Convenţie din 29.08.95 între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei pentru evitarea dublei impuneri pe venit şi pe proprietate şi prevenirea evaziunii fiscale

Notă: Ratificată prin Hot. Parl. nr.764-XIII din 06.03.96 Convenţie între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei pentru evitarea dublei impuneri pe venit şi pe proprietate şi prevenirea evaziunii fiscale din 29.08.95 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.81-82/2 din 19.12.1996 * * * Publicată în ediţia oficială "Tratate internaţionale", 1999, volumul 22, pag.159 ------------------------- * Semnată la Chişinău, la 29 august 1995. În vigoare din 20 mai 1996. Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei, denumite în continuare State contractante, dorind să încheie o Convenţie pentru evitarea dublei impuneri pe venit şi pe proprietate şi prevenirea evaziunii fiscale, şi reiterîndu-şi aspiraţia de a dezvolta şi aprofunda relaţiile economice reciproce, au convenit următoarele: Articolul 1 PERSOANE VIZATE Prezenta Convenţie se va aplica persoanelor care sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor State contractante. Articolul 2 IMPOZITE VIZATE 1. Prezenta Convenţie se va aplica impozitelor pe venit şi pe proprietate reţinute în numele unui Stat contractant sau al autorităţilor locale ori al unităţilor politico-administrative ale acestui Stat, indiferent de modul în care sînt percepute. 2. Sînt considerate impozite pe venit şi pe proprietate toate impozitele percepute pe venitul global şi pe valoarea proprietăţii sau pe o parte din venit, inclusiv impozitele pe veniturile de la înstrăinarea proprietăţilor şi impozitele pe suma totală a salariilor şi remuneraţiilor, plătite de o întreprindere. 3. Impozitele ce fac obiectul prezentei Convenţii sînt: a) în Republica Moldova: (i) impozitul pe beneficiul (venitul) întreprinderilor; (ii) impozitul pe venitul persoanelor fizice; (iii) impozitul pe proprietate; (în continuare - "impozitul moldovenesc"); b) în Ucraina: (i) impozitul pe beneficiul (venitul) întreprinderilor; (ii) impozitul pe venitul cetăţenilor; (în continuare - "impozitul ucrainean"). 4. Prezenta Convenţie se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau în esenţă similare, care vor fi percepute de unul din Statele contractante după data semnării prezentei Convenţii, suplimentar sau în locul impozitelor existente în acel Stat contractant. Autorităţile competente ale ambelor State contractante se vor informa reciproc despre orice modificări esenţiale, operate în legislaţiile lor fiscale. Articolul 3 DEFINIŢII GENERALE 1. În sensul prezentei Convenţii, în măsura în care contextul nu impune o altă interpretare: a) termenul "Republica Moldova" înseamnă Republica Moldova şi, utilizat în sens geografic, include teritoriul, apele şi spaţiul ei aerian, asupra cărora Republica Moldova îşi exercită drepturile sale suverane şi jurisdicţia, inclusiv dreptul la exploatarea subsolurilor şi resurselor naturale, conform normelor dreptului internaţional; b) termenul "Ucraina", utilizat în sens geografic, înseamnă teritoriul Ucrainei, şelful ei şi în exclusivitate zona economică, precum şi orice alt teritoriu, situat dincolo de apele teritoriale ale Ucrainei, care, potrivit dreptului internaţional, poate fi definit ca un teritoriu, în limitele căruia pot fi aplicate drepturile Ucrainei referitoare la fundul mării, subsolul şi resursele naturale ale acestora; e) termenul "persoană naţională" înseamnă: (i) o persoană fizică avînd cetăţenia unui Stat contractant; (ii) toate persoanele fizice, societăţile de parteneriat şi asociaţiile, constituite cu acest statut conform legislaţiei în vigoare a unuia dintre Statele contractante; d) termenii "un Stat contractant" şi "celălalt Stat contractant" înseamnă, după cum cere contextul, Republica Moldova sau Ucraina; e) termenul "persoană" înseamnă o persoană fizică, o companie sau orice altă asociere de persoane; f) termenul "companie" înseamnă orice asociere corporativă sau orice altă organizaţie, considerată drept o asociere corporativă în scopul impozitării; g) termenii "întreprindere a unui Stat contractant" şi "întreprindere a celuilalt Stat contractant" înseamnă, respectiv, o întreprindere care activează sub conducerea rezidentului unui Stat contractant şi o întreprindere care activează sub conducerea rezidentului celuilalt Stat contractant; h) termenul "trafic internaţional" înseamnă orice transport efectuat cu o navă maritimă, fluvială sau aeriană, cu un vehicul feroviar sau rutier, exploatate de o întreprindere a unui Stat contractant, cu excepţia cazurilor cînd transporturile sus-numite sînt exploatate între punctele situate pe teritoriul celuilalt Stat contractant; i) termenul "organ de resort" înseamnă în cazul Republicii Moldova - Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova sau organul său împuternicit; în cazul Ucrainei - Ministerul Finanţelor al Ucrainei sau organul său împuternicit. 2. La aplicarea acestei Convenţii de către un Stat contractant, orice termen care nu este definit în ea va avea sensul pe care îl are în cadrul legislaţiei acelui Stat contractant privind impozitele, ce fac obiectul prezentei Convenţii, dacă contextul nu cere o altă interpretare. Articolul 4 REZIDENT 1. La aplicarea prezentei Convenţii, termenul "rezident al unui Stat contractant" înseamnă orice persoană care, potrivit legislaţiei acestui Stat, este supusă impozitării în el în baza domiciliului său, sediului permanent, sediului organului de conducere şi oricărui alt criteriu de natură similară. Totuşi, acest termen nu include persoane care sînt supuse impozitării în acest stat numai pentru veniturile căpătate din sursele sau pentru averea aflate în acest Stat. 2. Dacă potrivit prevederilor punctului 1 al acestui articol, o persoană fizică este rezidentă ambelor State contractante, atunci statutul ei va fi determinat în conformitate cu următoarele reguli: a) această persoană va fi considerată rezidenta Statului contractant în care are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa. Dacă această persoană dispune de o locuinţă permanentă la dispoziţia sa în ambele State contractante, ea va fi considerată rezidentă a acelui Stat contractant, cu care legăturile sale personale şi economice sînt mai strînse (centrul intereselor vitale); b) dacă Statul contractant, în care această persoană îşi are centrul intereselor sale vitale, nu poate fi determinat sau dacă ea nu dispune de o locuinţă permanentă în nici unul din Statele contractante, atunci ea va fi considerată rezidentă a acelui Stat contractant, în care de obicei locuieşte; c) dacă această persoană de obicei locuieşte în ambele State contractante sau în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă a Statului contractant al cărui cetăţean este; d) dacă această persoană este naţionalul ambelor State contractante sau al nici unuia dintre ele, organele de resort ale Statelor contractante vor soluţiona această problemă de comun acord. 