Decizia protocolară nr.21.44 din 18.06.2025 \rAviz asupra proiectului de lege privind managementul situaţiilor de criză (iniţiativa legislativă nr.184 din 27 mai 2025)
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
A V I Z
asupra proiectului de lege privind managementul situaţiilor de criză
(iniţiativa legislativă nr.184 din 27 mai 2025)
nr. 21.44 din 18.06.2025
(în vigoare 19.06.2025)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 321-324 art. 46 din 19.06.2025
* * *
Aprobat
în şedinţa Guvernului din 18 iunie 2025
Decizia protocolară nr.21.44/2025
PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN
Guvernul a examinat proiectul de lege privind managementul situaţiilor de criză, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.
1. Se susţine intenţia reconfigurării sistemului naţional de management al crizelor, prin crearea şi dezvoltarea mecanismelor viabile de intervenţie în orice etapă de management/administrare a crizelor, care trebuie să fie adaptat nevoilor şi cerinţelor la zi, astfel încât să ofere adaptarea unei politici eficiente în prevenirea şi combaterea ameninţărilor şi riscurilor aferente.
2. Proiectul prenotat are drept scop crearea unui cadru juridic integrat, modern şi funcţional pentru prevenirea, pregătirea, răspunsul şi recuperarea în cazurile apariţiei situaţiilor de criză, în scopul protejării vieţii şi sănătăţii populaţiei, a proprietăţii, a ordinii publice, a securităţii naţionale şi a funcţiilor vitale ale funcţionării statului.
3. Proiectul de lege urmăreşte instituirea unui sistem naţional de management integrat al crizelor, prin definirea clară a rolurilor, a responsabilităţilor şi a mecanismelor de coordonare interinstituţională, fiind, de altfel, o necesitate dar şi o obligaţie ce decurg din prevederile Strategiei securităţii naţionale.
Se propun următoarele modificări:
1. art.1:
1) la alin.(1), cuvintele "autorităţi şi instituţii publice centrale şi locale" se vor substitui cu cuvintele "autorităţile şi instituţiile publice".
2) alin.(2) va avea următorul cuprins:
"(2) Prevederile prezentei legi nu se aplică situaţiilor de criză care pot conduce la declararea stării de asediu sau de război".
Justificare: în partea ce vizează situaţiile care pot conduce la declararea stării de asediu sau de război, se vor aplica prevederile Legii nr.212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război;
2. la art.3:
1) literele folosite la numerotarea noţiunilor se vor exclude;
2) noţiunile "indicator de risc", (lit. z), şi "criterii de situaţii de criză", (lit. aa), se vor revizui din perspectiva că, practic, au acelaşi conţinut, dar şi din necesitatea păstrării, în măsura în care nu mai sunt utilizate în textul proiectului;
3) noţiunea "instituţii de sprijin" (lit. o) este reiterată practic la art.16 alin.(5). Mai mult decât atât, la definire, autorul a utilizat sintagma "acordării oricărei forme de suport", motiv pentru care se recomandă revizuirea şi completarea art.16 cu prevederi care să stabilească în mod generic responsabilităţile de bază, similare celor definite pentru instituţiile principale de la acelaşi articol;
4) din noţiunea "comanda şi control", (lit. i), cuvintele "autorităţi publice centrale şi locale" se vor substitui cu cuvintele "autorităţile şi instituţiile publice", conform terminologiei din Legea nr.98/2012 privind administraţia publică centrală de specialitate şi Legea nr.436/2006 privind administraţia publică locală;
