Decizia protocolară nr.13.21 din 25.03.2026 \rAviz la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (iniţiativa legislativă nr.24 din 17 februarie 2026)
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
A V I Z
la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative
(iniţiativa legislativă nr. 24 din 17 februarie 2026)
nr. 13.21 din 25.03.2026
(în vigoare 26.03.2026)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 139-141 art. 37 din 26.03.2026
* * *
Aprobat
în şedinţa Guvernului din 25 martie 2026
Decizia protocolară nr.13.21/2026
PRIM-MINISTRU Alexandru MUNTEANU
Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.24 din 17 februarie 2026) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.
Potrivit notei de fundamentare, proiectul de lege prevede redistribuirea alocaţiilor bugetare:
- de la Ministerul Apărării către Fondul de reducere a vulnerabilităţii energetice – 150 000,0 mii de lei şi către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale pentru servicii de asistenţă personală – 150 000,0 mii de lei;
- de la Secretariatul Parlamentului, Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, Curtea Constituţională, Cancelaria de Stat, Centrul Naţional de Management al Crizelor şi Centrul pentru Comunicare Strategică şi Contracarare a Dezinformării către fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru Programul ,,Fondul măsurilor de profilaxie" – 50 000,0 mii de lei.
Nota de fundamentare nu este însoţită de estimarea, detalierea şi argumentarea reducerilor propuse ale bugetelor autorităţilor menţionate. Or, reducerea alocaţiilor autorităţilor bugetare în lipsa unei analize şi justificări fundamentate afectează negativ funcţionalitatea acestora, inclusiv onorarea drepturilor salariale ale angajaţilor şi a angajamentelor deja asumate pentru anul curent.
Totodată, diminuarea alocaţiilor Ministerului Apărării contravine dezideratului stipulat în Hotărârea Parlamentului nr.391/2023 privind aprobarea Strategiei securităţii naţionale a Republicii Moldova.
Cu referire la propunerile de majorare a alocaţiilor, se menţionează următoarele.
1. Propunerea de majorare a Fondului de reducere a vulnerabilităţii energetice nu este fundamentată prin estimarea numărului de beneficiari, a cuantumului compensaţiilor, nu este corelată în mod explicit cu mecanismul actual de acordare a compensaţiilor, nu clarifică dacă majorarea alocaţiilor ar presupune modificarea parametrilor de funcţionare ai mecanismului existent, inclusiv a condiţiilor de eligibilitate sau alte intervenţii asupra arhitecturii programului. În lipsa acestor precizări, este dificil de apreciat impactul măsurii asupra coerenţei cadrului normativ şi asupra predictibilităţii politicii publice în domeniul reducerii vulnerabilităţii energetice.
Totodată, menţionăm că Programul "Ajutor la contor" a fost instituit ca măsură temporară pentru atenuarea efectelor crizei generate de creşterea tarifelor, având drept obiectiv acoperirea parţială a costului energiei pentru gospodăriile vulnerabile. În ultimii patru ani, pentru implementarea acestui program au fost alocate peste 10 miliarde de lei, în vederea asigurării protecţiei sociale în contextul majorărilor tarifare.
În mare parte, compensaţiile acordate pentru atenuarea impactului creşterii tarifelor la resurse energetice au fost oferite graţie suportului în formă de granturi din partea partenerilor de dezvoltare, care nu reprezintă o sursă permanentă de venituri bugetare. Respectiv, în lipsa acestor surse, volumul Fondului de reducere a vulnerabilităţii energetice pentru anul 2026 a fost stabilit ţinând cont de cadrul de resurse ale bugetului de stat.
2. Propunerea de majorare a alocaţiilor bugetare pentru servicii de asistenţă personală, la fel, nu este însoţită de informaţii relevante de fundamentare (numărul beneficiarilor de servicii, angajarea unităţilor suplimentare de asistenţă personali etc.).
3. Propunerea de majorare a cheltuielilor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru fondul măsurilor de profilaxie nu poate fi susţinută, întrucât este prezentată fără a ţine cont de planificarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale profilactice conform priorităţilor din domeniu, ceea ce contravine atât regulilor privind impactul financiar, cât şi celor privind elaborarea şi gestionarea fondurilor asiguirării obligatorii de asistenţă medicală. Or, estimarea cheltuielilor din fondul măsurilor de profilaxie se bazează pe priorităţile de finanţare din Fond, stabilite în baza propunerilor înaintate de către instituţiile desemnate responsabile de planificarea, implementarea şi monitorizarea programelor naţionale de sănătate publică. Totodată, serviciile medicale profilactice constituie un ansamblu de activităţi şi măsuri destinate menţinerii şi îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei, fiind realizate inclusiv în cadrul asistenţei medicale primare – componenta de bază a sistemului de sănătate.
În subsidiar, se menţionează că majorarea transferurilor către alte bugete implică modificarea legilor bugetare anuale ale bugetelor respective, ceea ce contravine prevederilor art.61 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, potrivit căruia, în cadrul unui an bugetar pot fi efectuate, de regulă, cel mult două modificări ale indicatorilor generali (veniturile, cheltuielile şi soldul bugetului) ai bugetelor componente ale bugetului public naţional, care se adoptă, de regulă, nu mai degrabă de 1 iulie şi nu mai târziu de 15 noiembrie.
Pornind de la raţionamentele expuse supra, proiectul de lege respectiv nu se susţine.