3. Cînd, potrivit prevederilor punctului 1, o persoană, alta decît o persoană fizică, este rezidenta ambelor State contractante, ea va fi considerată rezidentă a Statului contractant în care se află sediul conducerii sale efective. Articolul 5 REPREZENTANŢA PERMANENTĂ 1. În sensul prezentei Convenţii, termenul "reprezentanţă permanentă" înseamnă locul permanent de activitate, prin care întreprinderea unui Stat contractant îşi desfăşoară în întregime sau parţial activitatea sa de antreprenoriat în celălalt Stat contractant. 2. Termenul "reprezentanţă permanentă" include îndeosebi: a) sediul conducerii; b) o sucursală; c) un birou; d) o fabrică; e) un atelier; f) o mină, un puţ petrolier sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extragere a resurselor naturale; h) un depozit ori o construcţie utilizată pentru livrările de mărfuri. 3. Termenul "reprezentanţă permanentă" include, de asemenea, un şantier de construcţii, un obiect de montaj sau asamblare numai dacă ele funcţionează o perioadă mai mare de 12 luni. 4. Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, termenul "reprezentanţă permanentă" nu include: a) folosirea de instalaţii exclusiv în scopul depozitării, expunerii sau livrării de produse sau mărfuri, ce aparţin întreprinderii; b) menţinerea unor rezerve de produse sau mărfuri, ce aparţin întreprinderii, exclusiv în scopul depozitării, expunerii sau livrării; c) menţinerea unor rezerve de produse sau mărfuri, ce aparţin întreprinderii, exclusiv în scopul prelucrării lor de către altă întreprindere; d) menţinerea unui loc permanent de activitate exclusiv în scopul achiziţionării de produse ori mărfuri sau colectării de informaţii pentru întreprindere; e) menţinerea unui loc permanent de activitate exclusiv în scopul desfăşurării pentru întreprindere a oricărei alte activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar; f) menţinerea unui loc permanent de activitate exclusiv pentru orice combinare de activităţi, menţionate în subpunctele a) - e), cu condiţia că întreaga activitate a locului permanent ce rezultă din această combinare, are un caracter pregătitor sau auxiliar. 5. În cazul cînd o persoană, alta decît agentul cu statut independent la care se referă punctul 6 al prezentului articol, care activează într-un Stat contractant din numele întreprinderii celuilalt Stat contractant, independent de prevederile punctelor 1 şi 2 ale prezentului articol, are şi, ca regulă, foloseşte în Statul contractant împuterniciri de a încheia contracte în numele întreprinderii, atunci această întreprindere se consideră ca avînd reprezentanţă permanentă în acest Stat referitor la orice activitate pe care o desfăşoară această persoană în favoarea întreprinderii, cu excepţia situaţiilor cînd activitatea acestei persoane, fiind limitată potrivit prevederilor punctului 4 şi efectuată prin intermediul unui loc permanent de activitate, nu face din acest loc permanent o reprezentanţă permanentă. 6. O întreprindere a unui Stat contractant nu se va considera ca avînd o reprezentanţă permanentă în celălalt Stat contractant numai dacă ea îşi exercită activităţile de antreprenoriat în acest Stat printr-un broker, comisionar sau orice alt agent cu statut independent, cu condiţia că aceste persoane acţionează în cadrul activităţii lor obişnuite. 7. Faptul că o companie, care este rezidenta unui Stat contractant, controlează sau este controlată de o companie ce este rezidenta celuilalt Stat contractant sau care îşi exercită activitatea antreprenorială în acest celălalt Stat (printr-o reprezentanţă permanentă sau un alt mod), luat ca atare, nu transformă una din aceste companii într-o reprezentanţă permanentă a celeilalte companii. Articolul 6 VENITUL DIN PROPRIETĂŢI IMOBILIARE 1. Veniturile, obţinute de rezidentul unui Stat contractant din proprietăţi imobiliare (inclusiv venitul din agricultură sau gospodăria forestieră), situate în celălalt Stat contractant pot fi impozitate în acest celălalt Stat. 2. Termenul "Proprietăţi imobiliare" va avea sensul, pe care îl are în legislaţia acelui Stat contractant, în care sînt situate proprietăţile în cauză. Acest termen va include, în orice caz, proprietatea accesorie proprietăţii imobiliare, vitele şi utilajul, care se folosesc în agricultură şi exploatări forestiere, drepturile, asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăţilor imobiliare şi drepturile la rente variabile sau fixe în calitate de recompensă pentru exploatare sau dreptul de exploatare a zăcămintelor minerale, izvoarelor si a altor resurse naturale. Navele maritime, fluviale şi aeriene, mijloacele de transport feroviar şi auto nu vor fi considerate ca proprietăţi imobiliare. 3. Prevederile punctului 1 al acestui articol se aplică, de asemenea, veniturilor obţinute din folosirea directă, închirierea sau folosirea în orice altă formă a proprietăţii imobiliare. 4. Prevederile punctelor 1 şi 3 ale prezentului articol se vor aplica de asemenea veniturilor provenite din proprietăţile imobiliare ale unei întreprinderi şi veniturilor din proprietăţi imobiliare utilizate pentru prestarea unor servicii individuale independente. Articolul 7 PROFITUL DIN ACTIVITATEA DE ANTREPRENORIAT 1. Profitul întreprinderilor unui Stat contractant va fi impozabil numai în acest Stat, afară de cazul cînd întreprinderea exercită activităţi de antreprenoriat în celălalt Stat contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată în el. Dacă o întreprindere exercită activităţi de antreprenoriat în acest mod, profitul ei se impune în celălalt Stat contractant, dar numai acea parte din el, care poate fi raportată la activitatea acestei reprezentanţe permanente. 