Decizia protocolară nr.18.25 din 28.05.2025 \rAviz la proiectul de lege privind modificarea unor acte normative (iniţiativa legislativă nr.152 din 29 aprilie 2025)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege privind modificarea unor acte normative

(iniţiativa legislativă nr. 152 din 29 aprilie 2025)

nr. 18.25  din  28.05.2025

 (în vigoare 29.05.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 261-264 art. 37 din 29.05.2025

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 28 mai 2025

Decizia protocolară nr.18.25/2025

PRIM-MINISTRU  Dorin RECEAN

Guvernul a examinat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.152 din 29 aprilie 2025) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Iniţiativa legislativă este înaintată în conformitate cu art.73 din Constituţia Republicii Moldova şi cu art.47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Reieşind din obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Domeniile în care se intervine cu modificări prin intermediul proiectului ţin de competenţa nemijlocită de reglementare a Parlamentului, acesta fiind înregistrat regulamentar după competenţă, în conformitate cu prevederile art.66 din Constituţie, ce stabilesc atribuţiile de bază ale Parlamentului.

I. Consideraţii generale privind proiectul

Din perspectiva principiului securităţii juridice în materie electorală, stabilitatea legislaţiei constituie un element important al credibilităţii procesului electoral. În acest sens, Codul bunelor practici în materie electorală: Linii directoare şi raport explicativ, adoptate în cadrul celei de-a 52 sesiuni (18-19 octombrie 2002), recomandă statelor asigurarea unei stabilităţi în ceea ce priveşte legislaţia în materie electorală. Deşi nu există o interdicţie absolută, se recomandă să se evite modificările privind sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale şi constituirea circumscripţiilor electorale, mai devreme de un an înainte de alegeri, cu excepţia cazurilor excepţionale ce impun astfel de schimbări.

În contextul notei de fundamentare, rezultă că proiectul de lege vizează în mod primar ajustări normative care au un caracter tehnic şi care au fost elaborate cu scopul de a corecta unele deficienţe şi lacune în cadrul electoral, semnalate în raportul final al Misiunii de Observare a Alegerilor (MOA) OSCE/ODIHR privind alegerile prezidenţiale şi referendumul constituţional din 20 octombrie şi 3 noiembrie 2024 din Republica Moldova. Ca o remarcă generală pe acest subiect, atragem atenţia autorilor proiectului asupra necesităţii efectuării unei analize aprofundate a problematicii abordate în proiect care să permită o implementare consistentă şi cuprinzătoare a recomandărilor ODIHR pentru a consolida integritatea şi transparenţa procesului electoral din Republica Moldova.

II. Obiectivele proiectului

Potrivit notei de fundamentare, prin proiectul de lege supus avizării se propun un şir de intervenţii în cuprinsul Codului electoral al Republicii Moldova nr.325/2022 şi al Legii nr.294/2007 privind partidele politice.

Astfel, în contextul notei de fundamentare, principalele modificări propuse la Codul electoral vizează:

- actualizarea noţiunilor;

- extinderea termenelor, în special, de constituire a secţiilor de votare, de desemnare a candidaţilor şi a altor termene relevante;

- suplinirea actelor obligatorii pentru înregistrarea concurenţilor electorali;

- revizuirea condiţiilor şi modului de susţinere financiară a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale;

- modificarea regimului surselor de venit pentru partidele politice;

- introducerea listelor de subscripţie electronice şi semnătura electronică.

De asemenea, se propune completarea Legii privind partidele politice în sensul reglementării posibilităţii unirii provizorii a partidelor politice în blocuri, stabilindu-se în mod expres că acestea trebuie să respecte aceleaşi reguli privind denumirea şi înregistrarea, precum şi responsabilitatea solidară pentru activităţile desfăşurate şi pentru raportarea veniturilor şi cheltuielilor. Aceste măsuri sunt menite să asigure o mai bună transparenţă şi responsabilitate în activitatea formaţiunilor politice, în special în contextul în care acestea aleg să se asocieze temporar în blocuri politice.

