(1) Partidele politice sînt asociaţii benevole, cu statut de persoană juridică, ale cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin activităţi comune şi în baza principiului liberei participări, contribuie la conceperea, exprimarea şi realizarea voinţei lor politice.

(2) Partidele politice, fiind institute democratice ale statului de drept, promovează valorile democratice şi pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă, prin înaintarea şi susţinerea candidaţilor, la alegeri şi la constituirea autorităţilor publice, stimulează participarea cetăţenilor la alegeri, participă, prin reprezentanţii lor, la exercitarea în mod legal a puterii în stat, desfăşoară alte activităţi în conformitate cu legea.

(3) Partidele politice îşi pot înfiinţa structuri care să se ocupe de problemele specifice ale unor grupuri sociale sau profesionale.

(4) În vederea realizării voinţei lor politice, partidele se pot afilia la organizaţii politice internaţionale.

Articolul 2. Principiul teritorial de organizare a partidelor politice

(1) Partidele politice se organizează după principiul de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

(2) Organele de conducere, filialele şi structurile partidelor politice trebuie să-şi aibă reşedinţa pe teritoriul aflat sub jurisdicţia Republicii Moldova.

(3) Partidele politice nu-şi pot crea structuri şi organe în cadrul instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor.

Articolul 3. Restricţii vizînd activitatea partidelor politice

(1) Sînt interzise partidele politice care, prin statutul, programul şi/sau activitatea lor, militează împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale a ţării, valorilor democratice şi ordinii de drept a Republicii Moldova, utilizează, pentru realizarea scopurilor lor, mijloace ilegale sau violente, incompatibile cu principiile fundamentale ale democraţiei.

(1¹) Se interzice, ca fiind considerată exercitare frauduloasă a dreptului la asociere politică, crearea şi înregistrarea unui nou partid politic şi utilizarea unui partid politic înregistrat, pentru a continua sau a relua, în calitate de partid politic succesor, activitatea unui partid politic declarat neconstituţional.

(1²) Constatarea calităţii de partid politic succesor al unui partid politic declarat neconstituţional se efectuează de către instanţa de judecată, ţinându-se cont de conexiunile, de similitudinile substanţiale dintre partidele politice respective, dacă se dovedeşte, prin probe, că partidul politic care a fost creat şi urmează a fi înregistrat ori partidul politic înregistrat urmăreşte continuarea sau reluarea activităţii unui partid politic declarat neconstituţional. În acest sens, se iau în considerare următoarele circumstanţe:

1) preşedintele, vicepreşedintele partidului politic, membrii organelor executive centrale ale partidului politic, persoana care administrează sau reprezintă partidul la nivel central, indiferent de denumirea pe care o au aceştia conform statutului partidului:

a) au avut un rol sau o participare activă în acţiunile ori în luarea deciziilor care au dus la declararea neconstituţionalităţii partidului politic respectiv;

b) la momentul săvârşirii faptelor pentru care partidul politic a fost declarat neconstituţional, deţineau calitatea de preşedinte, vicepreşedinte, membru al organelor executive centrale şi, fără a susţine sau a participa la luarea deciziilor ori la comiterea faptelor care au dus la declararea neconstituţionalităţii partidului politic, nu s-au disociat public de deciziile sau faptele respective;

c) au legături strânse, colaborează activ şi în mod repetat cu partidul politic declarat neconstituţional, oferind o imagine de susţinere la nivel de partid politic;

2) organul de conducere al partidului politic la nivel central, conform statutului, sau conducerea de facto a partidului politic a stabilit obiective ori a aprobat desfăşurarea de activităţi împreună cu partidul politic declarat neconstituţional;

3) partidul politic a fost constituit, este condus sau este reprezentat la nivel central de către persoane care promovează obiectivele, programele sau ideologia partidului politic declarat neconstituţional;

4) actele şi discursurile imputabile partidului politic formează un ansamblu care oferă o imagine clară de activitate comună cu partidul politic declarat neconstituţional;

5) există asemănări dintre structurile partidului politic, organizarea sau funcţionarea acestora cu cele ale partidului politic declarat neconstituţional;

6) originea mijloacelor financiare, bunurilor materiale, suportului logistic sau media;

7) orice alte circumstanţe relevante, precum sunt disponibilitatea de a sprijini cumpărarea voturilor, finanţarea ilegală a partidelor politice sau utilizarea altor metode nedemocratice, circumstanţe care permit instanţei de judecată să constate continuitatea sau succesiunea partidului politic declarat neconstituţional, comparând acţiunile sau informaţiile respective cu cele care au stat la baza declarării neconstituţionalităţii partidului politic.

(1³) Prevederile alin.(1¹) şi (1²) se aplică:

a) în raport cu relaţiile dintre un partid politic şi persoanele prevăzute la alin.(1²) pct.1) lit.a) – pentru o perioadă de 5 ani de la data pronunţării hotărârii Curţii Constituţionale prin care partidul politic a fost declarat neconstituţional;

b) în raport cu relaţiile dintre un partid politic şi persoanele prevăzute la alin.(1²) pct.1) lit.b) – pentru o perioadă de 4 ani de la data pronunţării hotărârii Curţii Constituţionale prin care partidul politic a fost declarat neconstituţional;

c) în raport cu relaţiile dintre un partid politic şi persoanele, faptele sau circumstanţele prevăzute la alin.(1²) pct.1) lit.c) şi pct.2)7) la momentul survenirii premiselor aplicării prevederilor în cauză, dar nu mai târziu de 3 ani de la săvârşirea faptei sau de la survenirea circumstanţelor respective.

(2) Este interzisă afilierea partidelor politice la organizaţiile politice internaţionale ale căror scopuri sau activitate contravin prevederilor alin.(1).

(3) Partidele politice nu pot organiza acte de caritate sau de sponsorizare, nu pot practica activităţi comerciale cu bunuri de consum sau de primă necesitate, inclusiv nu pot face publicitate acestora, nu pot organiza şi desfăşura activităţi militare, paramilitare, precum şi alte activităţi interzise prin lege.

(4) Orice imixtiune în activitatea internă a partidelor politice este interzisă, cu excepţiile prevăzute de lege.

(5) În Republica Moldova este interzisă constituirea şi activitatea partidelor, altor organizaţii politice ale statelor străine, precum şi a filialelor şi structurilor acestora, dacă acestea duc la contestare şi defăimare a statului şi a poporului, îndemn la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitare la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi la alte manifestări ce atentează la regimul constituţional.

(6) Constituirea şi activitatea partidelor politice în baza discriminării pe criterii de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, avere sau origine socială sînt interzise.

[Art.3 alin.(1¹)-(1³) introduse prin Legea nr.100 din 13.06.2025, în vigoare 14.06.2025]

[Art.3 alin.(3) în redacţie nouă, alin.(5) completat prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

Articolul 4. Atributele partidelor politice

(1) Fiecare partid politic are denumire integrală, denumire prescurtată şi simboluri proprii.

(2) Denumirea integrală, denumirea prescurtată şi simbolurile partidului politic trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor înregistrate anterior în Republica Moldova. Nu se admite utilizarea aceloraşi simboluri grafice de către partide, indiferent de figura geometrică în care sînt încadrate.

(3) Atributele menţionate la alin.(1) nu pot reproduce sau combina simbolurile de stat ale Republicii Moldova, ale altor state, ale organizaţiilor internaţionale, ale cultelor religioase, nu pot propaga scopurile şi orientările specificate la art.3 alin.(1)-(2).

(4) Partidele politice pot utiliza, ca atare sau într-o combinaţie specifică, însemnele organizaţiilor politice internaţionale din care fac parte.

[Art.4 alin.(5) abrogat prin Legea nr.95 din 14.05.2015, în vigoare 05.06.2015]

(6) Atributele partidelor politice declarate neconstituţionale prin hotărâre a Curţii Constituţionale nu pot fi utilizate de către alte partide politice, blocuri electorale, alţi concurenţi electorali, de către participanţi la referendum sau grupuri de iniţiativă. Constatarea utilizării unor asemenea atribute constituie temei pentru refuzul înregistrării partidului politic de către Agenţia Servicii Publice, în conformitate cu art.8 alin.(3) din prezenta lege, sau, după caz, pentru refuzul înregistrării în calitate de bloc electoral, concurent electoral, participant la referendum sau grup de iniţiativă de către organul electoral competent, în conformitate cu prevederile art.64, 68, 114, 140, 192, 200, 221 şi 231 din Codul electoral nr.325/2022.

(7) Partidele politice se pot asocia, în baza unui acord de constituire, în blocuri politice. Acordul de constituire va include:

a) părţile constituente ale blocului politic;

b) denumirea integrală, denumirea prescurtată şi, după caz, simbolul blocului în formă grafică, însoţit de descrierea textuală a acestuia;

c) obiectivele blocului politic;

d) persoana/organul cu drept de reprezentare (organul de conducere), datele de contact (adresa de corespondenţă, telefon);

e) modalitatea de retragere a uneia dintre părţi din componenţa blocului;

f) procedura de lichidare (încetare a activităţii) a blocului.

(8) Partidele politice care au constituit blocuri politice înregistrează acordul de constituire la Comisia Electorală Centrală. Părţile componente ale blocului politic poartă răspundere solidară pentru activităţile comune efectuate în cadrul blocului care implică cheltuieli financiare, dar nu sunt incluse în rapoartele privind gestiunea financiară.

(9) Pentru denumirile blocurilor politice se aplică aceleaşi reguli ca şi pentru denumirile partidelor politice, inclusiv ale părţilor constituente.