2. În conformitate cu prevederile punctului 3 al prezentului articol, dacă întreprinderea unui Stat contractant exercită activităţi de antreprenoriat în celălalt Stat contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, atunci în fiecare Stat contractant acestei reprezentanţe permanente i se atribuie profitul pe care l-ar fi putut obţine, dacă ea ar fi constituit o întreprindere separată şi de sine stătătoare, care ar fi realizat o activitate identică sau similară în condiţii identice sau similare şi activînd cu totul independent faţă de întreprinderea a cărei reprezentanţă permanentă este. 3. La determinarea profitului reprezentanţei permanente se admite scăderea cheltuielilor efectuate pentru necesităţile reprezentanţei permanente, incluzînd repartizarea cheltuielilor legate de conducerea şi de administrarea generală, suportate atît în statul în care este situată reprezentanţa permanentă, cît şi în orice alt loc. Nu se admite scăderea sumelor reprezentanţei permanente, care au fost plătite reprezentanţei sale principale sau oricărei alte reprezentanţe a rezidentului prin plata redevenţei de exploatare a licenţelor, taxelor sau altor plăţi analoge pentru folosirea patentelor sau altor drepturi, sau prin plata comisioanelor, pentru prestarea serviciilor speciale sau pentru management, sau, ocolind procedura bancară, prin achitarea dobînzii pe sumele împrumutate reprezentanţei permanente. 4. În măsură în care într-un Stat contractant determinarea profitului ce se referă la reprezentanţa permanentă se obişnuieşte conform legislaţiei lui, pe baza repartizării proporţionale a profitului total al întreprinderii, diferitor subdiviziuni ale sale, nici o prevedere a punctului 2 al acestui articol nu va impiedica acest Stat contractant să determine profitul impozabil în funcţie de repartiţia uzuală, însă metoda adoptată de repartizare trebuie să corespundă, ca şi rezultatele principiilor cuprinse în acest articol. 5. Nici un profit nu se va atribui reprezentanţei permanente în baza faptului că reprezentanţa permanentă pur şi simplu achiziţionează produse sau mărfuri pentru întreprindere. 6. Pentru scopurile prevăzute în punctele precedente, profitul care se referă la reprezentanţa permanentă se determină în fiecare an prin una şi aceeaşi metodă, numai dacă nu există motive suficiente şi temeinice pentru modificarea ei. 7. Dacă profitul include elemente de venit, care se definesc separat în alte articole ale acestei Convenţii, atunci prevederile acestor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol. Articolul 8 TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE 1. Profiturile întreprinderii unui Stat contractant, obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor maritime, fluviale şi aeriene, transporturilor feroviare şi rutiere, vor fi impozabile numai în acel Stat. 2. În scopurile acestui articol, profiturile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor maritime, fluviale şi aeriene, transportului feroviar sau rutier includ: a) veniturile de la cedarea în arendă a navelor maritime, aeriene, a transportului feroviar şi rutier; şi b) profiturile de la folosirea, întreţinerea sau cedarea în arendă a conteinerelor (inclusiv treilere şi utilaje pentru transportarea conteinerelor), folosite pentru transportarea produselor şi mărfurilor, cînd o astfel de folosire, întreţinere sau arendare sînt, după caz, inerente exploatării în traficul internaţional al navelor maritime, aeriene, transportului feroviar şi rutier. 3. Dacă profitul este obţinut de rezidentul unui Stat contractant conform prevederilor punctului 1 de la participarea la un pool (în fondul general), într-o întreprindere mixtă sau organizaţie internaţională pentru exploatarea mijloacelor de transport, profitul atribuit acestui rezident se va impozita numai în Statul contractant al cărui naţional este el. Articolul 9 ÎNTREPRINDERI ASOCIATE 1. În cazul cînd: a) o întreprindere a unui Stat contractant participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt Stat contractant, sau b) unele şi aceleaşi persoane participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul întreprinderii unui Stat contractant şi ale întreprinderii celuilalt Stat contractant şi, în fiecare caz, în relaţiile reciproce comerciale şi financiare dintre două întreprinderi se creează sau se stabilesc condiţii, ce diferă de acelea care s-ar fi constituit între două întreprinderi independente, atunci orice profituri, care ar fi fost posibil să fie atribuite uneia din ele, dar care nu au fost obţinute din cauza acestor condiţii impuse, pot fi incluse de Statul contractant în profitul acestei întreprinderi şi, respectiv, impozitate. 2. În cazul cînd un Stat contractant include în profiturile întreprinderii aparţinînd acestui Stat şi, respectiv, impozitează profiturile pentru care o întreprindere a celuilalt Stat contractant a fost supusă impozitării în acel celălalt Stat şi profiturile, astfel incluse, sînt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului Stat contractant, dacă condiţiile relaţiilor reciproce dintre două întreprineri, ar fi fost acelea care există între întreprinderi independente, atunci acest celălalt Stat va crea respectiv suma impozitului perceput (încasat) din aceste profituri. La determinarea unei asemenea rectificări se vor examina şi alte pevederi ale prezentei Convenţii, iar organele de resort ale Statelor contractante, în caz de necesitate, se vor consulta reciproc. Articolul 10 DIVIDENDE 1. Dividendele plătite de o companie care este rezidenta unui Stat contractant rezidentului celuilalt Stat contractant pot fi impozitate în acest celălalt Stat. 2. Totuşi, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în Statul contractant a cărei rezidentă este compania plătitoare de dividende potrivit legislaţiei acestui Stat, dar dacă destinatarul efectiv este posesorul dividendelor şi este supus impozitului, acest impozit nu trebuie să depăşească: a) 5 la sută din suma totală a dividendelor, dacă beneficiarul (posesorul care profită de dividende) este în compania care controlează, direct sau indirect, cel puţin 10 la sută din votul decisiv al companiei plătitoare de dividende; b) 15 la sută din suma totală a dividendelor în alte cazuri. Prezentul punct nu se referă la impozitarea companiei în ceea ce priveşte profitul din care se plătesc dividendele. 