Conform celor menţionate în nota de fundamentare, proiectul de lege a fost iniţiat în urma demersului Comisiei Electorale Centrale, în conformitate cu atribuţiile sale stabilite în art.25 lit.a) şi b) din Codul electoral, care includ analiza procesului electoral şi înaintarea propunerilor de îmbunătăţiri legislative, şi care, în contextul proiectului avizat, preponderent au un caracter tehnic, având ca scop asigurarea unui proces electoral corect, predictibil şi aliniat la standardele internaţionale în domeniu, precum şi asigurarea transparenţei şi integrităţii acestuia. Propunerile formulate de Comisia Electorală Centrală au la bază recomandările misiunilor naţionale şi internaţionale de observare a alegerilor, precum şi concluziile Curţii Constituţionale privind deficienţele identificate în cadrul legislativ actual.

III. Observaţii şi propuneri asupra proiectului

La art.I (modificarea Codului electoral nr.325/2022):

Cu privire la punctul 1, pentru unitate redacţională cu celelalte prevederi ale legislaţiei, în definiţia noţiunii "Registrul funcţionarilor electorali", recomandăm substituirea cuvintelor "bază de date pentru evidenţa" cu cuvintele "totalitatea informaţiilor documentate de evidenţă". Această propunere se bazează pe necesitatea de corelare a normelor Codului electoral cu definiţia noţiunii "registru", prevăzută la art.3 din Legea nr.71/2007 cu privire la registre.

Referitor la punctul 2, care vizează modificarea art.26 alin.(1) lit.c), în sensul substituirii cuvintelor "rapoartele privind auditul partidelor politice" cu textul "rapoartele privind auditul situaţiilor financiare, rapoartele de audit privind gestiunea financiară a partidelor politice", considerăm că ar fi utilă substituirea textului "rapoartele privind auditul situaţiilor financiare, rapoartele de audit privind gestiunea financiară a partidelor politice" cu textul "rapoartele auditorului cu privire la situaţiile financiare şi rapoartele asupra procedurilor convenite cu privire la raportul privind gestiunea financiară a partidelor politice".

Suplimentar, pentru a asigura claritatea şi coerenţa normei respective, se propune redarea prevederii de la lit.c) într-o redacţie nouă, prin intermediul proiectului.

La punctul 4 se prevede modificarea art.29 alin.(6), în sensul ajustării normei aferente remunerării personalului angajat de Comisia Electorală Centrală prin contract individual de muncă în perioada electorală şi care este degrevat de la locul de muncă permanent pe această perioadă. Soluţia din proiect propune ca remunerarea să se stabilească în funcţie de salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul în curs, în locul celui din anul anterior, aşa cum este reglementat în prezent la art.45 alin.(5) din cod. Respectiv, remunerarea muncii persoanelor menţionate se va majora cu cca 17,5%, ceea ce va afecta bugetul alocat pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare din 2025 cu suma de cca 384,0 mii de lei.

Pe de altă parte, menţionăm că, având în vedere redacţia propusă pentru art.29 alin.(6), proiectul nu asigură claritate suficientă cu privire la modalitatea/mecanismul de calculare şi achitare, în mod proporţional, a salariului personalului angajat prin contract individual de muncă pe durata perioadei electorale, precum şi sursa de finanţare. Hotărârea Guvernului nr.845/2024 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2025, la care autorul face trimitere, nu reglementează niciun mecanism de calcul al salariului mediu pe economie care să fie preluat şi aplicat la retribuţia personalului angajat prin contract individual de muncă pe durata perioadei electorale. În mod comparativ, Hotărârea Guvernului nr.846/2024 prevede un mecanism clar de calcul al salariului minim pe economie, stabilind cuantumul ce urmează a fi achitat proporţional cu numărul de ore lucrate.

La punctul 5 se propune modificarea art.35 alin.(2), în sensul extinderii termenului pentru constituirea consiliilor electorale de circumscripţie de nivelul al doilea. Această extindere presupune o prelungire a perioadei de activitate a acestor organe electorale, ceea ce determină costuri suplimentare aferente plăţii indemnizaţiilor membrilor pentru o durată estimată de 10 zile în plus. Potrivit estimărilor prezentate de Comisia Electorală Centrală, pentru alegerile parlamentare din 2025 impactul bugetar al acestei măsuri ar fi de aproximativ 2,4 milioane de lei, sumă necesară pentru acoperirea indemnizaţiilor suplimentare corespunzătoare perioadei extinse.