5) termenul "lecţii învăţate" definit la lit.ff) nu este potrivit pentru un cadru legislativ, deoarece este mai puţin formal şi poate să nu fie suficient de clar pentru a descrie măsurile concrete şi procedurile care au fost implementate pe baza experienţei din crizele anterioare. Este o descriere care chiar în conţinutul proiectului generează neclarităţi, precum art.22 alin.(1), cu obligaţia de a "implementa în faza de recuperare după situaţii de criză lecţii identificate", alin.(5), prin care Centrul naţional de management al crizelor va "înfiinţa şi gestiona un registru cu lecţii învăţate în urma gestionării situaţiilor de criză" sau art.45 lit.j), prin care acelaşi Centru va "supraveghea procesul de implementa a lecţiilor identificate ca urmare a răspunsului la criză";
6) odată ce la lit.e) este definită "situaţia de criză", ca fiind orice situaţie generată de incidente, urgenţe, crize sau crize majore, aceasta se va revizui în tot textul pentru uniformizare. Pentru exemplificare, la lit.m), textul "răspuns la incidente, urgenţe sau crize" ar urma să fie substituit cu cuvintele "răspuns la situaţii de criză";
7) noţiunea riscului de la lit.w) urmează a fi corelată cu noţiunea din proiectul de lege privind securitatea naţională a Republicii Moldova şi de modificare a unor acte normative (iniţiativa legislativă nr.193/2025);
8) noţiunea "evaluare naţională de risc", (lit. y), este definită ca "document", deşi evaluarea ca esenţă reprezintă un proces, de aceea se va revizui;
9) la lit.z) sunt enumeraţi "indicatorii de risc", iar în textul proiectului se utilizează "factori de risc", care nu au o definiţie similară la art.3 şi a căror înţeles este dificil de corelat cu indicatorii de risc. De aceea se va revizui acest aspect, inclusiv din perspectiva că indicatorii de risc enumeraţi, practic, nu pot fi aplicaţi în toate cazurile aferente riscurilor securităţii naţionale, mai exact riscurilor ce vizează securitatea statului;
3. la art.6, după cuvintele "este coordonată" se vor introduce cuvintele "şi monitorizată";
4. la art.7:
1) cuvintele "declanşarea unor crize" şi "manifestarea unor situaţii de criză" sunt folosite într-un context similar. Prin urmare, se propune uniformizarea acestora;
2) la alin.(4), se menţionează că "Evaluarea naţională de risc se realizează la fiecare cinci ani sau la schimbări majore ale mediului de securitate, cu actualizare anuală". Prin urmare, se propune completarea cu cuvintele "Planul naţional de management al crizelor";
5. alin.(6) va avea următorul cuprins:
"(6) Centrul naţional de management al crizelor publică anual o sinteză a rezultatelor procesului de management al situaţiilor de criză, precum şi a recomandărilor de consolidare a capabilităţilor în acest sens.";
6. la art.8:
1) se constată că, sub denumirea art.8, au fost înserate în proiect două propuneri separate "Planul naţional de management al crizelor" şi "Prevenirea situaţiilor de criză", motiv pentru care se propune numerotarea corectă;
7. alin.(1) al art.9 se va completa cu litera k cu următorul cuprins:
"k. stabilirea unui mecanism de înregistrare rapidă, verificare şi sprijin financiar." Propunerea vizează crearea unui mecanism operaţional eficient pentru intervenţii rapide în situaţii de criză, asigurând identificarea, verificarea şi examinarea posibilităţii oferirii unui sprijin financiar direct persoanelor vulnerabile, prin utilizarea soluţiilor digitale şi a interoperabilităţii instituţionale;
8. la art.10:
1) textul "ministerele, autorităţile administrative subordonate Guvernului" se va substitui cu cuvintele "autorităţile şi instituţiile publice";
2) cuvintele "sprijinul instituţiilor de sprijin" se vor substitui cu cuvintele "în comun cu instituţiile de sprijin". În mod similar se va proceda şi în raport cu art.22 alin.(3);
9. la art.11:
1) alin.(2) va avea următorul cuprins:
"(2) În cadrul strategiilor de comunicare, se va acorda prioritate informării obiective şi rapide a populaţiei, a autorităţilor şi instituţiilor implicate şi a altor subiecţi cu privire la manifestarea sau iminenţa manifestării unei situaţii de criză, prin desemnarea unui canal guvernamental de furnizare a datelor publice";