[Art.4 alin.(7)-(9) introduse prin Legea nr.130 din 29.05.2025, în vigoare 01.01.2026]

[Art.4 alin.(3) modificat prin Legea nr.100 din 13.06.2025, în vigoare 14.06.2025]

[Art.4 alin.(6) introdus prin Legea nr.220 din 31.07.2023, în vigoare 18.08.2023]

Notă: Se declară neconstituţional art.4 alin.(5) conform Hot. Curţii Constituţionale nr.12 din 04.06.2013, în vigoare 4 iunie 2013

[Art.4 completat prin Legea nr.192 din 12.07.2012, în vigoare 01.10.2012]

Articolul 5. Susţinerea de către stat a partidelor politice

(1) În scopul favorizării exercitării calitative a actului de guvernare, statul sprijină dezvoltarea partidelor politice. În acest scop, prin prezenta lege şi prin alte acte normative, se instituie mecanisme juridice de funcţionare a partidelor politice şi a structurilor lor, precum şi de finanţare a partidelor şi structurilor acestora din surse private şi din bugetul de stat.

(2) Discriminarea partidelor politice la acordarea sprijinului din partea statului nu se admite.

(3) Susţinerea partidelor politice de către stat se realizează doar în baza legii.

Capitolul II

MEMBRII PARTIDELOR POLITICE

Articolul 6. Dreptul cetăţenilor Republicii Moldova la asociere politică

(1) Pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii Republicii Moldova care, potrivit normelor legale, au dreptul la vot. Membrilor partidelor politice li se eliberează legitimaţii în conformitate cu prevederile statutului partidului.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul să se asocieze liber în partide politice, să participe la activitatea acestora şi să iasă din componenţa lor. Nici o persoană nu poate fi constrînsă să adere sau să nu adere la un partid politic.

(3) Aderînd la un partid politic, orice persoană este obligată să declare în scris, pe propria răspundere, dacă este sau nu membru al altui partid politic.

(4) Nu pot fi membri ai partidelor politice persoanele cărora, conform prevederilor legale, le este interzisă participarea la activităţi cu caracter politic.

(5) Partidele politice ţin registre ale membrilor de partid, care sunt actualizate în conformitate cu prevederile art.7¹. Registrele membrilor de partid sunt prezentate Comisiei Electorale Centrale şi Agenţiei Servicii Publice în termenele şi formele stabilite de către acestea.

(6) Persoana obţine drepturile şi obligaţiile membrului de partid politic la data înscrierii acesteia în registrul membrilor de partid. Drepturile şi obligaţiile respective încetează la data înscrierii menţiunii în registrul în cauză despre încetarea calităţii de membru al partidului politic respectiv.

[Art.6 alin.(5) în redacţie nouă, alin.(6) introdus prin Legea nr.100 din 13.06.2025, în vigoare 14.06.2025]

[Art.6 alin.(5) introdus prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

Articolul 7. Aderarea la partidul politic. Dobîndirea şi pierderea calităţii de membru al partidului

(1) Pentru a deveni membru al unui partid politic, cetăţeanul Republicii Moldova depune o cerere scrisă, prin care îi solicită această calitate partidului respectiv. Organul partidului, abilitat prin statut să primească noi membri, va decide să satisfacă sau să respingă cererea de aderare la partid.

(2) Un cetăţean al Republicii Moldova nu poate fi simultan membru a două sau mai multe partide politice. Prin aderarea la un alt partid politic, persoana pierde de drept calitatea de membru al partidului al cărui membru a fost anterior.

(3) Aderarea la un partid politic, precum şi pierderea calităţii de membru al acestuia nu pot servi temei pentru acordarea de privilegii sau pentru limitarea drepturilor şi îndatoririlor fundamentale.

(4) Orice membru al oricărui partid politic poate renunţa la această calitate depunînd o cerere scrisă la partidul politic respectiv sau la Agenţia Servicii Publice".

(5) Dobîndirea şi pierderea calităţii de membru al partidului politic se reglementează prin normele interne de partid, prevăzute de statutul partidului. Membrii partidului politic care cad sub incidenţa art.3 alin.(1) lit.e⁵) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale pierd calitatea de membru al organului de conducere şi/sau de membru al partidului politic doar după înregistrarea modificărilor respective de către Agenţia Servicii Publice în termenul stabilit la art.10 din prezenta lege.

[Art.7 alin.(4),(5) completate prin Legea nr.100 din 13.06.2025, în vigoare 14.06.2025]

Articolul 7¹. Registrul membrilor de partid

(1) Partidele politice ţin registre ale membrilor de partid ai acestora, care sunt structurate potrivit organizaţiilor teritoriale şi care sunt actualizate permanent.

(2) În registrul menţionat la alin.(1) sunt indicate numele şi prenumele, data naşterii, numărul de identificare de stat (IDNP), adresa de domiciliu declarată, data efectuării înscrierii în registru, precum şi data suspendării sau încetării calităţii de membru al partidului politic. Înscrierile iniţiale în registrul membrilor de partid se efectuează în termen de cel mult 7 zile de la data înregistrării partidului politic. Înscrierile privind modificările ulterioare se efectuează în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data dobândirii, suspendării sau încetării calităţii de membru al partidului politic.

(3) Organele executive centrale ale partidului politic ţin registrul membrilor de partid şi poartă răspundere pentru corectitudinea datelor şi a informaţiilor înscrise, precum şi pentru prezentarea acestora. Neprezentarea datelor şi informaţiilor din registrul membrilor de partid atrage inclusiv aplicarea prevederilor art.21 alin.(1¹) cu referire la partidul politic respectiv."

[Art.7¹ introdus prin Legea nr.100 din 13.06.2025, în vigoare 14.06.2025]

Capitolul III

ÎNREGISTRAREA ŞI EVIDENŢA PARTIDELOR POLITICE

Articolul 8. Depunerea documentelor pentru înregistrarea partidului politic

(1) Partidul politic se supune înregistrării de stat la Agenţia Servicii Publice în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, ultima fiind aplicată doar în măsura în care nu contravine prezentei legi. Pentru înregistrare se prezintă următoarele documente:

a) cererea de înregistrare;

b) statutul partidului;

c) programul partidului;

d) actul de constituire însoţit de lista membrilor partidului politic, al căror număr nu poate fi mai mic de o mie, actele de constituire ale organizaţiilor teritoriale ale partidului, lista delegaţilor participanţi la congresul de constituire. Lista membrilor partidului, întocmită în baza cererilor de aderare la partid, va cuprinde: numele, prenumele, sexul, data naşterii, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura membrului. Lista membrilor partidului este însoţită de o declaraţie pe propria răspundere a persoanei care a întocmit lista respectivă şi care atestă veridicitatea informaţiilor şi semnăturilor;

[Lit.d) în redacţia Legii nr.162 din 20.07.2020, în vigoare 07.08.2020]

Notă: Se declară neconstituţionale textul "al căror număr nu poate fi mai mic de patru mii," din teza I şi teza II "La momentul constituirii partidului, membrii acestuia trebuie să fie domiciliaţi în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea din Republica Moldova, dar nu mai puţin de 120 de membri în fiecare din unităţile administrativ-teritoriale menţionate" din art.8 alin.(1) lit.d) conform Hot. Curţii Constituţionale nr.5 din 25.02.2020, în vigoare 31.07.2020

e) declaraţia privind adresa juridică a partidului.

[Lit.f) abrogată prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

(2) La documentele menţionate la alin.(1) lit.b), c) şi d) se anexează copiile lor în variantă electronică.

(3) Agenţia Servicii Publice, în termen de 15 zile de la data depunerii documentelor prevăzute la alin.(1), va adopta o decizie de înregistrare a partidului politic sau, în cazul necorespunderii cerinţelor prezentei legi, o decizie prin care refuză înregistrarea partidului.

(3¹) Prin derogare de la prevederile alin.(3), în cazul în care, la înregistrarea partidului politic, Agenţia Servicii Publice atestă existenţa unei situaţii prevăzute la art.3 alin.(1¹) şi (1²), aceasta suspendă procedura administrativă şi sesizează Curtea de Apel Centru înaintând o cerere de chemare în judecată prin care solicită instanţei de judecată să se pronunţe pe marginea calităţii de partid politic succesor al partidului politic a cărui înregistrare este solicitată în raport cu un partid politic declarat neconstituţional. În baza hotărârii judecătoreşti definitive, Agenţia Servicii Publice emite decizia corespunzătoare prevăzută la alin.(3).

(3²) În vederea întocmirii şi depunerii cererii de chemare în judecată prevăzute la alin.(3¹), Agenţia Servicii Publice este în drept să solicite informaţii relevante Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale şi Comisiei Electorale Centrale.

(4) Decizia prin care a fost refuzată înregistrarea partidului politic poate fi atacată la Curtea de Apel Centru în termen de 10 zile de la data adoptării acesteia.

(5) Pentru înregistrarea partidului politic, precum şi a modificărilor sau completărilor operate în statutul acestuia, se percepe o taxă de stat în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat nr.213/2023.

(6) La procedura de înregistrare a partidului politic participă, în mod obligatoriu, reprezentantul organului de conducere al acestuia.

(7) Partidul politic, la data înregistrării sale, devine persoană juridică şi se înscrie în Registrul de stat al persoanelor juridice.

[Art.8 alin.(1),(4) modificate, alin.(3¹),(3²) introduse prin Legea nr.100 din 13.06.2025, în vigoare 14.06.2025]

[Art.8 alin.(5) modificat prin Legea nr.452 din 28.12.2023, în vigoare 23.01.2024]

[Art.8 modificat prin Legea nr.31 din 16.03.2018, în vigoare 20.04.2018]

[Art.8 modificat prin Legea nr.254 din 01.12.2017, în vigoare 05.01.2018]

[Art.8 completat prin Legea nr.71 din 14.04.2016, în vigoare 27.05.2016]

Articolul 9. Declararea nulităţii deciziei de înregistrare a partidului politic

Decizia de înregistrare a partidului politic poate fi declarată nulă prin hotărîre a instanţei judecătoreşti competente.

