Decizia protocolară nr.19.20/2026 din 29.04.2026 \rAviz la proiectul de lege privind măsurile de susţinere socială şi economică a populaţiei şi a entităţilor economice prin reducerea poverii fiscale la produsele petroliere (iniţiativa legislativă nr.97 din 26 martie 2026)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege privind măsurile de susţinere socială şi economică a populaţiei

şi a entităţilor economice prin reducerea poverii fiscale la produsele petroliere

(iniţiativa legislativă nr. 97 din 26 martie 2026)

nr. 19.20  din  29.04.2026

 (în vigoare 30.04.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.186-189 art. 59 din 30.04.2026

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 29 aprilie 2026

Decizia protocolară nr.19.20/2026

PRIM-MINISTRU  Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat proiectul de lege privind măsurile de susţinere socială şi economică a populaţiei şi a entităţilor economice prin reducerea poverii fiscale la produsele petroliere, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.97 din 26 martie 2026) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Sub aspectul intenţiei de reglementare, potrivit notei de fundamentare, proiectul de lege a fost elaborat în scopul stabilirii unor măsuri temporare de urgenţă, menite să reducă preţurile la combustibil în contextul crizei preţurilor mondiale la produsele energetice: reducerea cotei TVA, prin stabilirea unei cote preferenţiale de 12 % pentru importul şi livrarea benzinei şi motorinei, reducerea accizelor la benzină şi motorină, prin stabilirea unui cuantum de 50 % faţă de nivelul aprobat pentru anul 2026.

Punerea în aplicare a instrumentelor noi înaintate privind aplanarea crizei energetice, cu un impact bugetar de aproximativ 2 miliarde lei pe an, fără stabilirea surselor de finanţare, creează riscuri pentru asigurarea sustenabilităţii, ceea ce ar putea pune sub presiune onorarea angajamentelor de finanţare a cheltuielilor bugetare planificate.

Or, conform art.131 alin.(6) din Constituţia Republicii Moldova, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare, normă constituţională care consacră principiul echilibrului bugetar şi al responsabilităţii fiscale.

Totodată, având în vedere caracterul predominant exogen al factorilor care determină evoluţia preţurilor la produsele petroliere, reducerea cotelor de TVA şi a accizelor nu constituie o garanţie suficientă pentru diminuarea efectivă şi proporţională a preţurilor finale achitate de consumatori, existând riscul ca efectele fiscale ale măsurii să fie parţial internalizate de operatorii economici implicaţi în lanţul de aprovizionare.

În acelaşi timp, intervenţiile statului destinate atenuării impactului social al crizei energetice şi al inflaţiei urmează a fi realizate prin instrumente specifice de politică socială şi economică, distincte de cele fiscale, astfel încât să fie evitată generarea unor presiuni suplimentare asupra bugetului public naţional.

Sub acest aspect, mecanismele de subvenţionare şi compensare se circumscriu unor instrumente mai eficiente şi mai adecvate din perspectiva principiilor echităţii fiscale şi sociale, întrucât permit direcţionarea ţintită a sprijinului către categoriile de populaţie aflate în situaţii de vulnerabilitate.

În contrapondere, reducerea generalizată a sarcinii fiscale aferente produselor petroliere are un caracter nediferenţiat şi regresiv, în sensul că beneficiile generate de această măsură sunt proporţionale cu nivelul de consum. Astfel, avantajele cele mai semnificative revin entităţilor economice cu consum intensiv de carburanţi, precum şi persoanelor fizice cu capacitate economică ridicată, care utilizează frecvent transportul individual.

Pe de altă parte, gospodăriile cu venituri reduse, inclusiv cele care nu deţin mijloace de transport proprii, beneficiază într-o măsură limitată sau indirectă de efectele acestor facilităţi fiscale, ceea ce conduce la o distribuire inechitabilă a resurselor publice.

În consecinţă, se constată că măsura propusă nu corespunde pe deplin exigenţelor de echitate şi eficienţă în utilizarea fondurilor publice, fiind de natură să direcţioneze resurse bugetare semnificative către beneficiarii care nu se încadrează în categoria celor vulnerabili.

Prin urmare, intervenţiile de tip ţintit, cum ar fi acordarea de compensaţii directe populaţiei vulnerabile sau subvenţionarea sectoarelor economice strategice (precum agricultura sau transportul public), se conturează ca fiind soluţii mai adecvate, atât din perspectiva echităţii sociale, cât şi a sustenabilităţii bugetare.

În acest sens, menţionăm că proiectul de lege respectiv nu se susţine.

Suplimentar, relatăm că Guvernul, la momentul actual, a intervenit cu următoarele măsuri de susţinere:

- prin proiectul Hotărârii Guvernului privind modul de acordare a ajutorului financiar pentru compensarea parţială a accizelor la motorină (număr unic 218/MAIA/2026), care se află în proces de definitivare, va fi acordat ajutor financiar pentru compensarea parţială a accizei la motorină.

Astfel, acordarea acestui sprijin financiar are drept scop diminuarea impactului creşterii costurilor la combustibil asupra producătorilor agricoli, menţinerea competitivităţii sectorului agricol şi asigurarea continuităţii activităţilor agricole;

- prin Legea nr.41/2026 cu privire la modificarea unor acte normative (suport pentru desfăşurarea afacerilor) au fost operate modificări la Legea nr.337/2022 privind Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli, care prevăd extinderea criteriilor de eligibilitate a producătorilor agricoli pentru a beneficia de rambursarea TVA, de extinderea perioadei de rambursare a TVA până în decembrie 2026, precum şi de simplificarea procedurii de rambursare.