Decizia protocolară nr.25.24/2026 din 11.06.2026 \rAviz asupra amendamentului la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (protecţia copilului şi executarea hotărârilor privind exercitarea drepturilor părinteşti) (iniţiativa legislativă nr.60 din 5 martie 2026)
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
A V I Z
asupra amendamentului la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative
(protecţia copilului şi executarea hotărârilor privind exercitarea drepturilor părinteşti)
(iniţiativa legislativă nr.60 din 5 martie 2026)
nr. 25.24 din 11.06.2026
(în vigoare 12.06.2026)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 242-245 art. 92 din 12.06.2026
* * *
Aprobat
în şedinţa Guvernului din 11 iunie 2026
Decizia protocolară nr.25.24/2026
PRIM-MINISTRU Alexandru MUNTEANU
Guvernul a examinat amendamentul doamnei Doina Gherman, deputată în Parlament (DG nr.07/03-37 din 5 mai 2026, transmis prin scrisoarea CJ-04 nr.233 din 22 mai 2026) la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (protecţia copilului şi executarea hotărârilor privind exercitarea drepturilor părinteşti), înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.60 din 5 martie 2026), şi comunică următoarele.
Iniţiativa legislativă este înaintată în temeiul art.58 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996, şi potrivit pct.169 din Regulamentul Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.610/2018.
Sub aspectul intenţiei de reglementare, potrivit notei de fundamentare, amendamentul propus urmăreşte consolidarea cadrului penal de protecţie împotriva formelor extreme ale violenţei bazate pe gen, prin definirea noţiunii de femicid în Partea generală a Codului penal al Republicii Moldova nr.985/2002 şi includerea acesteia în categoria circumstanţelor agravante ale infracţiunii de omor intenţionat. Intervenţia legislativă este justificată de necesitatea alinierii cadrului normativ naţional la standardele internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei împotriva femeilor, precum şi de necesitatea delimitării clare a femicidului de alte forme ale omorului intenţionat, având în vedere că această noţiune vizează doar cazurile în care uciderea unei femei este determinată de prejudecăţi bazate pe gen.
Totodată, proiectul urmăreşte asigurarea unei calificări juridice unitare a acestor fapte, sporirea clarităţii şi previzibilităţii normei penale, precum şi consolidarea răspunsului instituţional al statului la fenomenul violenţei bazate pe gen.
Cu titlu preliminar, se reţine că femicidul este recunoscut pe plan internaţional drept una dintre cele mai grave forme ale violenţei bazate pe gen, manifestată prin suprimarea vieţii unei femei sau a unei fete în contexte determinate de raporturi de control, constrângere, abuz, violenţă în familie, discriminare ori de alte circumstanţe care relevă caracterul de gen al faptei. Reglementarea expresă a acestei noţiuni în legislaţia penală urmăreşte nu doar sancţionarea adecvată a faptelor cu un grad sporit de pericol social, ci şi recunoaşterea juridică a specificului acestui fenomen, care nu poate fi redus la un simplu act de violenţă individuală, fiind deseori rezultatul unor comportamente abuzive repetate sau al unui context anterior de violenţă.
Necesitatea consolidării cadrului normativ în domeniu derivă din obligaţia statului de a asigura protecţia efectivă a vieţii, a integrităţii fizice şi psihice, a demnităţii şi siguranţei femeilor şi fetelor, precum şi din angajamentele asumate în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei împotriva femeilor şi a violenţei în familie. Sub acest aspect, consacrarea normativă a noţiunii de femicid este de natură să contribuie la individualizarea corespunzătoare a răspunderii penale, la asigurarea unei practici unitare de calificare juridică a faptelor şi la consolidarea mecanismelor de identificare, evidenţă şi monitorizare a cazurilor în care decesul victimei este determinat de circumstanţe bazate pe gen.
În partea ce priveşte conţinutul normativ propus pentru art.13427 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002, având ca obiect definirea noţiunii de femicid, se comunică susţinerea de principiu a intenţiei de consolidare a cadrului juridico-penal privind prevenirea şi combaterea formelor extreme de violenţă bazată pe gen.