Articolul 10. Înregistrarea modificărilor şi completărilor statutului şi programului partidului politic, ale listei numerice şi nominale a preşedinţilor, vicepreşedinţilor, membrilor organelor executive centrale ale partidului politic

(1) Statutul şi programul partidului politic, precum şi lista numerică şi nominală a membrilor partidului politic care cad sub incidenţa art.3 alin.(1) lit.e⁵) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale pot fi modificate şi completate conform procedurii prevăzute de statutul partidului respectiv.

(2) Toate modificările şi completările statutului şi programului partidului politic, precum şi cele ale listei numerice şi nominale a membrilor partidului politic care cad sub incidenţa art.3 alin.(1) lit.e⁵) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale se notifică Agenţiei Servicii Publice în termen de 15 zile de la data adoptării hotărârii respective.

(3) Înregistrarea modificărilor şi completărilor prevăzute la alin.(1) se efectuează de Agenţia Servicii Publice în conformitate cu prevederile art.8 alin.(3)–(6), care se aplică în mod corespunzător.

[Art.10 denumirea, alin.(1),(2) în redacţie nouă, alin.(3) modificat prin Legea nr.100 din 13.06.2025, în vigoare 14.06.2025]

[Art.10 modificat prin Legea nr.31 din 16.03.2018, în vigoare 20.04.2018]

Articolul 11. Evidenţa partidelor politice

[Alin.(1)-(3) art.11 abrogate prin Legea nr.31 din 16.03.2018, în vigoare 20.04.2018]

(4) Informaţia privind înregistrarea partidelor politice, privind radierea lor din Registrul de stat al persoanelor juridice, privind modificările şi completările operate în statutele acestora se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Agenţiei Servicii Publice. Responsabilă de publicarea acestei informaţii este Agenţia Servicii Publice.

(5) Agenţia Servicii Publice aduce la cunoştinţa publică, în termen de 3 zile de la adoptarea deciziei respective, informaţia privind:

a) înregistrarea partidului politic;

b) lista numerică şi nominală a membrilor partidului politic care cad sub incidenţa art.3 alin.(1) lit.e⁵) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale;

c) numărul de membri declarat de partidul politic;

d) modificările şi completările efectuate în conformitate cu prevederile art.10.

(6) Informaţia prevăzută la alin.(5) este prezentată, în acelaşi termen, Comisiei Electorale Centrale, iar cea prevăzută la alin.(5) lit.b) Autorităţii Naţionale de Integritate.

(7) În termen de 24 de ore de la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, Agenţia Servicii Publice prezintă acesteia lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri. Partidele politice care, până la începerea perioadei electorale, nu au prezentat Agenţiei Servicii Publice toate informaţiile prevăzute la alin.(5) lit.b) nu au dreptul de a participa la alegeri.

[Art.11 alin.(5)-(7) modificate prin Legea nr.100 din 13.06.2025, în vigoare 14.06.2025]

[Art.11 alin.(5)-(7) introduse prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

[Art.11 modificat prin Legea nr.31 din 16.03.2018, în vigoare 20.04.2018]

Capitolul IV

ORGANIZAREA ŞI ACTIVITATEA PARTIDELOR POLITICE

Secţiunea 1

Organizarea partidelor politice

Articolul 12. Bazele organizării şi activităţii partidelor politice

(1) Fiecare partid politic se întemeiază şi activează în baza statutului şi programului propriu.

(2) Statutul şi programul partidului politic se aprobă de organele sale împuternicite prin statut.

Articolul 13. Statutul partidului politic

(1) Statutul partidului politic va cuprinde în mod obligatoriu:

a) denumirea integrală şi denumirea prescurtată a partidului;

b) descrierea simbolurilor permanente;

c) simbolul permanent sub formă grafică alb-negru şi color, în anexă;

d) o menţiune expresă privind obiectivele urmărite prin desfăşurarea activităţii politice;

e) condiţiile şi procedura de desemnare a delegaţilor la adunarea generală;

f) drepturile şi obligaţiile membrilor partidului;

g) sancţiunile disciplinare, procedura prin care acestea pot fi aplicate membrilor partidului, organul competent să aplice sancţiuni;

h) organele executive, procedura de alegere a acestora, modul de activitate şi împuternicirile lor;

i) organul competent să iniţieze procedura de reorganizare a partidului sau să decidă asocierea acestuia într-o alianţă politică sau într-o altă formă de asociere a partidelor;

j) organul competent să desemneze candidaţi pentru orice tip de alegeri, să stabilească procedura de desemnare a candidaţilor şi de modificare a listei de candidaţi, precum şi să decidă participarea la referendumuri;

k) modalitatea încetării activităţii partidului;

l) sursele de finanţare a partidului şi modul de administrare a patrimoniului acestuia, în conformitate cu legea;

m) structurile partidului responsabile de evidenţa contabilă;

n) modalitatea efectuării controlului financiar intern;

o) organul împuternicit să reprezinte partidul în raporturile cu autorităţile publice, cu alte persoane juridice şi fizice;

p) alte prevederi obligatorii potrivit prezentei legi.

(2) În statutul partidului politic se va prevedea în mod expres forma juridică de organizare a acestuia – partid politic.

[Art.13 alin.(1) modificat prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

Articolul 14. Structura partidului politic

(1) Partidul politic are organe centrale şi organizaţii teritoriale.

(2) Foruri de conducere ca adunarea generală a membrilor sau a delegaţilor partidului şi organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au acestea conform statutului partidului, sînt obligatorii pentru fiecare partid politic. Acestea funcţionează atît la nivelul central de conducere a partidului, cît şi la nivelul organizaţiilor teritoriale ale acestuia.

(3) Organizaţiile teritoriale ale partidelor politice se înfiinţează după principiul de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

Articolul 15. Adunarea generală a partidului politic

(1) Adunarea generală a membrilor partidului sau a delegaţilor acestuia, la nivel naţional, este organul suprem de decizie al partidului. El poate avea o altă denumire potrivit statutului partidului. Procedura şi periodicitatea convocării acestui organ se stabilesc în statutul partidului politic.

(2) În calitate de delegaţi la lucrările adunării generale a partidului politic pot participa doar membrii partidului respectiv.

Secţiunea a 2-a

Activitatea partidelor politice

Articolul 16. Drepturile partidelor politice

(1) Toate partidele au drepturi egale de participare la alegeri în condiţiile legislaţiei electorale.

(2) În perioada campaniilor electorale, tuturor partidelor politice care participă la campania electorală şi candidaţilor acestora la funcţii elective li se acordă gratuit şi în condiţii de echitate, în modul stabilit de lege, timpi de antenă la posturile publice de radio şi televiziune.

(3) Partidele politice au dreptul de a desfăşura mitinguri, demonstraţii, orice alte întruniri în modul stabilit de lege.

[Art.16 alin.(1) modificat prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

Articolul 17. Activitatea partidelor politice

(1) Partidele activează în vederea realizării voinţei lor politice care este exprimată în statutele şi programele lor, înregistrate în modul stabilit, cu respectarea legii.

(2) În vederea realizării scopurilor şi sarcinilor statutare şi de program, partidele politice au dreptul:

a) să difuzeze liber, prin mijloacele pe care le au la dispoziţie, informaţii despre activitatea lor;

b) să participe, prin înaintarea de candidaţi, conform prevederilor art.7 alin.(2) lit.b) din Legea nr.5-XVI din 9 februarie 2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, la alegerile organizate conform legislaţiei electorale;

c) să fondeze şi să dispună de mijloace de informare în masă proprii, să desfăşoare activitate editorială în conformitate cu legea;

d) să desfăşoare orice alte activităţi neinterzise de lege.

[Art.17 completat prin Legea nr.71 din 14.04.2016, în vigoare 27.05.2016]

Articolul 18. Obligaţiile şi răspunderea partidelor politice

(1) Partidele politice sînt obligate să respecte legislaţia Republicii Moldova şi prevederile statutelor lor.

(2) În cazul modificării legislaţiei, precum şi în cazul constatării necorespunderii statutelor şi programelor lor cu prevederile legale, partidele îşi vor aduce documentele în corespundere cu normele legale, modificîndu-le şi completîndu-le conform procedurii stabilite.

(3) Partidele politice răspund cu propriul lor patrimoniu pentru obligaţiile contractate.

(4) Nici un partid politic nu răspunde pentru obligaţiile membrilor săi, la fel ca şi membrii partidelor politice nu răspund pentru obligaţiile partidelor respective.

Articolul 19. Deciziile partidelor politice

Deciziile partidelor politice şi ale organizaţiilor lor teritoriale se adoptă cu votul majorităţii prevăzute de statut.

Capitolul V

REORGANIZAREA ŞI ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII

PARTIDELOR POLITICE

Articolul 20. Reorganizarea partidelor politice

Partidele politice, conform deciziei organelor lor supreme, se pot reorganiza prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare, în condiţiile legii.

Articolul 21. Limitarea activităţii partidelor politice

(1) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă prin acţiunile acestuia se aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale.

(1¹) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă partidul nu a depus raportul privind gestiunea financiară sau nu a prezentat informaţiile necesare pentru efectuarea supravegherii şi a controlului finanţării partidului politic ori dacă nu a prezentat datele din registrul membrilor de partid, în termenele şi forma stabilite de Comisia Electorală Centrală sau Agenţia Servicii Publice.

(2) În cazul constatării acţiunilor sau inacţiunilor menţionate la alin.(1) şi (1¹), Ministerul Justiţiei, din oficiu sau la sesizare, solicită organului de conducere al partidului politic respectiv ca, într-un termen stabilit, de până la 30 de zile, să întreprindă măsuri pentru încetarea acestor fapte şi să informeze ministerul despre măsurile luate şi despre înlăturarea încălcărilor respective.