3. Utilizat în acest articol termenul "dividende" înseamnă veniturile provenite din acţiuni sau alte drepturi, care nu sînt titluri de creanţă, ce dau dreptul la participarea la profit, precum şi venitul din alte drepturi corporative, care se supune impozitării analogic veniturilor provenite din acţiuni, în conformitate cu legislaţia fiscală a Statului al cărei rezidentă este compania distribuitoare de profit. 4. Prevederile punctelor 1 şi 2 ale acestui articol nu se aplică, dacă beneficiarul dividendelor, fiind rezident al unui Stat contractant, desfăşoară activităţi de antreprenoriat în celălalt Stat contractant, rezidenta căruia este compania ce plăteşte dividende, printr-o reprezentanţă permanentă situată în el, sau prestează în acest celălalt Stat servicii individuale independente printr-o bază permanentă situată în el, şi holdingul, în privinţa căruia se plătesc dividende, se referă efectiv la o asemenea reprezentanţă permanentă sau bază permanentă. În atare caz, în dependenţă de situaţie, se aplică prevederile articolelor 7 sau 14 ale acestei Convenţii. 5. În cazul cînd compania, care este rezidenta unui Stat contractant, obţine profit sau venituri din celălalt Stat contractant, acest celălalt Stat poate să nu perceapă vreun impozit pe dividendele plătite de această companie, cu excepţia cazurilor cînd aceste dividende se plătesc rezidentului acestui Stat, sau dacă holdingul, în privinţa căruia se plătesc dividende, se referă efectiv la o reprezentanţă permanentă sau o bază permanentă, situată în acest celălalt Stat, şi din beneficiul nedistribuit al companiei nu se încasează impozite, chiar dacă dividendele plătite sau profitul nedistribuit constă în întregime sau parţial din profitul sau venitul provenite din acest Stat. Articolul 11 DOBÎNZI 1. Dobînzile, provenind dintr-un Stat contractant şi plătite rezidentului celuilalt Stat contractant, pot fi impozitate în acest celălalt Stat. 2. Totuşi, atare dobînzi pot fi, de asemenea, impozitate în Statul contractant din care provin potrivit legislaţiei acestui Stat, dar dacă beneficiarul (posesorul care profită de dobînzi) este rezidentul celulialt Stat contractant, impozitul încasat nu poate depăşi 10 la sută din suma totală a dobînzilor. Organele de resort ale Statelor contractante vor constitui de comun acord metoda aplicării unor astfel de restricţii. 3. În sensul prezentei Convenţii, termenul "dobînzi" înseamnă venitul din titluri de creanţă de orice natură, indiferent de asigurarea ipotecară şi indiferent de posesia dreptului de participare la profiturile debitorului, în special venitul din hîrtii de valoare guvernamentale şi venitul din titluri de creanţă sau obligaţiuni, inclusiv cîştigurile şi premiile, legate de aceste hîrtii de valoare, titluri de creanţă sau obligaţiuni. 4. Prevederile punctelor 1 şi 2 ale acestui articol nu se vor aplica dacă beneficiarul, fiind rezident al unui Stat contractant, desfăşoară activităţi de antreprenoriat în celălalt Stat contractant, din care provin dobînzile, printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, sau prestează în acest celălalt Stat servicii individuale independente printr-o bază permanentă situată acolo, şi creanţa în baza căreia se plătesc dobînzile se referă efectiv la o asemenea reprezentanţă permanentă sau o bază permanentă. În atare caz, în dependenţă de situaţie, se vor aplica prevederile articolelor 7 sau 14 ale prezentei Convenţii. 5. Se consideră că dobînzile provin dintr-un Stat contractant cînd plătitorul este însuşi Statul, subdiviziunile politico-administrative, autorităţile lui locale sau rezidentul acestui Stat. Totuşi, dacă persoana, care plăteşte dobînzile, fiind sau nu rezidentă a unui Stat contractant, are în acel Stat contractant o reprezentanţă permanentă sau o bază permanentă, care a generat dobînzile plătite pentru datorie, atunci se consideră că asemenea dobînzi provin din Statul contractant, în care este situată reprezentanţa permanentă sau baza permanentă. 6. În caz că, datorită relaţiilor deosebite ce există între plătitor şi persoana care are dreptul real la dobîndă sau între ambii şi o persoană terţă, suma dobînzilor referitoare la creanţa în baza căreia această sumă se plăteşte depăşeşte suma care s-ar fi convenit între plătitor şi persoana care ar fi avut dreptul real la dobîndă în lipsa unor atare relaţii, prevederile prezentului articol se vor aplica numai ultimei sume menţionate. În acest caz, partea excedentară a plăţilor va fi, de asemenea, impozabilă conform legislaţiei fiecărui Stat contractant, ţinîndu-se respectiv cont de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii. 7. Prevederile acestui articol nu se vor aplica în cazul cînd principalul scop sau unul din principalele scopuri ale oricărei persoane care contribuie la formarea sau transmiterea titlului de creanţă, pentru care se plătesc dobînzile, a fost obţinerea privilegiului stipulat în prezentul articol printr-o atare formare sau transmitere. 8. Prin derogare de la prevederile punctului 2 al acestui articol, dobînzile provenite dintr-un Stat contractant se vor scuti de impozitare în acest Stat, dacă ele sînt obţinute şi aparţin realmente Guvernului celuilalt Stat contractant, autorităţii lui locale sau oricărei agenţii ori au fost realizate cu ajutorul acelui Guvern sau al autorităţii lui locale. 9. Independent de dispoziţiile articolului 7 al prezentei Convenţii şi ale punctului 2 din acest articol, dobînzile provenind dintr-un Stat contractant, care se achită şi aparţin efectiv rezidentului celuilalt Stat contractant, vor fi scutite de impozitare în primul Stat menţionat, dacă ele se vor plăti referitor la împrumutul efectuat, garantat ori asigurat, sau la alt titlu de creanţă ori de credit, garantat ori asigurat din numele celuilalt Stat contractant de către un organ special abilitat. Articolul 12 REDEVENŢE 1. Redevenţele provenind dintr-un Stat contractant şi achitate unui rezident al celuilalt Stat contractant pot fi supuse impozitării în acest celălalt Stat, dacă acest rezident este beneficiarul efectiv al acestor redevenţe. 