Decizia protocolară nr.24.16 din 03.06.2026 \rAviz la proiectul de lege pentru modificarea articolului 75 din Legea nr.68/2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar (iniţiativa legislativă nr.149 din 7 mai 2026)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege pentru modificarea articolului 75

din Legea nr.68/2016 cu privire la expertiza judiciară

şi statutul expertului judiciar

(iniţiativa legislativă nr.149 din 7 mai 2026)

nr. 24.16  din  03.06.2026

 (în vigoare 04.06.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 231-234 art. 88 din 04.06.2026

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 3 iunie 2026

Decizia protocolară nr.24.16/2026

PRIM-MINISTRU Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea articolului 75 din Legea nr.68/2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.149 din 7 mai 2026) de către domnul Vasile Costiuc, deputat în Parlament, şi comunică următoarele.

Sub aspectul intenţiei de reglementare, potrivit autorului, proiectul de act normativ a fost elaborat în scopul eliminării unui obstacol real în calea realizării dreptului la un proces echitabil, şi anume imposibilitatea unor părţi de a suporta costurile expertizelor judiciare solicitate în cadrul cauzelor penale şi contravenţionale.

În acest context, menţionăm că la 20 martie 2026 a fost adoptată de către Parlament Legea nr.34/2026 pentru modificarea unor acte normative (privind costurile expertizei judiciare), care va intra în vigoare la 01 iulie 2026, şi prin care s-au operat modificări inclusiv la art.75 din Legea nr.68/2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar, şi anume s-a reglementat că în cauzele penale şi în cele contravenţionale costurile pentru efectuarea expertizei judiciare, inclusiv costurile pentru alte servicii aferente acesteia, se acoperă din contul şi în limitele bugetului aprobat al instituţiei publice de expertiză judiciară.

Scopul modificărilor, conform notei de fundamentare a proiectului de lege, a fost înlăturarea procedurilor birocratice existente, inclusiv s-a considerat irelevant faptul că organelor de urmărire penală, organelor de constatare, procuraturilor, instanţelor de judecată să le fie alocate din bugetul de stat surse financiare pentru achitarea expertizelor judiciare, atât timp cât sursele financiare respective se reîntorc în cadrul bugetului public naţional, care reprezintă aceeaşi sursă de finanţare pentru toţi subiecţii de drept interesaţi.

Astfel, potrivit art.75 alin.(2) din Legea nr.68/2016, în cauzele penale şi în cele contravenţionale costurile pentru efectuarea expertizei judiciare, inclusiv costurile pentru alte servicii aferente acesteia, se acoperă din contul şi în limitele bugetului aprobat al instituţiei publice de expertiză judiciară, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.142 alin.(2) din Codul de procedură penală nr.122/2003 şi/sau când părţile, din iniţiativă proprie şi pe cont propriu, solicită efectuarea expertizei.

De asemenea, în conformitate cu alin.(7) al aceluiaşi articol, ca excepţie, în cazul în care solicitantul are o situaţie materială precară, este o persoană cu dizabilităţi sau beneficiar al unei pensii pentru limită de vârstă, prin decizia conducătorului instituţiei publice de expertiză judiciară sau a expertului judiciar căruia i-a fost dispusă efectuarea expertizei judiciare, în cazul în care acesta îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui birou de expertiză judiciară, tarifele pentru efectuarea expertizei judiciare pot fi reduse cu până la 50%.

Prin urmare, cadrul normativ a fost revizuit astfel încât să instituie un mecanism clar, coerent şi previzibil de finanţare a expertizelor judiciare, delimitând expres categoriile de cheltuieli suportate din bugetul public şi subiecţii obligaţi la achitarea acestora.

Spre deosebire, amendamentul propus de autor pentru alin.(2) al art.75 din Legea nr.68/2016, propune ca suplimentar autorităţilor competente, şi părţile din proprie iniţiativă să poată solicita efectuarea expertizei judiciare, beneficiind totodată de acoperirea costurilor expertizei şi a serviciilor aferente din contul şi în limitele bugetului aprobat al instituţiei publice de expertiză judiciară.

Această propunere se consideră a fi neîntemeiată şi inoportună, întrucât ar transfera în mod nejustificat asupra bugetului public cheltuieli generate exclusiv de voinţa individuală a participanţilor la proces.

În eventualitatea adoptării proiectului, statul ar putea fi obligat să suporte costurile unor expertize solicitate unilateral de părţi inclusiv în situaţii în care:

1. expertizele nu sunt necesare pentru soluţionarea cauzei;

2. dublează expertize deja efectuate;

3. urmăresc tergiversarea examinării cauzei;

4. servesc exclusiv unor interese private ale participanţilor la proces.

În consecinţă, proiectul riscă să genereze o extindere nejustificată a obligaţiilor financiare ale statului, fără existenţa unor garanţii suficiente privind necesitatea, proporţionalitatea şi oportunitatea acestor cheltuieli.

Totodată, proiectul nu este însoţit de o analiză a impactului financiar şi nu identifică sursa reală de acoperire a cheltuielilor suplimentare ce ar putea rezulta din implementarea acestuia.

În acest context, reamintim că art.131 alin.(6) din Constituţie stabileşte expres că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

Cu referire la amendamentul propus pentru alin.(7) al art.75 din Legea nr.68/2016, şi anume substituirea cuintelor "pot fi reduse" cu cuvintele "se reduc", această iniţiativă se consideră ca fiind inoportună.

Redacţia actuală a normei permite evaluarea individualizată a circumstanţelor fiecărui caz concret şi oferă posibilitatea aplicării proporţionale a reducerii costurilor de efectuare a expertizei judiciare.

În schimb, instituirea unei obligaţii imperative de reducere automată a taxelor ar exclude posibilitatea aprecierii unor elemente esenţiale precum:

- complexitatea expertizei;

- volumul lucrărilor efectuate;

- resursele tehnice şi umane implicate;

- situaţia financiară a instituţiei publice de expertiză;

- impactul asupra capacităţii funcţionale a sistemului de expertiză judiciară.

Complementar, este de semnalat că în etapa actuală textul reţinut de autor ca bază pentru amendamentele propuse nu este integrat în substanţa legii de bază, întrucât actul normativ care l-a instituit se află în perioada vacatio legis.

Potrivit normelor de tehnică legislativă, un text de lege care nu a intrat în vigoare nu produce efecte juridice şi nu face parte din fondul legislativ actual.

Prin urmare, din punct de vedere juridic, autorul operează modificări pe un suport normativ inexistent în textul consolidat actual al legii de bază. Adoptarea proiectului în această formulă va genera o incertitudine juridică şi va bloca aplicarea normelor juridice, încălcând principiile clarităţii şi previzibilităţii statuate la art.3 alin.(1) lit.c), d) şi e) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.

Astfel, orice intervenţie legislativă trebuie să se raporteze exclusiv la realitatea juridică a momentului sau la o succesiune temporară controlabilă a dispoziţiilor juridice. Obiectul corect al intervenţiei legislative în acest caz trebuie să fie legea de modificare anterioară, şi nu legea de bază.

În concluzia celor invocate supra, Guvernul nu susţine proiectul de lege şi consideră că acesta necesită reexaminare conceptuală, întrucât soluţiile propuse pot afecta sustenabilitatea financiară a instituţiilor publice de expertiză judiciară şi buna desfăşurare a actului de justiţie per ansamblu.