(3) Dacă organul de conducere al partidului politic nu a îndeplinit solicitarea Ministerului Justiţiei în termenul stabilit, activitatea partidului politic poate fi limitată pe un termen de până la 12 luni prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Justiţiei, care se depune în decurs de 5 zile după expirarea termenului stabilit conform prevederilor alin.(2). Examinarea cererii de limitare a activităţii partidului politic ţine de competenţa Curţii de Apel Centru şi se realizează într-un termen care nu va depăşi două luni.

(3¹) Ministerul Justiţiei se poate adresa direct în instanţa de judecată, fără a parcurge procedura prealabilă indicată la alin.(2), cerând limitarea activităţii partidului politic pe un termen de până la 12 luni, în cazul acţiunilor sau inacţiunilor menţionate la alin.(1) şi (1¹) care ameninţă suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială, securitatea naţională, ordinea şi siguranţa publică, însoţite de:

a) acţiuni de subminare a proceselor electorale;

b) campanii de dezinformare, incitare la ură, propaganda agresiunii militare, mesaje cu conţinut extremist, cu conţinut cu caracter terorist sau care, în alt mod, prezintă o ameninţare pentru securitatea naţională;

c) acte de corupere pe scară largă a alegătorilor;

d) finanţare ilegală sau acordare ilegală de servicii sau valori materiale partidului politic ori concurenţilor electorali ai acestuia;

e) acţiuni de spălare a banilor sau introducerea în ţară, în mod sistematic şi ilegal, a mijloacelor financiare pentru activităţi curente sau electorale ale partidului politic;

f) acţiuni de planificare, coordonare, sprijinire a acţiunilor violente.

(3²) Luând în considerare gravitatea încălcărilor admise de către partidul politic, existenţa unui pericol real şi iminent de producere a unor consecinţe iremediabile pentru valorile democratice şi pentru ordinea de drept a Republicii Moldova prin continuarea desfăşurării activităţilor ilegale ale partidului politic, Ministerul Justiţiei poate cere instanţei de judecată să dispună, în calitate de măsură asiguratorie, limitarea activităţii partidului politic pe perioada examinării cauzei, până la pronunţarea în fond, prezentând, în acest sens, argumentele şi probele care să ateste situaţiile respective.

(3³) La examinarea cererii privind dispunerea, în calitate de măsură asiguratorie, a limitării activităţii partidului politic, instanţa de judecată citează participanţii la proces şi, în termen de 3 zile de la depunerea cererii de aplicare a măsurii asiguratorii privind limitarea activităţii partidului politic, decide, prin încheiere executorie, cu privire la limitarea activităţii partidului politic în calitate de măsură asiguratorie. Părţile în proces sunt obligate să se prezinte în faţa instanţei de judecată.

(3⁴) Încheierea cu privire la aplicarea sau respingerea aplicării măsurii asiguratorii privind limitarea activităţii partidului politic poate fi atacată cu recurs separat de fondul cauzei. Cererea de recurs se examinează de către Curtea Supremă de Justiţie în termen de 5 zile.

(3⁵) Înlăturarea încălcărilor admise de către partidul politic după depunerea cererii de limitare a activităţii acestuia nu exonerează partidul respectiv de răspundere juridică, însă poate fi luată în considerare la stabilirea termenului de limitare a activităţii.

(4) Hotărârea judecătorească privind limitarea activităţii partidului politic este definitivă şi executorie, însă poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile. Cererea de recurs se examinează de către Curtea Supremă de Justiţie în termen de 15 zile. În cazul limitării activităţii partidului politic prin hotărâre judecătorească, Ministerul Justiţiei solicită Agenţiei Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice faptul respectiv.

(5) Pe perioada limitării activităţii partidului politic, acestuia îi este interzisă participarea individuală sau în comun la alegeri şi referendumuri, producerea, furnizarea, distribuirea şi difuzarea publicităţii politice, fondarea mijloacelor de informare în masă, organizarea întrunirilor, a mitingurilor, a demonstraţiilor, a pichetărilor şi a altor acţiuni publice, folosirea tuturor tipurilor de depuneri bancare, cu excepţia cazurilor când sunt necesare decontări cu contractanţii, decontări aferente îndeplinirii contractelor individuale de muncă, decontări pentru repararea prejudiciilor cauzate prin acţiunile partidului politic, decontări pentru plata impozitelor, a taxelor şi amenzilor.

(5¹) La aplicarea măsurii asiguratorii privind limitarea activităţii partidului politic se aplică interdicţiile prevăzute la alin.(5).

(5²) Hotărârea şi încheierea prin care s-a dispus limitarea activităţii partidului politic se expediază de instanţa de judecată, în termen de cel mult 24 de ore din momentul pronunţării, în adresa părţilor la proces şi a autorităţilor competente pentru punere în executare, iar acestea, la rândul lor, notifică instanţa de judecată şi Ministerul Justiţiei despre rezultatele executării.

(6) După înlăturarea necorespunderilor pentru care activitatea partidului politic a fost limitată, partidul va informa despre aceasta Ministerul Justiţiei, care, în termen de 5 zile, va autoriza reluarea activităţii partidului.

(7) Dacă, în perioada limitării activităţii partidului politic, acţiunile pentru care a fost limitată activitatea partidului se vor repeta sau dacă, pe parcursul primului an din data ultimei limitări a activităţii partidului, acesta comite încălcări similare, Ministerul Justiţiei cere instanţei de judecată să dizolve partidul respectiv.

(8) Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pe parcursul campaniei electorale la care participă, cu excepţia cazurilor în care limitarea activităţii partidului politic se cere pentru comiterea unor încălcări grave ale legii, astfel cum sunt prevăzute acestea la art.3 şi la alin.(3¹) din prezentul articol. Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări minore.

[Art.21 alin.(1¹),(7),(8) modificate, alin.(2),(3),(4) în redacţie nouă, alin.(3¹)-(3⁵),(5¹),(5²) introduse prin Legea nr.100 din 13.06.2025, în vigoare 14.06.2025]

[Art.21 alin.(1¹),(4),(5) în redacţia Legii nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]

[Art.21 alin.(1¹) introdus, alin.(2) modificat, alin.(8) în redacţie nouă conform Legii nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

[Art.21 modificat prin Legea nr.254 din 01.12.2017, în vigoare 05.01.2018]

Articolul 22. Încetarea activităţii partidelor politice

(1) Partidul politic îşi încetează activitatea prin:

a) reorganizare, conform prevederilor prezentei legi, şi pierdere, în urma reorganizării, a personalităţii juridice;

b) autodizolvare, prin decizia organului său suprem;

c) dizolvare prin hotărîre definitivă a Curţii de Apel Centru, la cererea Ministerului Justiţiei;

d) declarare a neconstituţionalităţii partidului prin hotărîre a Curţii Constituţionale;

[Lit.e) abrogată prin Legea nr.95 din 14.05.2015, în vigoare 05.06.2015]

Notă: Se declară neconstituţională lit.e) alin.(1) art.22 conform Hot. Curţii Constituţionale nr.12 din 04.06.2013, în vigoare 4 iunie 2013

f) radierea din oficiu din Registrul de stat al persoanelor juridice.

(2) Ministerul Justiţiei, din oficiu sau la sesizarea Ministerului Afacerilor Interne, a Procuraturii Generale, a Comisiei Electorale Centrale ori a Agenţiei Servicii Publice, înaintează către Curtea de Apel Centru o acţiune prin care cere dizolvarea partidului politic dacă există cel puţin unul dintre următoarele temeiuri:

a) partidul activează în baza statutului şi programului său cu modificări şi completări care nu au fost înregistrate în modul stabilit de lege;

b) pe parcursul unui an de la data la care a devenit executorie hotărârea Curţii de Apel Centru privind limitarea activităţii partidului politic, acesta a comis acţiuni similare celor pentru care activitatea partidului a fost limitată;

[Lit.c) exclusă prin Legea nr.81 din 07.05.2010, în vigoare 04.06.2010]

d) activitatea partidului se desfăşoară pe căi ori prin mijloace ilegale sau prin săvîrşirea unor acte de violenţă;

[Lit.e) abrogată prin Legea nr.220 din 31.07.2023, în vigoare 18.08.2023]

f) activitatea partidului politic cade sub incidenţa art.3 alin.(1¹) şi (1²).

(2¹) În cazul în care dizolvarea partidului politic este cerută pentru temeiurile prevăzute la alin.(2) lit.b), d) şi f) din prezentul articol, Ministerul Justiţiei poate cere instanţei de judecată dispunerea, în calitate de măsură asiguratorie, a limitării activităţii partidului politic pe perioada examinării cauzei, până la pronunţarea în fond, conform prevederilor art.21 care se aplică în mod corespunzător.

(2²) Cererea Ministerului Justiţiei prin care se cere dizolvarea partidului politic este examinată de către Curtea de Apel Centru în termen de două luni. Hotărârea judecătorească privind limitarea activităţii partidului politic este definitivă şi executorie, însă poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile. Cererea de recurs se examinează de Curtea Supremă de Justiţie în termen de 15 zile.

(2³) În cadrul examinării acţiunii Ministerului Justiţiei privind dizolvarea partidului politic, instanţa de judecată, dacă constată că încălcările invocate în acţiune nu sunt suficient de grave pentru a justifica dizolvarea partidului politic, poate dispune, în calitate de măsură alternativă, limitarea activităţii partidului politic respectiv.

(3) Hotărârea definitivă a instanţei judecătoreşti cu privire la dizolvarea partidului politic şi hotărârea Curţii Constituţionale prin care se declară neconstituţional un partid politic se remit Ministerului Justiţiei.

(3¹) În cazul dizolvării partidului politic prin hotărâre judecătorească, Ministerul Justiţiei va solicita Agenţiei Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice iniţierea procedurii de lichidare a partidului politic respectiv. În cazul declarării neconstituţionalităţii unui partid politic, după recepţionarea hotărârii Curţii Constituţionale, dar nu mai târziu de 3 zile de la această dată, Ministerul Justiţiei va solicita Agenţiei Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice faptul declarării neconstituţionalităţii partidului politic respectiv.