2. Totuşi, aceste venituri pot fi, de asemenea, impuse în Statul contractant din care provin, conform legislaţiei acestui Stat, dar impozitul nu va depăşi 10 la sută din suma globală a redevenţei. 3. Termenul "redevenţă", utilizat în acest articol, înseamnă orice plăţi, primite pentru folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, de artă sau ştiinţifice (inclusiv asupra filmelor cinematografice şi înregistrărilor pentru radio şi televiziune), orice brevete şi embleme comerciale, design sau model, scheme, programe computerizate, formule secrete sau procese, ori pentru folosirea sau concesionarea oricărei informaţii know-how referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific. 4. Prevederile punctelor 1 şi 2 ale acestui articol nu se vor aplica în cazul cînd beneficiarul efectiv al redevenţelor, fiind rezidentul unui Stat contractant, desfăşoară activităţi de afaceri în celălalt Stat contractant din care provin redevenţele, printr-o reprezentanţă sau bază permanentă situată acolo, şi dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc redevenţele sînt efectiv legate de o asemenea reprezentanţă permanentă sau bază permanentă. În acest caz, se vor aplica prevederile articolelor 7 sau 14 ale prezentei Convenţii. 5. Dacă, datorită relaţiilor deosebite dintre plătitor şi beneficiarul efectiv sau dintre ambii şi orice persoană terţă, suma redevenţelor, generată de utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care sînt achitate, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi beneficiarul efectiv care ar fi avut dreptul la aceste venituri în lipsa unor astfel de relaţii impuse, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la ultima sumă menţionată. În acest caz, partea excedentară a plăţilor va fi supusă impozitării potrivit legislaţiei fiecărui Stat contractant, ţinîndu-se cont de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii. 6. Prevederile acestui articol nu se vor aplica în cazul cînd scopul principal sau unul din scopurile principale ale unei persoane, care are atribuţie la formarea sau transmiterea dreptului pentru care sînt achitate redevenţele, a fost obţinerea avantajelor acestui articol printr-o atare formare sau transmitere a drepturilor. 7. Se consideră că redevenţele apar într-un Stat contractant, dacă plătitorul lor este însuşi acel Stat, organul autorităţii lui locale sau rezidentul acelui Stat contractant. Cînd însă persoana care achită redevenţele, independent de faptul dacă este sau nu rezidenta unui Stat contractant, are în ambele state o întreprindere sau o bază permanentă, faţă de care a apărut angajamentul de a achita redevenţe, şi cheltuielile privind plata le suportă instituţia sau baza permanentă, se consideră că astfel de redevenţe provin din acel Stat contractant în care sînt amplasate instituţia sau baza permanentă în cauză. Articolul 13 VENITURI OBŢINUTE DIN ÎNSTRĂINAREA PROPRIETĂŢII 1. Veniturile obţinute de un rezident al unui Stat contractant din vînzarea bunurilor imobiliare, aşa cum sînt definite în articolul 6 al acestei Convenţii şi situate în celălalt Stat contractant, pot fi impuse în acest celălalt Stat contractant. 2. Veniturile rezidentului unui Stat contractant, provenite din vînzarea: a) acţiunilor, altele decît acţiunile ce sînt cotate la bursa desemnată de fonduri, deţinătorul primind, direct sau indirect, valoarea lor sau partea majoritară a valorii lor din proprietăţile imobiliare amplasate în celălalt Stat contractant; sau b) cotelor din activităţile de parteneriat, activele cărora constituie preponderent proprietăţi imobiliare, amplasate în celălalt Stat contractant, sau a cotelor din acţiunile definite în subpunctul precedent, pot fi impozitate în acel Stat contractant. 3. Veniturile provenite din înstrăinarea proprietăţii mobiliare, care constituie o parte din proprietatea comercială a reprezentanţei permanente, deţinută de întreprinderea unui Stat contractant în celălat Stat contractant, sau din proprietatea mobiliară a acelei baze permanente de care dispune cu regularitate un rezident al unui Stat contractant în celălalt Stat contractant pentru prestarea unor servicii individuale independente, incluzînd veniturile, obţinute din înstrăinarea unei asemenea reprezentanţe permanente (separat sau cu întreaga întreprindere), sau a acelei baze permanente, pot fi supuse impozitării în acel celălalt Stat. 4. Veniturile întreprinderii unui Stat contractant, provenite din vînzarea navelor maritime, fluviale sau aeriene, transporturilor rutiere, utilizate în traficul internaţional de către întreprinderea acestui Stat contractant, sau din înstrăinarea proprietăţii mobiliare, utilizate la exploatarea acestor mijloace de transport, vor fi supuse impozitării numai în acest Stat contractant. 5. Veniturile, provenite din înstrăinarea oricărei proprietăţi, alta decît cea definită în punctele 1, 2 şi 3 ale prezentului articol, pot fi impozitate numai în Statul contractant în care este rezidentă persoana, care vinde proprietatea. Articolul 14 SERVICII INDIVIDUALE INDEPENDENTE 1. Venitul obţinut de către rezidentul unui Stat contractant din prestarea unor servicii profesionale sau a altor servicii analoge cu caracter independent, se va impozita numai în acest Stat, cu excepţia cazurilor cînd prestatorul dispune de o bază permanentă, oricînd accesibilă pentru el în celălalt Stat contractant pentru scopul serviciilor sale. Dacă el dispune de o atare bază permanentă, venitul lui poate fi impozitat în acest Stat contractant, dar numai acea parte a lui, care este raportată la această bază permanentă. 2. Termenul "servicii individuale independente" include, în particular, activităţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, instructiv sau pedagogic, precum şi exercitarea activităţii independente de medic, jurist, inginer, arhitect, stomatolog şi contabil. Articolul 15 SERVICII INDIVIDUALE DEPENDENTE 1. Luînd în considerare prevederile articolelor 16, 18, 19 şi 20 ale prezentei Convenţii, salariile şi alte recompense similare, primite de un rezident al unui Stat contractant pentru munca lui salariată, sînt supuse impozitării numai în acest Stat, cu excepţia cazurilor cînd această muncă salariată se efectuează în celălalt Stat contractant. Dacă munca salariată este exercitată în acest mod, recompensele primite în legătură cu ea pot fi impozitate în acest celălalt Stat contractant. 