Totodată, prin intermediul acestui punct se propune modificarea art.35 alin.(6), în sensul extinderii cu 10 zile a termenului pentru constituirea consiliilor electorale de circumscripţie de nivelul întâi în cadrul alegerilor locale generale. Conform calculelor Comisiei Electorale Centrale, pentru alegerile locale generale planificate în anul 2026 impactul bugetar estimat este de aproximativ 6,6 milioane de lei. Pentru anul 2025, bugetul Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Legea bugetului de stat pentru anul 2025, prevede alocaţii de 161,9 milioane de lei, destinate organizării şi desfăşurării alegerilor parlamentare în anul curent.

Într-o altă ordine de idei, atragem atenţia că la pct.4.2 "Impactul financiar şi argumentarea costurilor estimative" din nota de fundamentare, calculele indicate sunt efectuate conform salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul precedent 2024, care potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1033/2023 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2024 a constituit suma de 13700,0 lei. Or, proiectul de lege prevede la art.I, pct.4 completarea art.29 din Codul electoral nr.325/2022 cu alin.(6) cu următorul cuprins: "Remunerarea personalului angajat prin contract individual de muncă în perioada electorală va fi efectuată în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul în curs.". În acest context, calculele ar trebui ajustate şi efectuate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.845/2024 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2025, care prevede că salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2025 constituie 16100,0 lei.

Suplimentar, referitor la modificările sus-menţionate, dar şi la alte asemenea modificări referitoare la prelungirea termenelor pentru constituirea organelor electorale, desemnarea candidaţilor, precum şi alte termene, se relevă faptul că intervenţiile legislative care prelungesc termenele sunt de obicei benefice, oferind autorităţilor suficient timp pentru a gestiona procesul administrativ legat de organizarea alegerilor. Totuşi, având în vedere că modificările propuse ar necesita şi ajustarea actelor departamentale ale Comisiei Electorale Centrale, există riscul ca implementarea acestora să fie dificilă într-un termen scurt, dat fiind intervalul de timp restrâns până la alegeri. În acest sens, ar fi important să se analizeze dacă autorităţile competente dispun de resursele necesare pentru a aplica modificările în acest interval de timp.

Cu referire la prevederile de la pct.4 şi 5 din proiect, atragem atenţia autorilor proiectului că implementarea acestora urmează a se realiza cu condiţia încadrării cheltuielilor pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare din anul 2025 în limitele alocaţiilor aprobate Comisiei Electorale Centrale în Legea bugetului de stat pentru anul 2025 nr.310/2024, prin redistribuirea acestora între activităţile Comisiei Electorale Centrale.

La punctul 9, referitor la modificarea art.55 alin.(3) este de menţionat că formularea propusă este insuficient de clară în ceea ce priveşte cine anume este vizat prin expresia "subiectul electoral". Or, la alin.(1) şi (4) ale aceluiaşi articol sunt indicate în mod expres entităţile care pot desemna un trezorier, şi anume partidul politic, concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de iniţiativă. Prin urmare, considerăm că această formulare clară ar trebui menţinută şi la alin.(3), pentru a evita interpretări diferite şi neclarităţi în aplicare.

Totodată, din analiza coroborată a redacţiilor alin.(3) şi (4) ale art.55 ar rezulta că organului electoral trebuie să i se prezinte acte diferite pentru confirmarea trezorierului: decizia/ordinul intern de desemnare, conform alin.(3), şi contractul, conform alin.(4). Această situaţie ar putea genera confuzie şi dificultăţi în aplicare, iar o clarificare a reglementării în cauză, în sensul stabilirii un act unic de desemnare, ar fi necesară în acest caz.

La punctul 10 se propune modificarea denumirii art.57, propunându-se denumirea:

"Regimul donaţiilor şi al altor surse de venit". Această variantă asigură o terminologie unitară, astfel încât denumirea articolului să corespundă conţinutului propriu-zis. În acest context remarcăm însă că un articol cu un obiect de reglementare similar este prevăzut şi în Legea nr.294/2007 privind partidele politice (art.26 din legea menţionată). Cu toate acestea, sesizăm că proiectul de lege nu vine cu o propunere corespunzătoare de modificare a denumirii art.26 din legea menţionată, ceea ce creează o diferenţă de abordare între două articole cu conţinut apropiat.

