Decizia protocolara nr.2.11/2026 din 22.01.2026 \rAviz la proiectul de lege cu privire la modificarea Codului fiscal nr.1163/1997 (iniţiativa legislativă nr.392 din 4 decembrie 2025)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege cu privire la modificarea

Codului fiscal nr.1163/1997 (iniţiativa legislativă

nr.392 din 4 decembrie 2025)

nr. 2.11  din  22.01.2026

 (în vigoare 23.01.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 55-58 art. 4 din 23.01.2026

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 22 ianuarie 2026

Decizia protocolară nr.2.11/2026

PRIM-MINISTRU  Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat proiectul de lege cu privire la modificarea Codului fiscal nr.1163/1997, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.392 din 4 decembrie 2025) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Potrivit notei de fundamentare, proiectul de lege prevede stabilirea cotei impozitului pe venit în mărime de 25% pe parcursul perioadei 2025-2027 pentru instituţiile financiare bancare şi nebancare, precum şi excluderea impozitului pe venit în mărime de 6% din dobânzile reţinute de către bănci, asociaţii de economii şi împrumut, furnizorii de servicii de finanţare participativă, precum şi emitenţii de titluri de creanţă şi obligaţiuni, altele decât cele prevăzute la art.20 lit.z²⁰) din Codul fiscal nr.1163/1997 (în continuare – Cod), care sunt achitate persoanelor fizice rezidente.

De asemenea, ţinând cont de argumentele aduse de autorul iniţiativei, proiectul de lege a fost elaborat în scopul sporirii încasărilor din impozite şi taxe la bugetul de stat, prin introducerea unui impozit diferenţiat (special) asupra venitului impozabil achitat de instituţiile financiare bancare şi nebancare care activează în Republica Moldova.

Remarcăm că nota de fundamentare la proiectul de lege nu cuprinde descrierea impactului acestor modificări atât asupra băncilor, cât şi asupra altor entităţi din sectorul financiar. Totodată, nota de fundamentare prezintă o descriere doar a sistemului bancar, deşi modificările propuse aduc atingere inclusiv entităţilor financiare nebancare. În acest sens, nota de fundamentare nu conţine o argumentare cu referire la necesitatea modificărilor propuse în raport cu participanţii profesionişti la piaţa asigurărilor, organizaţiile de creditare nebancară, prestatorii de servicii de plată nebancari, emitenţii de monedă electronică ş.a. De menţionat că astfel de propuneri de modificare necesită efectuarea unei analize exhaustive a impactului asupra întregului spectru de entităţi din sectorul financiar, aceasta fiind esenţială pentru a preveni consecinţele negative asupra stabilităţii pieţei şi a economiei naţionale.

Cu referire la art.I pct.1 din proiectul de lege, în partea ce ţine de modificarea cotei impozitului pe venit pentru persoanele juridice instituţii financiare bancare şi nebancare pe parcursul perioadei 2025-2027 în mărime de 25% din venitul impozabil, menţionăm că propunerea de aplicare a unui impozit pe venit mărit pentru un grup restrâns de contribuabili contravine principiului echităţii fiscale, care presupune tratarea egală a persoanelor fizice şi juridice, care activează în condiţii similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale (art.6 alin.(8) lit.c) din Cod).

Stabilitatea sistemului financiar constituie o condiţie fundamentală pentru funcţionarea eficientă a economiei, iar rolul esenţial al băncilor în procesul de intermediere financiară impune menţinerea rezilienţei acestora drept obiectiv de importanţă critică. Sectorul bancar trebuie să fie capabil să asigure continuitatea activităţii de creditare atât în perioade de expansiune economică, cât şi în perioade de provocări economice, întrucât afectarea acestei funcţii poate genera riscuri sistemice asupra economiei, amplificând riscurile la nivelul întregului sector financiar. În consecinţă, capacitatea băncilor de a absorbi pierderi şi de a-şi onora obligaţiile de plată rămâne esenţială. Pentru a asigura această rezilienţă, cadrul de reglementare aplicabil băncilor impune cerinţe stricte privind nivelul capitalului şi al lichidităţii, resurse necesare pentru absorbţia şocurilor şi pentru onorarea obligaţiilor financiare în mod continuu.