2. Independent de prevederile punctului 1 al acestui articol, recompensa primită de rezidentul unui Stat contractant pentru munca salariată, exercitată în celălalt Stat contractant, este supusă impozitării numai în primul Stat menţionat dacă: a) beneficiarul se află în celălalt Stat contractant în decurs de o perioadă sau mai multe perioade, care, însumate, nu vor depăşi 183 zile în limitele a 12 luni; şi b) recompensa este plătită de un patron sau din numele unui patron, care nu este rezident al celuilalt Stat; şi c) cheltuielile pentru recompensă nu sînt suportate de o instituţie sau bază permanentă, de care dispune patronul în celălalt Stat. 3. Independent de prevederile articolului precedent, recompensele primite de către rezidentul unui Stat contractant pentru munca lui salariată, executată la bordul unei nave maritime sau aeriene, în transporturi feroviar sau rutier, exploatate în traficul internaţional, pot fi impozitate în Statul contractant a cărui rezidentă este întreprinderea ce exploatează respectivele transporturi, nave maritime, fluviale sau aeriene. Articolul 16 ONORARIILE MEMBRILOR CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE Onorăriile şi alte plăţi similare ale rezidentului unui Stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau al altui organ al companiei ori al oricărei alte persoane juridice, care este rezidenta celuilalt Stat contractant, pot fi impozitate în acest celălalt Stat. Articolul 17 ARTIŞTI ŞI SPORTIVI 1. Independent de prevederile articolelor 14 şi 15 ale prezentei Convenţii, venitul primit de rezidentul unui Stat contractant în calitate de lucrător de artă, cum sînt artiştii de teatru, de film, de radio sau televiziune, ori ca interpreţi muzicali, sau ca sportivi, din activitatea lui personală, desfăşurată în celălalt Stat contractant, poate fi impozitată în acest celălalt Stat. 2. În cazul cînd venitul din activitatea individuală desfăşurată de un lucrător de artă, cum ar fi un artist de teatru, film, radio şi televiziune sau de un muzician, ori un sportiv în această calitate, nu se calculează executantului prestaţiei, ci unei alte persoane, acest venit, independent de prevederile articolelor 7, 14 şi 15 ale prezentei Convenţii, se impozitează în acel Stat contractant în care a fost prestată activitatea lucrătorului de artă sau a sportivului. 3. Prevederile punctelor 1 şi 2 nu se vor aplica venitului, obţinut din activitatea desfăşurată într-un Stat contractant de către lucrătorii de artă şi sportivi dacă vizitarea acestui Stat se finanţează integral din fondurile sociale ale unuia sau ale ambelor State contractante. Organele de resort ale Statelor contractante vor examina fiece asemenea caz concret în cadrul unei proceduri amiabile. Articolul 18 PENSII Luînd în considerare prevederile punctului 2 al articolului 19 din prezenta Convenţie, pensiile şi alte recompense similare, plătite rezidentului celuilalt Stat contractant pentru munca salariată desfăşurată în trecut, se impun numai în Statul din care acestea se virează. Articolul 19 SERVICIUL PUBLIC 1. a) Remuneraţia, alta decît pensia plătită de un Stat contractant, subdiviziunile politico-administrative sau autorităţile lui locale oricărei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui Stat, subdiviziunilor politico-administrative sau autorităţilor lui locale, se impozitează numai în acest Stat; b) Independent de prevederile subpunctului a) al punctului 2 din acest articol, astfel de pensii se impozitează numai în celălalt Stat contractant, dacă serviciul dependent se prestează în acel Stat şi persoana fizică, fiind rezidenta acelui Stat, (i) este cetăţeana acestui Stat, sau (ii) nu a devenit rezidenta acestui Stat numai în scopul prestării serviciului. 2. a) Orice pensii, plătite de un Stat contractant sau organ al autorităţii de stat ori de o subdiviziune administrativă, sau din fonduri create de acest Stat contractant oricărei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui Stat, autorităţii locale sau subdiviziunii administrative ale acestuia, se impozitează numai în acest Stat; b) Independent de prevederile subpunctului a) al punctului 2 al acestui articol, astfel de pensii se impozitează numai în celălalt Stat contractant, dacă persoana fizică este rezidenta sau este cetăţeana acelui Stat. 3. Prevederile articolelor 15, 16 şi 17 ale prezentei Convenţii se vor aplica asupra recompenselor şi pensiilor, plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfăşurată de Statul contractant sau autorităţile lui locale. Articolul 20 STUDENŢII 1. Plăţile, primite de un student sau un stagiar care sînt sau au fost imediat anterior sosirii lor într-un Stat contractant rezidenţi ai celuilalt Stat contractant şi se află în primul Stat contractant menţionat exclusiv în scopul învăţării sau obţinerii studiilor, şi destinate pentru cazare, învăţătură şi obţinere a studiilor, nu se impozitează în primul Stat contractant menţionat, dacă sursele acestor plăţi se află în afara acestui Stat. 2. Venitul, obţinut de către un student sau un stagiar, menţionaţi în paragraful 1, de la activitatea desfăşurată într-un Stat contractant în legătură cu un curs obişnuit de studii sau învăţămînt, nu va fi supus impozitării în acest Stat. Articolul 21 ALTE VENITURI 1. Tipurile de venituri ale rezidentului unui Stat contractant, indiferent de originea lor, nespecificate în articolele precedente ale prezentei Convenţii, sînt impozabile numai în acest Stat. 2. Prevederile punctului 1 din acest articol nu se vor aplica asupra veniturilor, altele decît veniturile provenite din proprietăţi imobiliare, definite în punctul 2 al articolului 6 din prezenta Convenţie, dacă beneficiarul unor astfel de venituri, fiind rezidentul unui Stat contractant, desfăşoară activităţi de antreprenoriat în celălalt Stat contractant prin intermediul unei reprezentanţe permanente situate acolo sau prestează în acest Stat servicii individuale independente printr-o bază permanentă situată acolo şi dreptul sau proprietatea, în legătură cu care venitul este obţinut, sînt efectiv legate de o atare reprezentanţă permanentă sau bază permanentă. În această situaţie se vor aplica prevederile articolelor 7 sau 14 ale prezentei Convenţii, după caz. Articolul 22 PROPRIETATEA 1. Proprietatea, reprezentată ca proprietate imobiliară aşa cum este definită în articolul 6, care este un bun al rezidentului unui Stat contractant şi se află în celălalt Stat contractant, poate fi impozitată în acest celălalt Stat contractant. 