La punctul 14, referitor la modificările propuse în cuprinsul art.68:

În ceea ce priveşte completarea alin.(1) lit.a) cu cerinţa de a prezenta "lista nominală a participanţilor la şedinţa organului responsabil şi actele care confirmă componenţa numerică şi nominală a organului responsabil", considerăm că este necesar să se reformuleze această cerinţă astfel încât să fie explicit specificate denumirile actelor care confirmă componenţa numerică şi nominală a organului responsabil. În forma actuală nu este clar care anume acte trebuie prezentate, ceea ce poate crea ambiguităţi şi dificultăţi în aplicarea reglementării. O specificare clară a actelor necesare ar contribui la o implementare corectă şi uniformă a prevederilor legale.

În legătură cu modificările propuse la alin.(11):

- lit.b), referitor la formularea "depunere a documentelor pentru înregistrare ce nu corespund condiţiilor de admisibilitate", remarcăm că fără a se face referire la prevederile care stabilesc aceste condiţii de admisibilitate, norma are un caracter incert, ceea ce afectează claritatea şi previzibilitatea normei, elemente esenţiale pentru asigurarea calităţii legii. În acest caz, în scopul neadmiterii incertitudinii pentru subiecţii electorali, ar fi oportun ca textul să fie completat sau reformulat, astfel încât să prevadă normele care indică condiţiile ce trebuie respectate la depunerea documentelor de înregistrare;

- lit.d), care face referire la "constatarea participării în cadrul unui bloc electoral camuflat la alegerile în derulare", considerăm că această prevedere este, la fel, neclară. În forma actuală, textul nu oferă suficiente informaţii despre ce se înţelege prin "bloc electoral camuflat" şi nu stabileşte criterii concrete pentru constatarea unei astfel de situaţii. În lipsa unor criterii explicite de identificare, aplicarea acestei dispoziţii poate genera incertitudine şi riscul unor interpretări neuniforme şi arbitrare.

La punctul 15, în legătură cu propunerea de completare a art.78 alin.(6) cu lit.d), se impune precizarea că în procedura legislativă se află în examinare proiectul de lege cu nr.147/2025, care vizează expunerea alin.(6) al art.78 în redacţie nouă, după cum urmează: "(6) Votarea se efectuează conform procedurii stabilite de Comisia Electorală Centrală, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: a) cartea de identitate, buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova; b) cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate provizoriu; c) paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate expirat dacă nu au intervenit şi alte situaţii în care potrivit prevederilor legale acesta a devenit nevalabil.". Astfel redacţia propusă în proiectul nr.147 este mai complexă şi cuprinde toate actele de identitate acceptabile pentru votare.

Ţinând cont de punerea în circulaţie a noului tip de act de identitate eliberat cetăţeanului Republicii Moldova – CARTEA DE IDENTITATE, considerăm că se impune actualizarea reglementărilor conţinute în art.78 alin.(6) privind lista actelor de identitate în baza cărora poate fi exercitat dreptul la vot, prin completarea acestora cu cartea de identitate şi cartea de identitate provizorie. Totodată, este necesară reglementarea clară a modului de exercitare a votului în baza paşaportului expirat al cetăţeanului Republicii Moldova. În acest sens, proiectul nr.147 vine cu o precizare la lit.c) privind votarea în baza paşaportului cu termen de valabilitate expirat, şi anume exclude posibilitatea votării în baza paşaportului expirat dacă au intervenit şi alte situaţii în care potrivit prevederilor legale acesta a devenit nevalabil (de exemplu, schimbarea numelui, a cetăţeniei, a altor date de identificare, declararea paşaportului ca pierdut sau furat).