(4) Pentru lichidarea unui partid politic, Ministerul Justiţiei, în scopul executării hotărîrii definitive a judecătoriei sau a hotărârii Curţii Constituţionale privind declararea neconstituţionalităţii unui partid politic, va crea o comisie de lichidare a partidului. Existenţa unui partid politic încetează numai după finalizarea procedurii de lichidare şi radierea partidului din Registrul de stat al persoanelor juridice.

(4¹) Comisia de lichidare a partidului politic declarat neconstituţional, constituită conform alin.(4), solicită Agenţiei Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice iniţierea procedurii de lichidare a partidului respectiv.

(5) După încetarea activităţii partidului politic, bunurile acestuia se trec, cu titlu gratuit, în proprietatea statului pentru a fi utilizate în scopuri filantropice (de caritate).

[Art.22 alin.(1),(2) modificate, alin.(2¹)-(2³) introduse prin Legea nr.100 din 13.06.2025, în vigoare 14.06.2025]

[Art.22 alin.(3) în redacţie nouă, alin.(3¹),(4¹) introduse, alin.(4) modificat prin Legea nr.220 din 31.07.2023, în vigoare 18.08.2023]

[Art.22 alin.(1) completat prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

[Art.22 modificat prin Legea nr.31 din 16.03.2018, în vigoare 20.04.2018]

[Art.22 modificat prin Legea nr.254 din 01.12.2017, în vigoare 05.01.2018]

[Art.22 completat prin Legea nr.192 din 12.07.2012, în vigoare 01.10.2012]

Articolul 22¹. Radierea din oficiu a partidului politic

(1) Partidul politic se radiază din Registrul de stat al persoanelor juridice în cazul neprezentării rapoartelor anuale privind gestiunea financiară timp de 2 ani consecutivi.

(2) Radierea din oficiu a partidului politic se efectuează prin decizie a Agenţiei Servicii Publice, la cererea Comisiei Electorale Centrale.

(3) Procedura de radiere în temeiul alin.(1) este exceptată de la prevederile Legii nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali.

(4) Decizia privind radierea din oficiu a partidului politic sau privind refuzul radierii poate fi contestată în instanţa de judecată în termen de 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

[Art.22¹ introdus prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

Articolul 23. Procedura de lichidare a partidului politic

(1) Dizolvarea partidului politic potrivit art.22 alin.(1) lit.b) se efectuează, cu participarea Ministerului Justiţiei, de către organul său colegial de conducere ori de către alte persoane desemnate de adunarea generală a partidului.

(2) În hotărîrea de lichidare a partidului politic, adoptată de adunarea generală a partidului, se stabilesc procedura şi termenul în care se va efectua lichidarea, destinaţia bunurilor rămase după lichidare, precum şi termenul-limită în care creditorii îşi pot prezenta creanţele. Acest termen va fi de cel puţin 30 de zile şi începe să curgă de la data publicării hotărîrii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(3) Dacă lichidarea partidului politic se efectuează potrivit art.22 alin.(1) lit.c), lichidatorii vor fi numiţi prin hotărîrea de lichidare adoptată de instanţa judecătorească respectivă.

(3¹) Dacă lichidarea partidului politic se efectuează potrivit art.22 alin.(1) lit.d), Ministerul Justiţiei va desemna unul sau mai mulţi membri ai comisiei de lichidare, constituită potrivit art.22 alin.(4), care vor exercita atribuţiile de lichidatori. Repartizarea atribuţiilor între lichidatori se decide în cadrul comisiei de lichidare. Informaţia privind persoanele desemnate în calitate de lichidatori se comunică Agenţiei Servicii Publice, prin intermediul aceleiaşi cereri a comisiei de lichidare prevăzute la art.22 alin.(4¹), care va nota în Registrul de stat al persoanelor juridice calitatea oficială a acestor persoane.

(4) Odată cu numirea lichidatorilor, mandatul organelor partidului politic încetează. Lichidatorii sînt obligaţi să îndeplinească toate cerinţele prevăzute de prezenta lege referitor la publicarea avizului privind lichidarea partidului. Acest aviz va cuprinde:

a) numele lichidatorilor şi sediul partidului;

b) procedura şi termenul în care se va efectua lichidarea, termenul-limită de prezentare a creanţelor de către creditori;

c) invitaţia creditorilor pentru a prezenta dovezi referitor la creanţele lor. Creditorii cunoscuţi vor fi invitaţi prin notificări individuale.

(5) După desemnarea lichidatorilor, aceştia sînt obligaţi să întocmească neîntîrziat inventarul bunurilor partidului politic, cu indicarea exactă a activelor şi pasivelor. Inventarul va fi semnat de către lichidatori şi conducătorii organului permanent de conducere al partidului politic.

(5¹) În cazul partidelor politice declarate neconstituţionale, prevederile art.230 alin.(5) din Codul civil nr.1107/2002 nu se aplică. Dacă din inventar rezultă un excedent al pasivelor faţă de active, lichidatorul va continua procedura de lichidare fără a intenta procesul de insolvabilitate faţă de partidul politic declarat neconstituţional.

(6) Lichidatorii sînt obligaţi să continue operaţiunile în curs de desfăşurare, să execute creanţele creditorilor, iar dacă mijloacele băneşti disponibile sînt insuficiente pentru achitarea tuturor datoriilor, ei sînt în drept să vîndă bunurile partidului politic. Pentru prejudiciile cauzate din culpa lor, lichidatorii răspund atît în faţa partidului politic în proces de lichidare, cît şi în faţa terţilor.

(7) După încheierea procedurii de lichidare a partidului politic, lichidatorii întocmesc bilanţul de lichidare şi îl prezintă comisiei de lichidare, care îl aprobă cu votul majorităţii membrilor săi, cu excepţia celor care au fost desemnaţi în calitate de lichidatori şi au participat la întocmirea bilanţului.

(8) În toate cazurile de lichidare a partidelor politice, pentru radierea lor din Registrul de stat al persoanelor juridice, lichidatorii depun la Agenţia Servicii Publice următoarele documente:

a) cererea cu privire la radierea partidului din Registrul de stat al persoanelor juridice;

[Lit.b) abrogată prin Legea nr.31 din 16.03.2018, în vigoare 20.04.2018]

c) dovada achitării tuturor plăţilor obligatorii la bugetul de stat, eliberată de către Serviciul Fiscal de Stal;

d) documentele de constituire (în original);

e) actul de predare spre nimicire a ştampilelor, eliberat de organul împuternicit al poliţiei;

f) copia de pe avizul despre lichidarea partidului, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(9) Obligaţiile lichidatorilor încetează odată cu încheierea tuturor operaţiunilor financiar-bancare.

(10) Din contul activelor partidului politic se acoperă, în primul rând, remuneraţia lichidatorului. În cazul în care se constată că partidul politic nu dispune de active sau că activele acestuia nu pot acoperi remuneraţia lichidatorului, achitarea remuneraţiei se trece, prin încheiere judecătorească, în obligaţia membrilor organului de conducere al partidului politic.

[Art.23 alin.(10) introdus prin Legea nr.100 din 13.06.2025, în vigoare 14.06.2025]

[Art.23 alin.(3) modificat, alin.(3¹),(5¹) introduse, alin.(7) în redacţie nouă conform Legii nr.220 din 31.07.2023, în vigoare 18.08.2023]

[Art.23 modificat prin Legea nr.31 din 16.03.2018, în vigoare 20.04.2018]

[Art.23 modificat prin Legea nr.178 din 21.07.2017, în vigoare 18.08.2017]

[Art.23 modificat prin Legea nr.138 din 17.06.2016, în vigoare 01.07.2016]

[Art.23 modificat prin Legea nr.33 din 06.03.2012, în vigoare 25.05.2012]

Capitolul VI

PATRIMONIUL ŞI SUPRAVEGHEREA FINANŢĂRII

PARTIDELOR POLITICE

[Titlul capitolului VI în redacţia Legii nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 14.04.2015]

Articolul 24. Patrimoniul partidelor politice

(1) Partidele politice au dreptul să dispună, cu titlu de proprietate, de clădiri, utilaje, edituri, tipografii, mijloace de transport, precum şi de alte bunuri neinterzise prin lege. Bunurile partidelor politice nu pot fi utilizate în alte scopuri decît pentru realizarea sarcinilor lor statutare.

(2) Dreptul de proprietate al partidelor politice se află sub incidenţa normelor legislaţiei civile, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.

(3) Partidul politic este în drept să desfăşoare activitate editorială, activitate legată nemijlocit de administrarea proprietăţii sale, precum şi alte activităţi ce aduc venituri pentru nevoile partidului, dacă aceste activităţi nu sînt interzise prin lege şi sînt prevăzute în mod expres în statutul partidului politic.

(4) Partidele politice nu pot avea în posesie, la dispoziţie sau în folosinţă şi nici nu pot accepta spre depozitare sau păstrare armament, substanţe explozive şi alte materiale care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor.

(5) Patrimoniul partidului politic, inclusiv veniturile, nu poate fi distribuit între membrii acestuia.

[Art.24 modificat prin Legea nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 14.04.2015]

Articolul 25. Sursele de finanţare a partidelor politice

(1) Surse de finanţare a partidelor politice sînt:

a) cotizaţiile de membru de partid;

b) donaţiile, inclusiv cele colectate în cadrul manifestărilor de agrement, culturale, sportive sau altor manifestări de masă organizate de partid, cu condiţia că sînt luate la evidenţă în modul stabilit;

c) alocaţiile de la bugetul de stat, potrivit reglementărilor prezentei legi şi legii bugetare anuale;

d) alte venituri legal obţinute conform art.24 alin.(3).

(2) Partidele politice nu pot folosi alte surse de finanţare decît cele prevăzute la alin.(1).