2) la alin.(6) şi (7) urmează a fi revizuite prevederile pentru operatorii economici de telefonie mobilă, dat fiind faptul că, în contextul prevederilor art.105 şi 107 din Legea comunicaţiilor electronice nr.72/2025, sunt deja instituite mecanisme de reacţionare în cazuri de dezastre sau în cazuri de forţă majoră, inclusiv instituirea (elaborarea) unor reglementări care să asigure accesul neîntrerupt la serviciile de urgenţă şi la transmiterea neîntreruptă a avertismentelor publice;
10. art.12:
1) la alin.(1), cuvintele "cel puţin" se vor exclude;
2) la alin.(8), cuvântul "administrative" se va substitui cu cuvântul "publice", pentru a uniformiza terminologia;
3) la alin.(9), expresia "autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale" este eronată. Deoarece nu pot fi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, aceasta se va substitui cu cuvintele "autorităţile şi instituţiile publice";
4) la alin.(12), cuvintele "instituţiile academice" nu corespund terminologiei din Codul educaţiei nr.152/2014, motiv pentru care se va exclude;
11. la art.13:
1) alin.(1) lit.h) se va completa cu textul "în modul stabilit de Guvern.";
2) la alin.(3), după cuvintele "resurse materiale şi umane" se va introduce textul " , luând în considerare prevederile actelor de management al situaţiilor de criză sectoriale".
Justificare: propunerea este justificată de faptul că, în domeniul energetic şi, în mod special, în sectorul electroenergetic şi al gazelor naturale, conform prevederilor din Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi Legea nr.108/2016 cu privire la gaze naturale, de către Guvern, au fost aprobate şi sunt în vigoare acte normative precum:
1) Hotărârea Guvernului nr.820/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind situaţiile excepţionale în sectorul electroenergetic şi a Planului de acţiuni pentru situaţii excepţionale în sectorul electroenergetic, şi
2) Hotărârea Guvernului nr.728/2024 cu privire la aprobarea Regulamentului privind situaţiile excepţionale în sectorul gazelor naturale şi a Planului de acţiuni pentru situaţii excepţionale în sectorul gazelor naturale.
Actele menţionate transpun prevederile Regulamentelor UE şi stabilesc normele care vizează securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi cu energie electrică în situaţii excepţionale/de criză, având scenarii şi măsuri de atenuare a efectelor crizei şi de restabilire prestabilite;
12. la art.16 alin.(2) lit.d), cuvântul "executiv" se va substitui cu cuvântul "executoriu";
13. la art.19 alin.(7), cuvintele "şi autorităţile" se vor exclude deoarece în proiect se utilizează termenul de "instituţie principală";
14. la art.20, textul "ofiţerul de informaţii şi securitate sau militarul" urmează a fi revizuit, or, este vorba de acelaşi statut special reglementat de cadrul normativ privind funcţia publică şi statutul funcţionarului;
15. art.21 alin.(2) se va revizui prin prisma prevederilor Legii nr.271/1994 cu privire la protecţia civilă, care stabilesc că organul supravegherii de stat în domeniul protecţiei civile este Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică;
16. la art.22 alin.(5), verbul "înfiinţează" se va substitui cu verbul "creează";
17. la art.25 alin.(6), textul "rasă, naţionalitate, limbă, religie, sex, convingeri politice sau origine socială" se va substitui cu textul "sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie", în conformitate cu prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale;
18. art.26:
1) la alin.(1) lit.d), cuvintele "supraveghere a" se vor substitui cu cuvintele "control al", conform art.2 din Legea nr.28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, iar cuvinte "Serviciului de Informaţii şi Securitate" se exclud.