Suplimentar, în contextul intervenţiilor propuse prin proiect, venim cu sugestia de a fi integrat în conţinutul proiectului un punct suplimentar, care ar viza modificarea art.80 alin.(4), în scopul substituirii textului "Procedura de vot cu urna mobilă la locul unde se află alegătorul se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală." cu textul "Procedura de vot, cu urna mobilă, la locul unde se află alegătorul, se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală în coordonare cu instituţiile publice interesate, care prestează servicii de sănătate, sociale, educaţie, reabilitare.". Propunerea înaintată are scopul asigurării clarităţii reglementărilor privind procedurile de vot cu urna mobilă, aplicate de Comisia Electorală Centrală. În acest sens, atragem atenţia asupra faptului că, actualmente, procedurile sus-menţionate nu cuprind reglementări referitoare la instituţiile/serviciile sociale de plasament.

La punctul 17, referitor la modificarea lit.a) şi b) ale alin.(2) al art.90 din Codul electoral, atragem atenţia asupra faptului că prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.16/2024 privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi ale acestui alineat, a fost declarat neconstituţional textul: "În serviciile media audiovizuale, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali (candidaţii în alegeri), participanţii la referendum, reprezentanţii şi persoanele de încredere ale acestora nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media.". În acest context, considerăm necesară revizuirea primului enunţ din partea introductivă a alin.(2) al art.90, în vederea armonizării sale cu Hotărârea Curţii Constituţionale nr.16/2024, având în vedere că textul declarat neconstituţional nu mai produce efecte juridice. O astfel de intervenţie legislativă este necesară pentru a asigura coerenţa normativă şi claritatea dispoziţiei legale în vigoare.

La punctul 19, referitor la modificarea art.102:

Cu privire la norma propusă la alin.(5) lit.f), care se completează cu textul "şi d¹), în cazul în care suma depăşeşte 1% raportat la plafonul mijloacelor ce pot fi transferate în contul cu menţiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de iniţiativă", atragem atenţia asupra faptului că în conţinutul art.54 alin.(6) din Codul electoral lit.d¹) lipseşte, ceea ce face imposibilă aplicarea corectă şi coerentă a trimiterii.

În ceea ce priveşte propunerea de modificare a alin.(5) lit.h), care prevede "participarea în cadrul blocului electoral camuflat conform criteriilor stabilite de Comisia Electorală Centrală", considerăm că, în cazul introducerii unei astfel de prevederi în lege, este necesară o intervenţie suplimentară în Codul electoral, prin care s-ar reglementa într-o manieră extensivă conceptul de "bloc electoral camuflat". Este important de menţionat că, potrivit art.72 alin.(3) lit.a) din Constituţie, reglementarea sistemului electoral se face exclusiv prin lege organică. Conform acestui principiu, Codul electoral stabileşte modalitatea de organizare şi desfăşurare a alegerilor şi a referendumurilor, precum şi condiţiile generale de participare ale concurenţilor electorali, printre care se numără partidele politice. Aceste reglementări trebuie să fie clare, accesibile şi previzibile, astfel încât toţi participanţii în procesul electoral să înţeleagă exact care sunt drepturile şi obligaţiile lor. Întrucât Codul electoral nu conţine nicio prevedere referitoare la blocurile electorale camuflate şi nici nu defineşte această noţiune, nu este în competenţa Comisiei Electorale Centrale să stabilească, printr-un act propriu, criteriile pentru identificarea acestor blocuri. Fără o bază clară în lege, o astfel de intervenţie ar depăşi competenţele Comisiei, întrucât doar Parlamentul poate adopta norme primare, iar autorităţile publice pot aplica sau detalia reglementările deja stabilite de lege.

În acest caz, remarcăm faptul că Comisia Electorală Centrală, în avizul său, propune completarea art.1 din Codul electoral cu noţiunea de "bloc electoral camuflat", definită ca fiind "o formă neregulamentară de asociere între competitori electorali, în care aceştia desfăşoară continuu activităţi electorale concertate, comune şi coordonate, inclusiv prin desemnarea în calitate de candidaţi la funcţii elective a exponenţilor altor competitori electorali şi/sau a persoanelor care şi-au afirmat public susţinerea pentru o altă entitate politică în ultimele 3 luni.".