Profitul realizat de bănci reprezintă principala sursă de capitalizare, iar capitalul reprezintă pilonul central al stabilităţii financiare. În acest context, menţinerea unui nivel adecvat de capital, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, este esenţială pentru funcţionarea eficientă a băncilor şi pentru consolidarea încrederii publicului în acestea şi în sectorul financiar în ansamblu.

Totodată, atenţionăm că această propunere nu defineşte clar care entităţi s-ar încadra în noţiunea de instituţii financiare nebancare, care, de fapt, potrivit art.8 alin.(4) din Legea nr.1/2018 cu privire la organizaţiile de creditare nebancară, pot desfăşura operaţiuni de factoring, activitate în calitate de agent bancassurance, activităţi de prestare a serviciilor de plată şi emitere a monedei electronice în conformitate cu Legea nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică, alte forme de leasing, precum şi alte activităţi conexe sau auxiliare legate de realizarea activităţii de creditare nebancară.

Astfel, modificările propuse ar putea afecta nu doar sectorul bancar, dar şi agenţi economici din categoria mici şi mijlocii care înregistrează profituri mai mici şi o cotă de impozitare majorată, fapt ce le-ar putea influenţa negativ activitatea.

În subsidiar, menţionăm că majorarea cotei impozitului pe venit pentru instituţiile financiare poate avea multiple efecte asupra pieţei financiare şi, implicit, asupra populaţiei. Or, creşterea impozitului pe venit până la 25% va putea genera majorarea ratei dobânzii la credite, ceea ce ar reduce accesul persoanelor fizice şi juridice la finanţare. Astfel, odată cu majorarea cotei de impozitare, băncile ar putea compensa povara fiscală survenită, prin majorarea comisioanelor de deservire a conturilor bancare şi a altor servicii financiare, făcând astfel operaţiunile bancare mai costisitoare pentru clienţi.

De asemenea, promovarea propunerii de majorare a cotei impozitului pe venit ar putea avea un efect indirect asupra pieţei asigurărilor, determinând o creştere a primelor pentru poliţele de asigurare auto, de sănătate şi alte tipuri de asigurări. În consecinţă, povara financiară asupra populaţiei ar creşte per ansamblu, afectând puterea de cumpărare şi stabilitatea economică a cetăţenilor. Pe termen lung, astfel de ajustări ar putea reduce consumul şi investiţiile, influenţând negativ creşterea economică.

Mai mult ca atât, ţinem să menţionăm faptul că instituirea unui regim fiscal de impozitare aferent anului 2025 este contrar principiului neretroactivităţii legii. Or, potrivit art.73 alin.(3) şi alin.(4) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, actul normativ produce efecte doar cât este în vigoare şi, de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultraactiv. Au caracter retroactiv doar actele prin care se stabilesc sancţiuni mai blânde.

În contextul celor expuse, deşi obiectivul principal este creşterea veniturilor bugetare, propunerea prevăzută la art.I pct.1 din proiectul de lege nu se susţine, aceasta urmează a fi examinată în complex pe termen mediu, luând în considerare toate circumstanţele care pot influenţa atât activitatea economică a agenţilor economici, cât şi puterea de cumpărare şi stabilitatea cetăţenilor.

Cu referire la art.I pct.2 din proiectul de lege ce vizează excluderea impozitului pe venit în mărime de 6% din dobânzile achitate de către bănci, asociaţii de economii şi împrumut, furnizorii de servicii de finanţare participativă, precum şi emitenţii de titluri de creanţă şi obligaţiuni, altele decât cele prevăzute la art.20 lit.z²⁰) din Cod, prin abrogarea art.90¹ alin. (3⁷) din Cod, menţionăm că Guvernul a expus poziţia aferentă acestei propuneri prin Avizul asupra amendamentelor la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (ce vizează domeniul fiscal), aprobat prin Decizia protocolară nr.45.42 din 23 decembrie 2025.