Justificare: potrivit prevederilor Legii nr.136/2023, Serviciul de Informaţii şi Securitate nu are atribuţii în implementarea măsurilor de ordine publică sau de control al frontierei de stat;
2) alin.(2) va avea următorul cuprins:
"(2) Să utilizeze mijloacele repartizate din fondurile Guvernului sau stocuri din rezervele de stat, în conformitate cu procedurile prevăzute de legislaţia în vigoare care reglementează aceste domenii.";
3) la alin.(4) lit.g), cuvântul "corespunzător" se va exclude şi se va completa cu cuvintele "în modul stabilit de Guvern";
19. la art.27 lit.a), cuvântul ,,corespunzătoare" se va substitui cu cuvintele "în modul stabilit de Guvern";
20. la art.28 alin.(3), referinţa la articole se va expune astfel "23-27";
21. la art.29 alin.(2), după cuvântul "informează", se introduce textul "în termen de trei zile,";
22. la art.30, lit.b) se exclude.
Justificare: menţionăm că, din perspectiva cadrului normativ aplicabil în domeniul achiziţiilor publice, se remarcă faptul că, în conformitate cu prevederile art.32 alin.(2) lit.c) din Directiva 2014/24/UE privind achiziţiile publice, este permisă aplicarea procedurii de negociere fără publicare prealabilă, în situaţii de urgenţă extremă, determinate de evenimente imprevizibile, care nu pot fi imputate autorităţii contractante şi care impun intervenţii imediate.
Conform acquis-ului comunitar, în cazul în care o autoritate contractantă decide, în conformitate cu dreptul său naţional, să recurgă la această procedură, care poate fi utilizată doar în măsura în care este absolut necesar, respectiv, atunci când, din motive de urgenţă extremă, determinate de evenimente care nu pot fi prevăzute şi nu pot fi atribuite autorităţii contractante, termenele procedurilor deschise, restrânse sau al procedurilor competitive cu negociere nu pot fi respectate. Astfel, procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare constituie o procedură excepţională, la care nu se poate recurge decât în împrejurările enumerate limitativ în Directiva 2014/24. Printre acestea, figurează existenţa unei urgenţe extreme.
Totodată, art.15 din Directiva prenotată face referire la art.346 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, care recunoaşte statelor membre dreptul de a adopta măsuri derogatorii pentru protejarea intereselor esenţiale de securitate.
Menţionăm că Legea nr.131/2015 privind achiziţiile publice este un act naţional armonizat cu legislaţia UE, care a asigurat transpunerea Directivei 2014/24/UE privind achiziţiile publice, precum şi a Directivei 89/665/CEE privind coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac faţă de atribuirea contractelor de achiziţii publice de produse şi a contractelor publice de lucrări.
În acest context, legislaţia naţională reflectă şi completează aceste dispoziţii prin Legea nr.131/2015 privind achiziţiile publice, care, la art.56 alin.(1) lit.c), prevede posibilitatea aplicării procedurii de negociere fără publicare prealabilă în cazurile justificate de urgenţă extremă, cauzate de circumstanţe imprevizibile, neimputabile autorităţii contractante, ce necesită măsuri imediate. Astfel, reglementarea naţională asigură cadrul procedural necesar pentru gestionarea eficientă a achiziţiilor publice în situaţii de criză sau de urgenţă.
De asemenea, menţionăm că Ministerul Finanţelor a elaborat proiectul de lege privind achiziţiile publice (1066/MF/2024), care se preconizează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar obiectivele urmărite prin adoptarea acestui act normativ vizează alinierea legislaţiei naţionale la cerinţele Directivei 2014/24/UE, asigurând astfel conformitatea cu acquis-ul comunitar în domeniul achiziţiilor publice. Astfel, la art.32 al proiectului este, de asemenea, prevăzută reglementarea referitoare la aplicarea procedurii de negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare în caz de urgenţă.
Totodată, prevederile art.14 din proiectul de lege reflectă principiile art.346 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, ceea ce este esenţial în contextul alinierii la standardele Uniunii Europene. Acest articol reglementează excepţiile de la aplicarea regulilor generale în cazul necesităţii protejării intereselor esenţiale de securitate naţională.