Comisia Electorală Centrală susţine includerea noţiunii de "bloc electoral camuflat" în legislaţia naţională, argumentând că acest lucru răspunde unei nevoi practice stringente observate în cadrul alegerilor prezidenţiale din 2024. În acea perioadă s-au înregistrat numeroase cazuri în care partidele politice au colaborat în mod neoficial, susţinându-şi reciproc candidaţii, distribuind materiale electorale comune şi organizând evenimente coordonate. Aceste practici, deşi larg răspândite, nu erau reglementate, ceea ce a dus la o falsă impresie de pluralism politic. Alegătorii erau induşi în confuzie, iar procesul electoral devenea mai puţin transparent, creându-se o distorsiune în competiţia politică. În acest context, Comisia Electorală Centrală consideră că este esenţial să se reglementeze şi să se definească în mod clar noţiunea de "bloc electoral camuflat". Astfel, Comisia subliniază că acest concept nu doar că este necesar pentru a preveni confuziile şi abuzurile, dar şi pentru a respecta recomandările Curţii Constituţionale. Într-o decizie din 2014, Curtea a recomandat ca autorităţile competente în materie electorală să prevină "camuflarea" blocurilor electorale într-un singur partid politic, pentru a asigura condiţii echitabile pentru toţi concurenţii electorali şi pentru a evita manipulările ce ar putea afecta libertatea alegerilor.

Deşi Comisia Electorală Centrală propune includerea noţiunii de "bloc electoral camuflat" în Codul electoral, suntem de opinia că simpla sa definire nu este suficientă pentru a asigura aplicarea obiectivă şi previzibilă a normei. Prin urmare, considerăm că este necesară completarea cadrului legal cu criterii explicite care să permită identificarea clară şi obiectivă a situaţiilor ce constituie participarea într-un "bloc electoral camuflat". Fără aceste elemente, definiţia riscă să rămână prea vagă şi să conducă la interpretări divergente.

La art.II (modificarea Legii nr.294/2007 privind partidele politice):

Autorii propun completarea art.4 prin introducerea alin.(7) şi (8), care reglementează posibilitatea constituirii provizorii a partidelor politice în blocuri politice. Potrivit textului propus, blocurile politice provizorii vor respecta regulile aplicabile denumirii partidelor politice, inclusiv ale părţilor componente, iar în lipsa înregistrării acordului de constituire la Comisia Electorală Centrală, partidele implicate vor răspunde în mod solidar pentru activităţile desfăşurate în comun, în special cele cu implicaţii financiare care nu sunt reflectate în rapoartele financiare. În acelaşi timp, se prevede că modul de constituire şi funcţionare a blocurilor politice urmează a fi stabilit de Comisia Electorală Centrală.

Prin această completare se reglementează expres posibilitatea formării provizorii a blocurilor politice, stabilindu-se obligaţia respectării aceloraşi reguli aplicabile partidelor politice privind denumirea şi răspunderea solidară pentru acţiunile şi cheltuielile efectuate în comun.

În ceea ce priveşte includerea acestor dispoziţii, este important să se ţină cont de prevederile art.72 alin.(3) lit.g) din Constituţie, care statuează că organizarea şi funcţionarea partidelor politice se reglementează prin lege organică. Astfel, dat fiind că blocurile politice implică forme de asociere ale partidelor şi exercitarea activităţii politice într-un cadru comun, considerăm că este recomandabil ca dispoziţiile relevante cu privire la constituirea şi funcţionarea blocurilor politice să fie dezvoltate în mod clar şi detaliat în cadrul legii, astfel încât intervenţiile normative ale Comisiei Electorale Centrale să se limiteze la aspecte de ordin tehnic şi de punere în aplicare, fără a genera norme cu caracter primar. Acest lucru ar contribui la o aplicare unitară a normelor şi ar preveni eventualele discrepanţe între normele administrative şi cadrul legislativ primar.