(3) Partidele politice organizează şi ţin evidenţa contabilă în conformitate cu Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, cu standardele naţionale de contabilitate şi cu ordinele ministrului finanţelor. Pentru a fi confirmată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, persoana responsabilă de finanţele partidului (trezorierul) trebuie să aibă studii economice sau contabile specializate şi să nu deţină funcţie de demnitate publică.

(4) Băncile deschid partidului politic înregistrat cont bancar în termen de 3 zile de la depunerea cererii la bancă. Operaţiunile de încasări şi plăti ale partidelor politice se efectuează în lei moldoveneşti şi, în cazurile prevăzute de legislaţia valutară, în valută străină, prin conturi deschise la băncile licenţiate din Republica Moldova, cu eliberarea documentelor justificative

(5) Veniturile prevăzute la alin.(1) se scutesc de impozit sau se impozitează în conformitate cu prevederile Codului fiscal.

(6) Finanţarea publică sau privată a partidelor politice nu poate avea drept scop limitarea independenţei lor.

(7) Încălcările prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi privind modul de utilizare de către partidele politice a mijloacelor financiare şi a bunurilor materiale se sancţionează în conformitate cu legea.

(8) Partidele politice nu au dreptul să deschidă conturi bancare în străinătate.

[Art.25 alin.(3) în redacţia Legii nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]

[Art.25 alin.(1) modificat, alin.(3),(4) în redacţie nouă conform Legii nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

[Art.25 completat prin Legea nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 14.04.2015]

[Art.25 modificat prin Legea nr.33 din 06.03.2012, în vigoare 25.05.2012]

Articolul 25¹. Cotizaţiile de membru

(1) Mărimea şi modul de achitare a cotizaţiilor de membru se stabilesc în statutul partidului. Procedura detaliată privind modul de încasare a cotizaţiilor, ţinerea şi evidenţa acestora se aprobă de către organul de conducere al partidului, care va corespunde prevederilor prezentei legi şi actelor normative adoptate de Comisia Electorală Centrală. Procedura se aduce la cunoştinţa Comisiei Electorale Centrale.

(2) Cotizaţia de membru poate fi încasată în numerar sau prin operaţiuni bancare. La încasarea cotizaţiei de membru în numerar se eliberează bonul de încasare, iar în termen de 5 zile lucrătoare suma se virează în contul bancar al partidului politic.

(3) Informaţia despre membrul cotizant se transmite Comisiei Electorale Centrale în termenul şi în formatul stabilite de actele normative ale acesteia.

(4) Comisia Electorală Centrală face publică informaţia despre cotizanţi în conformitate cu art.29 alin.(4

[Art.25¹ introdus prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

Articolul 26. Regimul donaţiilor şi al altor surse de venit

(1) Donaţiile făcute partidelor politice pot fi de următoarele tipuri:

a) donaţii în bani, altele decât cotizaţiile de membru, proveniţi din activitatea de salariat, de întreprinzător individual, de gospodărie ţărănească, de deţinător de patentă, de agent cu statut independent, precum şi din activităţi independente sau servicii profesionale în sensul art.5 pct.35)36³) din Codul fiscal nr.1163/1997, desfăşurate de către cetăţenii Republicii Moldova, din burse, pensii, prestaţii sociale sau din alte venituri legale, cu excepţia ajutorului social;

b) donaţii sub formă de proprietăţi sau bunuri, servicii gratuite sau în condiţii mai avantajoase decât valoarea comercială (medie de piaţă). Aceste donaţii sunt reflectate în contabilitatea partidului politic şi evaluate la valoarea lor medie de piaţă, ele nu trebuie să depăşească limitele donaţiilor prevăzute la alin.(4) şi (5).

(2) Donaţiile în bani pentru un partid politic se efectuează prin operaţiuni bancare (card bancar, transfer direct), iar identitatea donatorului se indică în documentul bancar. În cazul în care donatorul nu deţine un cont bancar şi donaţia se efectuează în numerar, banii se depun în contul bancar al partidului politic. Dacă banii se depun în numerar la sediul partidului politic, persoana fizică va confirma depunerea donaţiei prin semnarea unei declaraţii pe propria răspundere, care va fi păstrată şi anexată la documentele contabile. Formularul declaraţiei se aprobă de Comisia Electorală Centrală.

(3) Veniturile anuale ale unui partid politic provenite din cotizaţii de membru şi donaţii nu pot depăşi echivalentul a 0,1% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv.

(4) O persoană fizică poate face donaţii unui sau mai multor partide politice. Donaţiile făcute de o persoană fizică unui sau mai multor partide politice într-un an bugetar nu pot depăşi suma a 6 salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv. Totodată, acest plafon nu poate depăşi 30% din venitul anual al acestora înregistrat pentru anul calendaristic precedent, iar în cazul cetăţenilor Republicii Moldova care beneficiază doar de burse sau alte prestaţii sociale, plafonul donaţiei nu poate să depăşească un salariu mediu lunar pe economie pe anul respectiv. În cazul cetăţenilor Republicii Moldova cu statut de persoane cu funcţie de demnitate publică, de funcţionari publici, inclusiv cu statut special, sau de angajaţi în organizaţii publice în sensul Legii nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, suma donaţiilor nu poate depăşi 10% din venitul anual al acestora, totodată, nu poate depăşi 6 salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv. Dacă persoana fizică este membru de partid, în suma-limită menţionată se include şi suma cotizaţiilor de membru de partid plătite de aceasta într-un an, cotizaţia şi donaţia fiind reflectate separat în contabilitatea partidului politic şi în rapoartele privind gestiunea financiară a acestuia.

(4¹) O persoană fizică, în decursul unui an bugetar, poate face donaţii în numerar unui sau mai multor partide politice în valoare de până la un salariu mediu pe economie stabilit pe anul respectiv. Donaţiile care depăşesc această limită se vor face exclusiv prin operaţiuni bancare

(5) Donaţiile făcute de o persoană juridică unui sau mai multor partide politice într-un an bugetar nu pot depăşi suma a 12 salarii medii lunare pe economie stabilite pe anul respectiv. Persoana juridică care face o donaţie în bani unui partid politic trebuie să prezinte decizia organelor sale abilitate privind efectuarea donaţiei, să înregistreze donaţia şi să o reflecte în rapoartele sale contabile, de asemenea să informeze pe acţionarii sau membrii săi despre operaţiunile efectuate.

(6) Se interzice finanţarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susţinerea materială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, a partidelor politice de către:

a) cetăţenii Republicii Moldova care nu au împlinit vîrsta de 18 ani, cetăţenii în privinţa cărora este instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei;

[Lit.b) abrogată prin Legea nr.113 din 15.08.2019, în vigoare 17.08.2019]

c) cetăţenii străini, apatrizi, persoanele anonime sau cele care donează în numele unor terţi;

d) autorităţile publice, organizaţiile, întreprinderile, instituţiile publice, alte persoane juridice finanţate de la bugetul public sau care au capital de stat, cu excepţia cazurilor în care acordarea de servicii sau susţinerea materială este în mod expres prevăzută de legislaţie;

e) persoanele juridice care, la data efectuării donaţiei, au datorii la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale de stat sau la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

e¹) persoanele juridice care, în ultimii 3 ani, au încheiat contracte de achiziţii publice de lucrări, bunuri sau servicii în sensul Legii nr.131/2015 privind achiziţiile publice;

f) persoanele juridice cu capital străin sau mixt, persoanele juridice din străinătate;

g) alte state şi organizaţii internaţionale, inclusiv organizaţiile politice internaţionale;

h) organizaţiile necomerciale, sindicale, de binefacere sau religioase.

(7) Nu sînt considerate donaţii activităţile prestate partidului politic pe bază de voluntariat în condiţiile legislaţiei care reglementează aceste activităţi.

(8) Fiecare partid politic trebuie să deschidă un cont bancar special, unde vor fi transferate toate contribuţiile băneşti ce îi sînt acordate, inclusiv donaţiile şi cotizaţiile de membru. Rechizitele contului bancar special se plasează pe pagina web a partidului, în cazul existenţei acesteia, se indică în rapoartele anuale privind gestiunea financiară a partidului politic şi se comunică Comisiei Electorale Centrale.

(9) Prevederile alin.(6) nu pot fi interpretate şi aplicate în sensul limitării susţinerii indirecte sau tehnice, suportate de partide politice, familii ale partidelor politice sau entităţi necomerciale create şi finanţate de acestea care sunt afiliate la organizaţii politice internaţionale cu achitarea taxei de membru sau în temeiul unui acord oficial de colaborare cu partide politice din Republica Moldova. Afilierea politică internaţională sau acordurile de colaborare care implică susţinere indirectă sau tehnică urmează a fi raportate deschis şi transparent şi nu pot duce la contestare şi defăimare a statului şi a poporului, îndemn la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitare la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi la alte manifestări ce atentează la regimul constituţional.

[Art.26 alin.(6) modificat prin Legea nr.100 din 13.06.2025, în vigoare 14.06.2025]

[Art.26 denumirea în redacţie nouă, alin.(1) modificat prin Legea nr.130 din 29.05.2025, în vigoare 03.06.2025]

[Art.26 alin.(1),(4) modificate, alin.(41) în redacţie nouă, alin.(9) introdus prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

[Art.26 modificat prin Legea nr.113 din 15.08.2019, în vigoare 17.08.2019]

[Art.26 completat prin Legea nr.78 din 03.05.2018, în vigoare 01.01.2019]

[Art.26 modificat prin Legea nr.238 din 08.11.2018, în vigoare 30.12.2018]

[Art.26 în redacţia Legii nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 14.04.2015]

Articolul 27. Finanţarea partidelor politice din bugetul de stat

(1) Partidele politice au dreptul să primească anual finanţare de la bugetul de stat prin intermediul Comisiei Electorale Centrale. Regulamentul privind finanţarea partidelor politice, inclusiv metodologia de calcul, este aprobat de către Comisia Electorală Centrală. Cuantumul alocaţiilor pentru acest scop se aprobă în legea bugetară anuală, cota procentuală constituind 0,1% din veniturile bugetului de stat, cu excepţia veniturilor cu destinaţie specială prevăzute de legislaţie, şi se distribuie după cum urmează:

a) 30% – partidelor politice proporţional cu performanţele obţinute în alegerile parlamentare;

b) 30% – partidelor politice proporţional cu performanţele obţinute în alegerile locale generale;

c) 15% – partidelor politice proporţional cu performanţele obţinute în alegerile prezidenţiale;

d) 7,5% – partidelor politice proporţional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor parlamentare;

e) 7,5% – partidelor politice proporţional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor locale;

f) 5% – partidelor politice proporţional cu tinerii aleşi efectiv în cadrul alegerilor parlamentare;

g) 5% – partidelor politice proporţional cu tinerii aleşi efectiv în cadrul alegerilor locale.