Această abordare este conformă cu articolul 346 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, care recunoaşte dreptul statelor membre de a lua măsurile necesare pentru protejarea informaţiilor sensibile şi de a limita transparenţa în cazurile strict justificate de necesitatea apărării intereselor esenţiale de securitate.
Prin urmare, considerăm că dispoziţiile prevăzute la art.30 lit.b) din proiectul de lege, care stabilesc că, pe perioada stării de urgenţă, instituţiile publice pot achiziţiona bunuri şi servicii fără respectarea procedurilor de achiziţii recomandate, sunt redundante, dat fiind faptul că reglementările aplicabile sunt deja prevăzute în legislaţia naţională, cu respectarea cadrului normativ european şi a principiilor de legalitate, transparenţă şi proporţionalitate.
În plus, formularea "fără respectarea procedurilor normale de achiziţii" este una imprecisă şi lipsită de claritate juridică, întrucât utilizează o terminologie improprie pentru un act normativ, şi poate duce la discrepanţa cu terminologia utilizată de cadrul normativ in domeniul achiziţiilor publice, ceea ce poate duce la interpretări diferite şi la aplicări neuniforme din partea autorităţilor contractante.
O astfel de prevedere creează riscul de a se institui, în paralel cu regimul de excepţie deja reglementat, un regim juridic derogatoriu nedefinit, care poate contraveni normelor de disciplină financiară şi de control bugetar;
23. la art.33:
1) lit.c) va avea următorul cuprins:
" c) analizează produsele informative puse la dispoziţie de Centrul naţional de management al crizelor cu privire la riscurile şi ameninţările identificate sau cu privire la intensitatea, impactul şi efectele unei crize manifestate şi propune măsuri Guvernului, Preşedintelui, Consiliului Suprem de Securitate sau altor autorităţi şi instituţii publice, cu scopul adoptării deciziilor inclusiv de suplimentare a resurselor, în vederea prevenirii, reducerii sau eliminării efectelor curente sau potenţiale ale crizei";
24. art.34:
1) la alin.(2), cuvântul "configuraţia" se va substituit cu cuvântul "componenţa";
2) se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:
"(5) Constituirea, componenţa şi regulamentul de funcţionare a Comisiei naţionale şi a comisiilor locale de nivel întâi, doi şi din unitatea teritorială autonomă, cu nivel special de management al situaţiilor de criză, se aprobă prin hotărâre de Guvern.";
25. art.38 va avea următorul cuprins:
"Articolul 38. Înfiinţarea Centrului naţional de management al crizelor
(1) Centrul naţional de management al crizelor (în continuare – Centru) este o autoritate administrativă centrală în subordinea Guvernului, care coordonează, la nivel naţional, ansamblul activităţilor de management al crizelor.
(2) Centrul este o persoană juridică de drept public, dispune de conturi în Trezoreria de Stat, de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova şi de alte atribute necesare, stabilite de legislaţie pentru funcţionare.
(3) Structura şi efectivul-limită ale Centrului, precum şi alte aspecte de organizare şi funcţionare, se aprobă prin hotărâre de Guvern.";
26. art.39 va avea următorul cuprins:
"Articolul 39. Organizarea şi funcţionarea Centrului
(1) Centrul este condus de un director general, care deţine funcţie de demnitate publică, numit în funcţie, eliberat sau destituit din funcţie de către Guvern, la propunerea Prim-ministrului. Numirea şi/sau destituirea directorului general are loc după recepţionarea avizului Preşedintelui Consiliului Suprem de Securitate. Directorul general poate dobândi sau menţine statut special sau militar, în condiţiile legii.
(2) În activitatea sa, directorul general este asistat de un director general adjunct, numit în funcţie, eliberat sau destituit din funcţie de către Guvern, în condiţiile legii.
(3) Directorul general se numeşte în funcţie pentru un mandat de cinci ani şi nu poate deţine mai mult de două mandate consecutive.