Totuşi, se consideră necesară revizuirea redacţiei propuse în amendament, potrivit căreia "prin femicid se înţelege omorul intenţionat al unei femei, săvârşit din motive de prejudecată bazată pe gen", întrucât aceasta are un caracter restrictiv şi nu reflectă pe deplin complexitatea fenomenului reglementat.
Astfel, femicidul nu se manifestă exclusiv prin comiterea infracţiunii de omor intenţionat, ci poate constitui rezultatul final al unor forme grave de violenţă intenţionată exercitate asupra vieţii, integrităţii corporale sau a sănătăţii femeii ori a fetei.
În acest sens, limitarea noţiunii de femicid doar la infracţiunea de omor intenţionat ar exclude din sfera acesteia situaţiile în care decesul victimei survine ca urmare a vătămării intenţionate grave a integrităţii corporale sau a sănătăţii, a violenţei în familie ori a determinării sau înlesnirii sinuciderii victimei din motive de prejudecată bazată pe gen, deşi asemenea fapte pot avea aceeaşi determinare de gen şi acelaşi grad sporit de pericol social. O asemenea restrângere ar putea diminua caracterul comprehensiv al protecţiei juridice deja configurate în Legea nr.45/2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei în familie (denumită în continuare Legea nr.45/2007).
Astfel, potrivit art.2 din Legea nr.45/2007, noţiunea de femicid este configurată într-o manieră mai amplă, fiind raportată la actul de violenţă împotriva femeilor şi fetelor care presupune decesul victimei, ca urmare a infracţiunii de omor intenţionat ori a infracţiunii de vătămare intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, ori a infracţiunii de violenţă în familie, sau sinuciderea victimei ca urmare a determinării ori înlesnirii acesteia ori ca urmare a violenţei în familie, comise din motive de prejudecată bazată pe gen. Această soluţie normativă reflectă mai fidel caracterul complex al femicidului, care nu se manifestă întotdeauna ca un act izolat de omor, ci poate reprezenta rezultatul final al unor forme repetitive sau sistemice de violenţă bazată pe gen exercitate asupra victimei.
Argumentele expuse sunt susţinute şi de necesitatea asigurării coerenţei terminologice şi conceptuale a cadrului normativ care reglementează acelaşi domeniu. În condiţiile în care Legea nr.45/2007 utilizează o noţiune amplă de femicid, introducerea în Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 a unei definiţii mai restrânse ar putea genera interpretări neuniforme în aplicare, în special în ceea ce priveşte delimitarea cazurilor care pot fi calificate drept femicid din perspectiva legislaţiei de prevenire şi combatere a violenţei împotriva femeilor, pe de o parte, şi din perspectiva normelor de drept penal, pe de altă parte.
Cu titlu de drept comparat, se reţine că şi soluţiile legislative recente din alte state au tendinţa de a reglementa femicidul într-o manieră mai largă, prin raportare la decesul victimei survenit ca urmare a unor forme grave de violenţă intenţionată. Astfel, potrivit Legii României nr.53/2026 pentru prevenirea şi combaterea femicidului, femicidul este definit prin raportare atât la uciderea cu intenţie a unei femei, cât şi la moartea unei femei survenită ca urmare a lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte ori a altor infracţiuni intenţionate urmate de moartea victimei, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o altă persoană. Această abordare confirmă necesitatea unei definiţii care să nu reducă fenomenul doar la infracţiunea de omor intenţionat, ci să permită acoperirea tuturor ipotezelor relevante în care decesul femeii este consecinţa unei conduite violente intenţionate, determinate de circumstanţe de gen.
În acelaşi sens, potrivit argumentelor prezentate în susţinerea amendamentului, se reţine că legislaţia penală italiană a optat pentru reglementarea distinctă a femicidului în cadrul Codului penal, prin introducerea art.577-bis, prin Legea nr.181/2025. Potrivit acestei soluţii normative, este sancţionată uciderea unei femei atunci când fapta este determinată de motive de discriminare sau ură faţă de victimă pentru că este femeie ori de scopul de a reprima exercitarea drepturilor şi libertăţilor acesteia sau de a afirma asupra ei o relaţie de dominare. Acest reper comparativ susţine ideea că femicidul, în accepţiunea sa juridică actuală, nu trebuie limitat doar la actul material al omorului, ci trebuie analizat în legătură cu formele grave de violenţă care pot conduce la decesul victimei.