2. Proprietatea, reprezentată ca proprietate imobiliară şi făcînd parte din proprietatea comercială a reprezentanţei permanente, de care dispune întreprinderea unui Stat contractant în celălalt Stat contractant, sau cea reprezentată ca proprietate imobiliară aparţinînd de o bază permanentă, oricănd accesibilă rezidentului unui stat contractant în celălalt Stat contractant în scopul prestării serviciilor individuale independente, poate fi impozitată în acest celălalt Stat. 3. Proprietatea, reprezentată prin nave maritime, fluviale şi aeriene, mijloace de transport rutier, exploatate de către o întreprindere a unui Stat contractant în trafic internaţional, precum şi bunurile imobiliare ţinînd de exploatarea unor asemenea nave maritime, fluviale şi aeriene şi a transporturilor rutiere, se impozitează numai în acest Stat contractant. 4. Toate celelalte elemente ale proprietăţii unui rezident al unui Stat contractant sînt impozabile numai în acest Stat. Articolul 23 ELIMINAREA DUBLEI IMPUNERI 1. Dacă rezidentul unui Stat contractant obţine venit sau deţine o avere, care, conform prevederilor prezentei convenţii, pot fi impozitate în celălalt Stat contractant, primul stat menţionat, luînd în considerare dispoziţiile legislaţiei sale interne referitoare la eliminarea dublei impuneri, va permite: a) să reţină din impozitul pe venit al acestui rezident suma impozitului pe venit plătită în acest celălalt Stat; b) să reţină din impozitul pe averea acestui rezident suma impozitului pe averea plătită în acest celălalt Stat. 2. Totuşi, reţinerile stipulate în punctul 1 al prezentului articol nu trebuie să depăşească cota de impozit pe venit sau pe avere, calculată înainte de deducere, care este atribuită venitului sau averii ce pot fi impozitate în acel celălalt Stat, după caz. 3. Dacă, în conformitate cu vreo prevedere a prezentei Convenţii, venitul sau averea de care dispune rezidentul Statului contractant sînt scutite de impozit în acest Stat, Statul acesta poate, totuşi, la calcularea sumei impozitului pe partea restantă a venitului ori averii acestui rezident, să ţină cont de venitul ori averea scutită de impozit. Articolul 24 NEDISCRIMINAREA 1. Cetăţenii şi persoanele juridice, naţionali ai Statului contractant, nu vor fi supuşi în celălalt Stat contractant nici unei impozitări sau obligaţii legate de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decît impozitarea şi obligaţia legată de aceasta, la care sînt sau pot fi supuse persoanele naţionale ale acestui celuilalt Stat în aceleaşi circumstanţe. Aceasta prevedere se aplică, de asemenea, independent de prevederile articolului 1, persoanelor fizice care nu sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor State contractante. 2. Persoanele fără cetăţenie, rezidente ale Statului contractant, nu vor fi supuse în nici unul dintre Statele contractante nici unei impozitări sau obligaţii legate de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decît impozitarea şi obligaţiile legate de aceasta, la care sînt sau pot fi supuse persoanele naţionale ale acestui Stat în aceleaşi condiţii. 3. Impunerea unei reprezentanţe permanente, de care dispune o întreprindere a unui Stat contractant în celălalt Stat contractant, nu trebuie să fie mai puţin favorabilă, în acest celălalt Stat contractant, decît impunerea întreprinderilor acestui celălalt Stat care desfăşoară activităţi similare în acest celălalt Stat. 4. Cu excepţia cazurilor cînd se aplică prevederile punctului 1 al articolului 9, punctului 6 al articolului 11 sau punctului 5 al articolului 12 ale prezentei Convenţii, dobînda, redevenţa şi alte plăţi operate de întreprinderea Statului contractant rezidentului celuilalt Stat contractant, în scopul determinării beneficiului impozabil al unei asemenea întreprinderi, se vor deduce în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fost plătite unui rezident al primului Stat contractant menţionat. În mod similar, orice datorii ale întreprinderii unui Stat contractant către rezidentul altui Stat contractant, în scopul determinării averii impozabile a acestei întreprinderi, trebuie să fie supusă reţinerilor în aceleaşi condiţii ca şi datoriile rezidentului primului Stat menţionat. 5. Întreprinderile unui Stat contractant, a căror proprietate aparţine, integral sau parţial, sau este controlată, în mod direct sau indirect, de unul sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt Stat contractant, nu vor fi supuse, în primul Stat contractant menţionat, nici unei impuneri sau nici unei obligaţii legate de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decît impozitarea sau obligaţiile legate de aceasta, la care sînt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului Stat menţionat. 6. Nici o prevedere din acest articol nu va fi interpretată ca impunînd unuia dintre Statele contractante să acorde persoanei care nu este rezidentă a acestui Stat careva scutiri, înlesniri şi reţineri personale, ce se acordă persoanelor care sînt rezidente, în baza unor criterii neprevăzute de legislaţia fiscală generală. 7. Prevederile prezentului articol se vor aplica impozitelor care constituie obiectul prezentei Convenţii. Articolul 25 PROCEDURA COORDONĂRII RECIPROCE 1. Cînd un rezident al Statului contractant consideră că acţiunile unuia sau ale ambelor State contractante conduc sau vor conduce la o proprie impozitare, care nu este conformă cu prevederile prezentei Convenţii, el poate, indiferent de mijloacele de apărare prevăzute de legislaţia naţională a acestor State, să prezinte spre examinare cazul său organelor de resort ale Statului contractant, al cărui rezident este, sau, dacă cazul său intră sub incidenţa punctului 1 al articolului 24 - acelui Stat contractant, al cărui naţional este el. Cazul trebuie prezentat în termen de 3 ani de la prima notificare a acţiunilor din care rezultă impunerea neconformă prevederilor prezentei Convenţii. 