(4) Organizarea internă a Centrului este realizată pe două domenii de activitate: planificarea activităţilor de management al crizelor şi, respectiv, planificarea şi integrarea informaţiilor necesare gestionării crizelor.
(5) În cadrul Centrului se organizează Camera de criză, cu funcţionare permanentă, responsabilă de monitorizarea 24/7 a nivelului riscurilor ce pot conduce la manifestarea unei situaţii de criză, precum şi a consecinţelor acesteia şi a modului de răspuns al autorităţilor pe perioada crizei.";
27. la art.40:
1) alin.(1) şi (4) vor avea următorul cuprins:
"(1) Centrul beneficiază de personal propriu şi detaşat, constituit din funcţionari publici cu statut general, din funcţionari publici cu statut special şi militar şi din personal contractual.
(4) În cazul în care directorul general constată necesitatea de creştere a capacităţii operaţionale a Centrului sau nevoia de expertiză suplimentară, acesta poate solicita autorităţilor şi instituţiilor publice antrenarea, pe o perioadă determinată, a oricărui specialist/expert de pe lista de rezervă.";
2) alin.(6) se va exclude;
28. la art.41:
1) alin.(1) va avea următorul cuprins:
"(1) Bugetul Centrului se elaborează, se aprobă, se execută şi se raportează în conformitate cu principiile, regulile şi procedurile stabilite în Legea privind finanţele publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014.";
2) alin.(2), lit.a) se va completa cu textul " , inclusiv resursele aferente proiectelor finanţate din sursele externe", lit.b) se va exclude, iar lit.c) se va completa cu cuvintele "ce nu contravin cadrului normativ";
3) alin.(3) şi (4) se vor exclude.
Justificare: în baza Legii nr.136/2017 cu privire la Guvern, Guvernul asigură finanţarea activităţii ministerelor, a altor autorităţi administrative centrale subordonate şi a structurilor organizaţionale din sfera lor de competenţă, în conformitate cu bugetele aprobate. Prognozarea finanţării organelor guvernamentale se efectuează în limita resurselor disponibile, luând în considerare priorităţile de politici stabilite de Guvern. Suplimentar, conform art.11 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, resursele bugetare se alocă şi se utilizează în mod econom, eficient şi eficace, în concordanţă cu principiile bunei guvernări. Totodată, aceasta contravine art.1 alin.(2) din legea vizată supra, conform căruia actele legislative ce reglementează domenii specifice şi/sau activitatea unor autorităţi/instituţii bugetare nu vor cuprinde prevederi ce ţin de elaborarea, aprobarea şi executarea bugetelor, precum şi alte proceduri aferente procesului bugetar, acestea fiind obiectul exclusiv al prezentei legi. La fel, se menţionează că resursele aferente proiectelor finanţate din sursele externe sunt parte componentă a veniturilor bugetare;
29. art.42 va avea următorul cuprins:
"Articolul 42. Bunurile Centrului
(1) Bunurile Centrului, inclusiv clădirile, construcţiile, utilajele, create sau care vor fi create, procurate sau care vor fi procurate din contul mijloacelor bugetului de stat, precum şi al altor mijloace legale, sunt bunuri proprietate publică.
(2) Bunurile Centrului se administrează în conformitate cu principiile bunei guvernări."