Referitor la delegarea către Comisia Electorală Centrală a atribuţiei de a stabili modul de constituire şi de funcţionare a blocurilor politice, atragem atenţia asupra faptului că, în conformitate cu art.16 alin.(2) din Legea nr.100/2017 privind actele normative, actele emise de autorităţile administraţiei publice centrale sau de autorităţile autonome trebuie să fie adoptate doar în temeiul şi pentru executarea legii, fără a putea institui norme cu caracter primar sau a extinde domeniul de reglementare al actului normativ superior. Aceste acte pot detalia aspecte deja reglementate de lege, însă nu pot adăuga reglementări noi sau care să depăşească cadrul stabilit de lege. Prin urmare, atribuirea exclusivă a competenţei de reglementare a aspectelor privind constituirea şi funcţionarea blocurilor politice către Comisia Electorală Centrală, în lipsa unui cadru normativ primar clar şi complet, riscă să constituie o delegare excesivă de putere normativă şi să genereze incertitudini în aplicare şi interpretare, ceea ce ar putea afecta uniformitatea şi legalitatea reglementărilor în domeniul respectiv.

Cu referire la punctul 3, venim cu sugestia alternativă, pentru redacţia nouă a art.31 din lege, după cum urmează:

"3. Articolul 31 va avea următorul cuprins:

"Articolul 31. Auditul situaţiilor financiare şi misiuni pe baza procedurilor convenite privind gestiunea financiară.

(1) Partidele politice ale căror venituri sau cheltuieli anuale depăşesc un milion de lei sunt obligate să efectueze auditul situaţiilor financiare şi misiuni pe baza procedurilor convenite privind gestiunea financiară. Rapoartele auditorului cu privire la situaţiile financiare şi rapoartele asupra procedurilor convenite cu privire la raportul privind gestiunea financiară, se expediază Comisiei Electorale Centrale, iar în cazul în care partidul politic a beneficiat de alocaţii de la bugetul de stat – şi Curţii de Conturi, cel târziu la data de 15 mai.

(2) Entitatea de audit se selectează de către partidul politic. Auditorii desemnaţi pentru efectuarea auditului situaţiilor financiare şi misiunii pe baza procedurilor convenite privind gestiunea financiară, pe parcursul a cel puţin 5 ani precedenţi nu au fost membri de partid, trezorieri în campania electorală, contabili sau responsabili de finanţe în cadrul partidului politic auditat.

(3) Auditul situaţiilor financiare se efectuează conform prevederilor legislaţiei naţionale în domeniu şi standardelor internaţionale de audit.

(4) Misiunile pe baza procedurilor convenite privind gestiunea financiară se efectuează conform prevederilor Standardului internaţional privind serviciile conexe 4400 "Misiuni pe baza procedurilor convenite".

(5) Rapoartele auditorului cu privire la situaţiile financiare şi rapoartele asupra procedurilor convenite cu privire la raportul privind gestiunea financiară se publică pe site-ul web oficial al Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore de la recepţionare, precum şi pe site-urile web oficiale ale partidelor politice."

Susţinem redarea prevederii de la art.31 într-o formulă nouă, ameliorată, care va contribui la consolidarea democraţiei prin promovarea unei administrări financiare corecte, transparente şi conforme cu legea, ceea ce asigură o competiţie politică echitabilă şi deschisă. Auditul situaţiilor financiare al partidelor politice reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei şi responsabilităţii în gestionarea resurselor financiare, iar misiunile pe baza procedurilor convenite urmează să ajute partidele să identifice eventuale deficienţe în gestiunea financiară şi să implementeze măsuri de corecţie, contribuind la o administrare mai eficientă a resurselor.

În conformitate cu prevederile art.III alin.(2) lit.b) din proiect (dispoziţiile finale ale proiectului), Guvernul va prezenta Parlamentului, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi, propuneri pentru modificarea legislaţiei în conformitate cu aceasta. Referitor la astfel de prevedere, atragem atenţia că în cadrul compartimentului de la pct.6 din nota de fundamentare nu sunt incluse informaţii referitoare la actele normative care trebuie revizuite pentru a modifica legislaţia în conformitate cu noile prevederi. Prin urmare, este recomandabil ca autorii proiectului să clarifice acest aspect în tabelul de sinteză al amendamentelor şi propunerilor la proiectul de lege.

În raport cu cele expuse, Guvernul, luând în considerare avizele autorităţilor implicate, susţine de principiu proiectul de lege, cu recomandarea de a ajusta textul conform observaţiilor şi propunerilor formulate în scopul consolidării cadrului normativ din domeniul electoral.