(2) În cazul blocurilor electorale, alocaţia se va împărţi conform înţelegerii prealabile între membrii blocului electoral sau, în lipsa unei înţelegeri, conform numărului de mandate obţinute de fiecare componentă.

(3) Alocaţiile din bugetul de stat se transferă, lunar, pe conturile partidelor politice în condiţiile şi în proporţiile prevăzute la alin.(1), prin intermediul Comisiei Electorale Centrale. În cazul pierderii sau suspendării, în condiţiile prezentei legi, a dreptului la finanţare din bugetul de stat, transferul sumelor respective încetează din luna imediat următoare lunii în care a fost pierdut sau suspendat acest drept.

(4) Mijloacele financiare transferate în conturile partidelor politice de la bugetul de stat, care nu au fost utilizate în anul bugetar curent, vor fi disponibile pentru a fi valorificate în anii următori.

(5) Mijloacele financiare din bugetul de stat nerepartizate partidelor politice în anul pentru care au fost prevăzute nu vor fi disponibile pentru a fi utilizate în anii următori.

(6) Partidele politice pierd dreptul la alocaţii de la bugetul de stat dacă:

a) activitatea acestora a fost limitată în condiţiile art.21 – pentru întreaga perioadă de limitare a activităţii partidului politic;

b) îşi pierd personalitatea juridică;

c) sînt în proces de lichidare;

d) le-a fost aplicată sancţiunea privind lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat.

(7) Partidul politic care a pierdut dreptul la finanţare din bugetul de stat este repus în acest drept printr-o hotărîre a Comisiei Electorale Centrale, după încetarea cauzelor care au determinat pierderea dreptului la finanţare sau după executarea sancţiunii prin care a fost privat de acest drept.

(8) În cazul reorganizării unui partid politic cu drept de finanţare de la bugetul de stat, dreptul menţionat se transmite succesorului său de drept. În cazul încetării activităţii partidului politic care beneficiază de alocaţii de la bugetul de stat, sumele cuvenite acestuia se redistribuie celorlalte partide politice beneficiare în condiţiile prezentului articol.

[Art.27 modificat prin Legea nr.113 din 15.08.2019, în vigoare 17.08.2019]

[Art.27 modificat prin Legea nr.78 din 03.05.2018, în vigoare 01.01.2019]

[Art.27 modificat prin Legea nr.172 din 27.07.2018, în vigoare 24.08.2018]

[Art.27 în redacţia Legii nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 01.01.2016]

Articolul 28. Utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat

(1) Prin decizia organului de conducere al partidului politic, alocaţiile de la bugetul de stat pot fi utilizate, inclusiv în susţinerea grupurilor de iniţiativă înregistrate de partidul politic sau a campaniilor electorale în condiţiile stabilite de Codul electoral, pentru următoarele destinaţii:

a) cheltuieli pentru locaţiunea, întreţinerea şi funcţionarea sediilor;

b) cheltuieli pentru retribuirea muncii (cheltuieli de personal);

c) cheltuieli pentru recompensele voluntarilor/agitatorilor;

d) cheltuieli pentru consultanţă politică;

e) cheltuieli pentru presă şi materiale promoţionale;

f) cheltuieli pentru producţia şi difuzarea de spoturi publicitare;

g) cheltuieli pentru organizarea activităţilor cu caracter politic;

h) cheltuieli de deplasare în străinătate;

i) cheltuieli pentru primirea delegaţiilor din străinătate;

j) cheltuieli pentru plata cotizaţiilor către organizaţiile politice internaţionale la care este afiliat partidul politic;

k) cheltuieli pentru telecomunicaţii şi dezvoltarea aplicaţiilor sau a paginilor web necesare activităţii partidului politic;

l) investiţii în bunuri mobile şi imobile, necesare activităţii partidului politic;

m) cheltuieli de protocol, birotică şi comision bancar;

n) cheltuieli pentru combustibili/carburanţi şi transport;

o) cheltuieli pentru executarea actelor judecătoreşti şi/sau a altor acte ale instituţiilor statului;

p) cheltuieli pentru consultanţa juridică, achitarea onorariilor avocaţilor, ale executorilor şi ale experţilor;

q) cheltuieli pentru sondaje de opinie naţionale şi locale;

r) cheltuieli pentru organizarea de întruniri, manifestaţii publice, seminare şi alte cursuri de instruire pentru membrii de partid, desfăşurate în ţară;

s) cheltuieli pentru programe pentru tineret şi femei;

t) cheltuieli de audit (extern/obligatoriu).

(2) Este interzisă utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat pentru oricare alte destinaţii decît cele prevăzute la alin.(1).

(2¹) 20% din valoarea alocaţiilor anuale de la bugetul de stat vor fi utilizate în scopul promovării şi încurajării participării femeilor în procesele politic şi electoral, iar 10% din valoarea alocaţiilor primite vor fi utilizate pentru promovarea şi încurajarea tinerilor în procesele politic şi electoral. În cazul partidelor politice în care există organizaţii ale femeilor şi ale tinerilor, aceste fonduri vor fi gestionate de organizaţiile în cauză.

(3) Alocaţiile de la bugetul de stat utilizate pentru alte destinaţii decît cele prevăzute la alin.(1) şi (2¹) se restituie bugetului de stat în baza unei hotărîri a Curţii de Conturi, în mărimea utilizată contrar destinaţiei.

(4) Primirea şi utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat se reflectă în mod distinct în evidenţa contabilă a partidelor politice.

(5) Controlul asupra utilizării alocaţiilor de la bugetul de stat se efectuează de către Curtea de Conturi în condiţiile legii.

[Art.28 alin.(1) în redacţia Legii nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

[Art.28 modificat prin Legea nr.113 din 15.08.2019, în vigoare 17.08.2019]

[Art.28 completat prin Legea nr.78 din 03.05.2018, în vigoare 01.01.2019]

[Art.28 completat prin Legea nr.241 din 13.10.2016, în vigoare 11.11.2016]

[Art.28 în redacţia Legii nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 01.01.2016]

Articolul 29. Rapoartele privind gestiunea financiară ale partidului politic

(1) Partidul politic prezintă Comisiei Electorale Centrale, iar cel beneficiar de alocaţii de la bugetul de stat prezintă şi Curţii de Conturi, rapoarte în format electronic privind gestiunea financiară, după cum urmează:

a) semestrial, până la 15 iulie şi 15 ianuarie;

b) anual, până la 31 martie;

c) în termen de 10 zile de la aprobarea, de către organul competent al partidului, a deciziei privind reorganizarea sau autodizolvarea partidului politic.

(2) Partidul politic beneficiar de alocaţii de la bugetul de stat prezintă, până la data de 10 a fiecărei luni, informaţia privind cheltuielile partidului din aceste alocaţii pentru luna precedentă şi informaţia privind efectivul salariaţilor şi al persoanelor angajate remunerate din alocaţii.

(3) Rapoartele şi informaţiile menţionate la alin.(1) şi (2) sunt verificate şi analizate de Comisia Electorală Centrală. Pentru a verifica corectitudinea şi veridicitatea datelor din rapoarte, Comisia Electorală Centrală poate solicita partidelor politice, instituţiilor publice, agenţilor economici/persoanelor juridice private informaţiile necesare pentru efectuarea supravegherii şi controlului finanţării partidelor politice, după caz, contractele, declaraţiile privind donaţiile în numerar şi alte documente. Partidele politice, instituţiile publice, agenţii economici/persoanele juridice private sunt obligate să prezinte în termen de două săptămâni informaţiile solicitate. La cerere şi în funcţie de circumstanţe sau de natura informaţiei solicitate, acest termen poate fi redus sau extins de către Comisia Electorală Centrală.

(4) Toată informaţia conţinută în rapoartele partidelor politice privind veniturile acumulate şi cheltuielile efectuate, cu excepţia IDNP-ului persoanei fizice, datei şi lunii naşterii, domiciliului sau reşedinţei temporare a acesteia, se face publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore de la recepţionarea rapoartelor, precum şi pe paginile web ale partidelor politice, în cazul existenţei acestora.

(5) Termenul de afişare în spaţiul public a datelor menţionate la alin.(4) este de 5 ani, iar termenul de stocare pe suporturile şi mijloacele electronice ale Comisiei Electorale Centrale este de 15 ani. În interiorul termenelor de stocare, orice persoană identificată poate solicita Comisiei Electorale Centrale accesul la rapoartele financiare dacă urmăreşte un scop jurnalistic (care include orice cercetare a organizaţiilor din domeniul asociativ sau mass-media).