Având în vedere cele expuse, se va examina oportunitatea expunerii art.13427 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 în următoarea redacţie:
"Art.13427. Femicidul
Prin femicid se înţelege acţiunea ce atentează la viaţa şi/sau sănătatea unei femei sau fete, săvârşită din motive de prejudecată bazată pe gen, care a provocat decesul victimei, indiferent dacă fapta este comisă de un membru al familiei sau de o altă persoană."
La acest capitol, se va reţine că standardele internaţionale abordează violenţa împotriva femeilor ca fenomen structural şi complex, determinat de raporturi inegale de putere, stereotipuri de gen şi forme de control ori subordonare. Astfel, Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei faţă de femei şi a violenţei domestice (Convenţia de la Istanbul) recunoaşte caracterul structural al violenţei împotriva femeilor ca formă de violenţă bazată pe gen şi prevede expres că noţiunea "femei" include şi fetele cu vârsta sub 18 ani.
În aceeaşi ordine de idei, Directiva (UE) 2024/1385 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 mai 2024 privind combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice utilizează în mod constant cuvintele "femeie şi fată", la forma gramaticală corespunzătoare, inclusiv în contextul definirii violenţei împotriva femeilor.
Prin urmare, completarea noţiunii de femicid prin includerea expresă a cuvântului "fată", la forma gramaticală corespunzătoare, nu constituie o extindere artificială a normei, ci o ajustare terminologică şi materială necesară pentru asigurarea corelării cu legislaţia naţională şi cu standardele internaţionale relevante. O asemenea soluţie permite includerea explicită în sfera protecţiei juridice a victimelor minore de sex feminin, care pot fi supuse aceloraşi forme de violenţă bazată pe gen.
Subsecvent, în vederea asigurării coerenţei interne a reglementării, se consideră necesară completarea art.151 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 cu circumstanţa agravantă "dacă fapta constituie femicid", în mod similar soluţiei propuse pentru art.145 alin.(2) din acelaşi cod.
Această intervenţie este justificată prin faptul că femicidul, astfel cum este configurat în cadrul normativ naţional, nu se limitează la ipoteza omorului intenţionat, ci include şi cazurile în care decesul unei femei sau al unei fete survine ca urmare a vătămării intenţionate grave a integrităţii corporale sau a sănătăţii, atunci când fapta este săvârşită din motive de prejudecată bazată pe gen.
În lipsa unei asemenea corelări, ar putea apărea o neconcordanţă între norma definitorie a femicidului şi norma de incriminare aplicabilă faptelor prevăzute la art.151 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002. Or, în practică, decesul nu survine întotdeauna ca urmare a unei fapte încadrabile la art.145 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002, ci poate constitui consecinţa unor acte de violenţă intenţionată gravă.
Din perspectivă tehnico-legislativă, completarea urmează a fi operată la forma agravată a infracţiunii prevăzute la art.151 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002, care vizează fapta soldată cu decesul victimei, pentru a evita extinderea nejustificată a noţiunii de femicid asupra ipotezelor care nu au avut ca urmare decesul victimei. O asemenea soluţie ar asigura corelarea normei penale cu definiţia femicidului, ar consolida previzibilitatea încadrării juridice şi ar evita aplicarea neuniformă a dispoziţiilor Codului penal al Republicii Moldova nr.985/2002.
În contextul celor expuse, Guvernul susţine amendamentul la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (protecţia copilului şi executarea hotărârilor privind exercitarea drepturilor părinteşti) (iniţiativa legislativă nr.60 din 5 martie 2026), sub rezerva revizuirii acestuia în conformitate cu observaţiile şi recomandările de îmbunătăţire a proiectului de lege formulate în prezentul aviz.