2. Organul de resort se va strădui, dacă va considera reclamaţia întemeiată şi dacă el însuşi nu este în stare să ia o decizie adecvată, să soluţioneze cazul pe cale amiabilă cu organul de resort al celuilalt Stat contractant, în scopul evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu prezenta Convenţie. Orice înţelegere atinsă trebuie să se execute îndependent de restricţiile temporare, care există în legislaţiile interne ale Statelor contractante. 3. Organele de resort ale Statelor contractante se vor strădui să soluţioneze pe cale amiabilă orice dificultăţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării prezentei Convenţii. 4. Organele competente ale Statelor contractante pot comunica direct între ele în scopul realizării unei înţelegeri în interpretarea punctelor precedente. Articolul 26 SCHIMB DE INFORMAŢII 1. Organele competente ale Statelor contractante vor face schimb de informaţii necesare pentru realizarea prevederilor prezentei Convenţii sau ale legislaţiei naţionale a Statelor contractante privitoare la impozitele, asupra cărora se extinde prezenta Convenţie, în măsura în care impozitarea nu este contrară prevederilor prezentei Convenţii, ca de exemplu, pentru a preîntîmpina evaziunea fiscală şi a simplifica aplicarea prevederilor stabilite de lege împotriva evaziunilor fiscale. Orice informaţie obţinută de un Stat contractant va fi considerată drept confidenţială şi va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităţilor (inclusiv instanţelor judecătoreşti şi organelor administrative) care se ocupă cu evaluarea, perceperea, încasarea forţată sau urmărirea judiciară ori cercetarea apelurilor cu privire la impozitele asupra cărora se extinde prezenta Convenţie. Asemenea persoane sau organe vor folosi informaţiile numai în aceste scopuri. Ele pot divulga aceste informaţii în procedurile judecătoreşti publice sau la adoptarea deciziilor judiciare. Organele de resort vor crea, prin consultări amiabile, condiţiile, metodele şi procedurile tehnice, referitoare la acele afaceri privitor la care este posibil un atare schimb de informaţii, incluzînd, după necesităţi, schimburi de informaţii vizînd evaziunile fiscale. 2. Prevederile punctului 1 din acest articol nu vor fi în nici un caz interpretate ca impunînd organelor de resort ale unui Stat contractant obligaţia: a) să realizeze măsuri administrative care contravin legislaţiei şi practicii administrative ale vreunui Stat contractant; b) să furnizeze informaţii care nu pot fi obţinute conform legislaţiei sau în cadrul practicii administrative normale în unul din Statele contractante; c) să furnizeze informaţii care divulgă un secret comercial, de afaceri industrial sau profesional, sau un proces comercial, ori informaţii, a căror dezvăluire ar fi în contradicţie cu interesele Statului. Articolul 27 MEMBRII REPREZENTANŢELOR ŞI CONSULATELOR DIPLOMATICE Nimic din prezenta Convenţie nu va afecta privilegiile fiscale, acordate membrilor reprezentanţelor şi consulatelor diplomatice în baza regulilor generale ale dreptului internaţional sau prevederilor unor acorduri speciale. Articolul 28 INTRAREA ÎN VIGOARE Statele contractante se vor informa reciproc pe căi diplomatice asupra încheierii procedurii necesare conform legislaţiei lor interne privind intrarea în vigoare a prezentei Convenţii. Această Convenţie va intra în vigoare în ziua ultimei asemenea notificări şi se va aplica: a) în Moldova: (i) asupra impozitelor, percepute la sursă pe veniturile obţinute, începînd cu 1 ianuarie a anului ce urmează după anul în care prezenta Convenţie va intra în vigoare; (ii) asupra altor impozite pe venit şi pe proprietate, percepute pentru fiecare an fiscal, începînd cu 1 ianuarie sau după această dată în anul calendaristic, imediat următor anului în care Convenţia a intrat în vigoare; b) în Ucraina: (i) asupra impozitelor pe dividende, dobînzi sau royalty pentru orice achitări, efectuate în ziua a 60-a sau după 60 de zile din data intrării în vigoare a prezentei Convenţii; (ii) asupra impozitelor pe beneficiul întreprinderilor pe orice perioadă de impozitare, care începe cu sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului în care a intrat în vigoare prezenta Convenţie; (iii) asupra impozitului pe veniturile cetăţenilor Ucrainei, cetăţenilor străini şi persoanelor fără cetăţenie pentru careva plăţi efectuate în ziua a 60-a sau după 60 de zile din data intrării în vigoare a Convenţiei. Articolul 29 DENUNŢAREA Prezenta Convenţie va rămîne în vigoare pînă la denunţarea ei de către unul din Statele contractante. Fiecare Stat contractant poate să denunţe prezenta Convenţie prin remiterea pe căi diplomatice a unei note de denunţare cu cel puţin 6 luni pînă la sfîrşitul oricărui an calendaristic, care începe după expirarea a 5 ani din data în care prezenta Convenţie a intrat în vigoare. În acest caz, această Convenţie va fi denunţată: a) în Moldova: (i) asupra impozitelor percepute la sursă pe venitul obţinut, începînd cu 1 ianuarie a acelui an ce urmează anului în care a fost remisă nota de denunţare; (ii) asupra altor impozite pe venit şi pe proprietate, percepute pentru fiecare an fiscal începînd cu 1 ianuarie sau după această dată în anul calendaristic, imediat următor anului în care a fost remisă nota de denunţare; b) în Ucraina: (i) asupra impozitelor pe dividende, dobînzi sau royalty pentru orice achitări efectuate în ziua a 60-a sau după 60 de zile din data cînd a fost remisă nota de denunţare; (ii) asupra impozitelor pe beneficiul întreprinderilor pe orice perioadă de impozitare, care începe cu sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului în care a fost remică nota de denunţare. (iii) asupra impozitului pe veniturile cetăţenilor Ucrainei, cetăţenilor străini şi persoanelor fără cetăţenie pentru careva achitări, efectuate în ziua a 60-a sau după 60 de zile din data cînd a fost remisă nota de denunţare. Drept care subsemnaţii, autorizaţi în modul cuvenit, au semnat prezenta Convenţie. Încheiată în or. Chişinău, la 29 august 1995, în cîte 2 exemplare autentice, fiecare în limbile moldovenească, ucraineană şi rusă, toate textele avînd aceeaşi valabilitate. În cazul divergenţelor privind interpretarea prevederilor prezentei Convenţii, va prevala textul în limba rusă.