(6) Modelul raportului privind gestiunea financiară, procedura de completare şi prezentare a acestuia, alte formulare ce vizează gestiunea financiară a partidelor politice se aprobă de Comisia Electorală Centrală. Raportul privind gestiunea financiară conţine informaţii cu privire la:

a) bunurile şi veniturile partidului politic, inclusiv gruparea acestor venituri pe tipuri;

b) toate donaţiile şi cotizaţiile partidului politic: suma, numele şi prenumele donatorului/cotizantului, numărul de identificare de stat (IDNP), domiciliul, ziua, luna şi anul naşterii, locul de muncă, funcţia deţinută (ocupaţia/genul de activitate), după caz, calitatea de membru de partid, sursele de venit sau finanţare ale donatorului – în cazul persoanei fizice; suma donată, denumirea şi numărul de identificare de stat (IDNO) – în cazul persoanei juridice;

c) obligaţiile şi cheltuielile partidului politic, altele decât cele din perioada electorală, grupate pe cheltuieli pentru activităţi operaţionale şi cheltuieli pentru alte activităţi;

d) situaţiile financiare pentru perioada corespunzătoare ale persoanelor juridice fondate sau controlate în alt mod de partidul politic.

(7) Raportul privind gestiunea financiară se semnează de către trezorierul partidului politic şi de conducătorul partidului politic/persoana care asigură interimatul, fapt confirmat de Agenţia Servicii Publice. Ambii poartă răspundere pentru corectitudinea datelor şi a informaţiilor prezentate, precum şi pentru neprezentarea acestora.

[Art.29 în redacţia Legii nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

[Art.29 în redacţia Legii nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 01.01.2016]

Articolul 30. Supravegherea şi controlul asupra finanţării partidelor politice

(1) Organul independent ce asigură supravegherea şi controlul finanţării partidelor politice este Comisia Electorală Centrală, constituită şi abilitată cu atribuţii conform Codului electoral şi prevederilor prezentei legi.

(2) Auditul asupra utilizării alocaţiilor primite de partidele politice de la bugetul de stat este exercitat de Curtea de Conturi conform prevederilor ce reglementează activitatea acesteia.

(3) Instituţiile menţionate la alin.(1) şi (2) emit instrucţiuni şi ghiduri detaliate privind virarea, recepţionarea şi evidenţa donaţiilor, a contribuţiilor nonfinanciare în beneficiul partidelor politice şi privind utilizarea acestora conform destinaţiilor stabilite de lege, precum şi asupra altor aspecte ce vizează finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

(4) Instituţia bancară la care partidul politic are deschis cont bancar curent şi/sau cont destinat alocaţiilor de la bugetul de stat prezintă Comisiei Electorale Centrale, semestrial, precum şi la cererea acesteia, informaţia despre toate încasările şi plăţile din aceste conturi.

[Art.30 alin.(2) modificat, alin.(4) în redacţie nouă conform Legii nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

[Art.30 în redacţia Legii nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 14.04.2015]

Articolul 31. Auditul situaţiilor financiare şi misiuni pe baza procedurilor convenite privind gestiunea financiară

(1) Partidele politice ale căror venituri sau cheltuieli anuale depăşesc un milion de lei sunt obligate să efectueze auditul situaţiilor financiare, precum şi misiuni pe baza procedurilor convenite privind gestiunea financiară, cel puţin o dată la trei ani. Rapoartele auditorului cu privire la situaţiile financiare şi rapoartele asupra procedurilor convenite privind gestiunea financiară se expediază Comisiei Electorale Centrale, iar în cazul în care partidul politic a beneficiat de alocaţii de la bugetul de stat – şi Curţii de Conturi, cel târziu la data de 15 mai.

(2) Entitatea de audit se selectează de către partidul politic. Pentru efectuarea auditului situaţiilor financiare şi a misiunii pe baza procedurilor convenite privind gestiunea financiară pot fi desemnate doar persoane care, pe parcursul a cel puţin 5 ani precedenţi, nu au fost membri de partid, trezorieri în campania electorală, contabili sau responsabili de finanţe în cadrul partidului politic auditat.

(3) Auditul situaţiilor financiare se efectuează conform prevederilor legislaţiei naţionale în domeniu şi standardelor internaţionale de audit.

(4) Misiunile pe baza procedurilor convenite privind gestiunea financiară se efectuează conform prevederilor Standardului internaţional privind serviciile conexe 4400 "Misiuni pe baza procedurilor convenite" şi în baza metodologiei aprobate de Comisia Electorală Centrală.

(5) Rapoartele auditorului cu privire la situaţiile financiare şi rapoartele asupra procedurilor convenite privind gestiunea financiară se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore de la recepţionare, precum şi pe paginile web oficiale ale partidelor politice.

[Art.31 în redacţia Legii nr.130 din 29.05.2025, în vigoare 03.06.2025]

[Art.31 alin.(4) introdus prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

[Art.31 în redacţia Legii nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 01.01.2016]

Capitolul VI¹

RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA DISPOZIŢIILOR LEGALE

ÎN DOMENIUL FINANŢĂRII PARTIDELOR POLITICE

[Capitolul VI¹ (art.31¹-31³) introdus prin Legea nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 14.04.2015]

Articolul 31¹. Încălcarea prevederilor privind donaţiile şi cotizaţiile de membru

(1) În cazul în care un partid politic primeşte cotizaţii sau donaţii cu încălcarea prevederilor art.25¹ şi 26, inclusiv în cazul primirii cotizaţiilor sau donaţiilor care depăşesc plafoanele stabilite, acesta este obligat, în termen de 3 zile, să verse la bugetul de stat sumele primite cu încălcarea legii.

(2) În cazul nerespectării cerinţei prevăzute la alin.(1), Comisia Electorală Centrală emite o somaţie scrisă adresată partidului politic, prin care îi solicită să verse la bugetul de stat sumele primite cu încălcarea legii, să înlăture încălcarea şi să informeze comisia despre măsurile întreprinse, în termen de 3 zile lucrătoare de la emiterea somaţiei.

(3) Neexecutarea somaţiei Comisiei Electorale Centrale constituie contravenţie şi se sancţionează în conformitate cu prevederile Codului contravenţional.

(4) În cazul repetării, pe parcursul unui an calendaristic, a încălcării prevăzute la alin.(3), Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărâre privind lipsirea partidului politic respectiv de dreptul la alocaţiile de la bugetul de stat pentru o perioadă de la 2 luni la un an.

[Art.31¹ în redacţia Legii nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

[Art.31¹ alin.(1) modificat prin Legea nr.73 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]

[Art.31¹ alin.(4) în redacţia Legii nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 01.01.2016]

[Art.31¹ introdus prin Legea nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 14.04.2015]

Articolul 31². Încălcarea prevederilor privind gestiunea financiară a partidelor politice

(1) Constituie încălcări ale prevederilor privind gestiunea financiară a partidelor politice:

a) încălcarea modului de evidenţă şi utilizare a patrimoniului partidului politic;

b) neprezentarea sau prezentarea tardivă de către partidul politic la Comisia Electorală Centrală a rapoartelor privind gestiunea financiară;

c) denaturarea şi/sau ascunderea premeditată, prezentarea în volum incomplet sau prezentarea neveridică a informaţiei, neprezentarea sau prezentarea incompletă a datelor de identificare ale donatorilor sau ale cotizanţilor;

d) utilizarea contrar destinaţiei a alocaţiilor de la bugetul de stat pentru partidul politic.

(2) Faptele prevăzute la alin.(1) sunt pasibile de răspundere conform legislaţiei.

(3) În cazul repetării, pe parcursul unui an calendaristic, a încălcării prevăzute la alin.(1), Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărâre privind lipsirea partidului politic de dreptul la alocaţiile de la bugetul de stat pentru o perioadă de la 2 luni la un an.

[Art.31² în redacţia Legii nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

[Art.31² alin.(1) modificat, alin.(3) introdus prin Legea nr.73 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]

[Art.31² introdus prin Legea nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 14.04.2015]

Articolul 31³. Sesizarea privind încălcarea prevederilor cu privire la finanţarea şi gestiunea financiară a partidelor politice

(1) Sesizarea privind încălcarea prevederilor cu privire la finanţarea şi gestiunea financiară a partidelor politice poate fi depusă de orice persoană cu drept de vot sau de o persoană juridică din Republica Moldova, inclusiv de autorităţi sau instituţii publice, în termen de 30 de zile calendaristice din momentul în care încălcarea i-a devenit cunoscută.

(2) Sesizarea trebuie să conţină datele de identitate şi informaţia de contact ale autorului sesizării, descrierea faptelor ce ar putea constitui încălcări, indicarea probelor care confirmă încălcarea şi semnătura persoanei care o depune.

[Art.31³ introdus prin Legea nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 14.04.2015]

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 32.

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepţia art.28, care se va aplica cu începere de la 1 iulie 2017 pentru alegerile în Parlament şi de la 1 iulie 2015 pentru alegerile locale generale.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr.718-XII din 17 septembrie 1991 privind partidele şi alte organizaţii social-politice.

[Art.32 modificat prin Legea nr.48 din 26.03.2011, în vigoare 04.04.2011]

[Art.32 modificat prin Legea nr.64-XVIII din 12.11.2009, în vigoare 27.11.2009]

Articolul 33.

(1) Reglementările referitoare la partidele politice se aplică şi organizaţiilor social-politice cu statut de persoană juridică ale cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot.

(2) Prevederile legislaţiei care reglementează activitatea organizaţiilor necomerciale se aplică partidelor politice şi organizaţiilor social-politice în măsura în care prezenta lege nu stabileşte altfel.

Articolul 34.

(1) Guvernul:

a) în termen de 3 luni:

- va elabora şi va prezenta Parlamentului în modul stabilit propuneri privind procedura detaliată de declarare a partidelor politice ca fiind neconstituţionale;

- va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;

b) va prevedea în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2009 alocaţii pentru finanţarea partidelor politice în conformitate cu reglementările prezentei legi.

(2) Partidele politice şi organizaţiile social-politice, pînă la 1 octombrie 2008, vor aduce în concordanţă cu prezenta lege documentele care stau la baza constituirii şi funcţionării lor, precum şi întreaga lor activitate.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Marian LUPU
Chişinău, 21 decembrie 2007.
Nr.294-XVI.