Justificare: în baza Legii nr.98/2012 privind administraţia publică centrală de specialitate, finanţarea şi asigurarea tehnico-materială a activităţii ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale se efectuează din contul mijloacelor prevăzute în legea bugetului de stat pentru anul corespunzător şi al mijloacelor provenite din alte surse, conform legislaţiei. Astfel, alocaţiile pentru dotarea tehnico-materială sunt incluse în bugetul Centrului şi nu este cazul insistării asupra acestui fapt;
30. la art.43 alin.(2), cuvântul "angajate" se va substitui cu cuvântul "implicate";
31. art.44:
1) la lit.j), cuvintele "funcţiile de standardizare" se substituite cu textul "funcţia de interoperabilitate, or, potrivit prevederilor Legii nr.20/2016, această funcţie este atribuită organismului naţional de standardizare";
32. art.45 se va completa cu litera n) cu următorul cuprins:
"n) acordă suport instituţiilor principale, celor de sprijin, precum şi altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale în declanşarea mecanismelor de asistenţă internaţională";
33. la art.46:
1) pentru abordarea uniformă pe tot parcursul textului articolului, textul "punctul de contact disponibil 24/7 pe problematica gestionării urgenţelor şi crizelor" se va substitui cu textul "punctul de contact disponibil 24/7 pentru problematica gestionării situaţiilor de criză";
2) la alin.(5), cuvintele "pe directorul" se vor substitui cu cuvântul "directorul";
34. la art.47, se propune completarea alin.(2) cu un termen-limită de prezentare a rapoartelor şi a instituţiei căreia acestea urmează a fi transmise, pentru asigurarea unui cadru clar de responsabilitate şi de monitorizare a procesului;
35. la art.48, alin.(1) devine alineat unic, iar cuvântul "administrativă" se va substitui cu cuvântul "contravenţională";
36. la art.49, textul "de finanţare prin constituirea unor alocaţii bugetare pentru scopuri specifice acestui domeniu" se va substitui cu textul "în limita alocaţiilor stabilite în acest scop prin lege/decizie bugetară anuală, conform modului stabilit de Guvern";
37. art.50 se exclude;
38. art.51 va avea următorul cuprins:
"Articolul 51. Dispoziţii finale
(1) Prezenta lege întră în vigoare la 1 septembrie 2025.
(2) Guvernul, autorităţile publice şi instituţiile publice implicate în managementul situaţiilor de criză, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor elabora actele normative necesare pentru implementarea acesteia şi îşi vor aduce actele normative în concordanţă cu prezenta lege.
(3) În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Afacerilor Interne propune un proiect de hotărâre de Guvern care să reglementeze modul de organizare şi de funcţionare a comisiilor regionale/teritoriale şi locale de management a situaţiilor de criză. Până la înfiinţarea acestora, precum şi a centrelor operaţionale de suport aferente pentru managementul situaţiilor de criză, rămân în vigoare dispoziţiile legale referitoare la managementul situaţiilor excepţionale.
(4) La intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va pune la dispoziţia Centrului un imobil corespunzător pentru îndeplinirea în bune condiţii a atribuţiilor sale."
39. La Nota de fundamentare, se propune completarea subpunctului 4.2 cu informaţii privind impactul bugetar şi sursele de acoperire, după cum urmează:
"Proiectul prevede alocarea resurselor financiare din bugetul de stat, necesare pentru acoperirea cheltuielilor de personal pentru cel mult 15 angajaţi în 2025, din cele 28 de unităţi de personal care se propun a fi instituite. În acest sens, unităţile de personal vor fi identificate în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, prin deblocarea graduală de sub moratoriu a funcţiilor vacante, pentru a fi redistribuite pentru crearea Centrului. Pentru anul 2025, vor fi necesare aproximativ două milioane lei, în condiţiile Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar şi ale Legii bugetului de stat pentru anul 2025 nr.310/2024. Din resursele financiare alocate de partenerii de dezvoltare, vor fi acoperite costurile administrative (dezvoltarea capacităţii administrative, a competenţelor profesionale ale personalului etc.) necesare pentru buna funcţionare a Centrului".
Suplimentar, proiectul se va revizui integral prin prisma Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative, în partea ce vizează structura, numerotarea, regulile gramaticale, de ortografie şi de punctuaţie, inclusiv cele de coerenţă a terminologiei utilizate în cadrul normativ naţional.
În contextul celor expuse, Guvernul susţine iniţiativa legislativă menţionată, cu luarea în considerare a propunerilor şi obiecţiilor înaintate.