Decizia protocolară nr.27.34/2026 din 24.06.2026 \rAviz la proiectul de lege cu privire la protecţia socială a copiilor războiului (iniţiativa legislativă nr.151 din 7 mai 2026)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege cu privire la protecţia socială a copiilor războiului

(iniţiativa legislativă nr.151 din 7 mai 2026)

nr. 27.34  din  24.06.2026

 (în vigoare 25.06.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 277-279 art. 101 din 25.06.2026

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 24 iunie 2026

Decizia protocolară nr.27.34/2026

PRIM-MINISTRU  Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat proiectul de lege cu privire la protecţia socială a copiilor războiului, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.151 din 7 mai 2026) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Iniţiativa legislativă este înaintată în conformitate cu art.73 din Constituţia Republicii Moldova şi cu art.47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Sub aspectul intenţiei de reglementare, proiectul de lege a fost elaborat în vederea instituirii unui cadru normativ distinct privind protecţia socială a copiilor războiului din Republica Moldova, prin recunoaşterea statutului juridic al acestei categorii de cetăţeni şi reglementarea unui sistem complex de drepturi, garanţii şi facilităţi sociale specifice.

Conform prevederilor proiectului, statutul de "copil al războiului" se atribuie cetăţenilor Republicii Moldova care, la data încheierii celui de-Al Doilea Război Mondial (2 septembrie 1945), nu împliniseră vârsta de 18 ani.

În acest sens, se precizează că art.3 din Legea nr.370/2023 privind drepturile copilului defineşte noţiunea de "copil" ca fiind persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani.

Cadrul normativ actual nu recunoaşte menţinerea statutului juridic de "copil" după atingerea vârstei majoratului şi dobândirea capacităţii depline de exerciţiu. În acest context, este necesar ca terminologia utilizată în proiectul actului normativ să reflecte realitatea juridică actuală a beneficiarilor vizaţi, care, potrivit criteriilor stabilite de proiect, au în prezent vârsta de peste 80 de ani.

Totodată, se constată că utilizarea exclusivă a datei de 2 septembrie 1945 ca reper pentru acordarea statutului de "copil al războiului" poate conduce la instituirea unui tratament diferenţiat între persoane aflate în situaţii comparabile, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă. Or, în contextul istoric al Republicii Moldova, efectele celui de-Al Doilea Război Mondial şi ale regimului represiv au continuat să se manifeste şi în perioada postbelică, inclusiv prin foametea organizată din anii 1946-1947, deportările ulterioare şi condiţiile socioeconomice severe care au afectat şi persoanele născute după data de 2 septembrie 1945.

Complementar, este important de menţionat că persoanele vizate de proiect fac deja parte din categoria beneficiarilor sistemului public de protecţie socială, inclusiv ai sistemului de pensii şi ai altor mecanisme de asistenţă şi suport reglementate de cadrul normativ. În condiţiile legii, aceştia beneficiază de diverse prestaţii sociale, compensaţii, facilităţi şi garanţii sociale acordate de stat.

Prin urmare, se constată existenţa unui paralelism normativ, întrucât o parte semnificativă a drepturilor şi facilităţilor sociale propuse sunt deja reglementate prin acte normative speciale, aplicabile inclusiv categoriilor de persoane vizate de iniţiativa legislativă. Relevante în acest sens sunt prevederile Legii nr.121/2001 cu privire la protecţia socială suplimentară a unor categorii de populaţie, ale Legii nr.317/2024 cu privire la veteranii de război, ale Legii nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, precum şi ale altor acte normative conexe din domeniul protecţiei sociale şi al asigurărilor sociale de stat.

Totodată, Nota de fundamentare aferentă proiectului de lege nu evidenţiază în ce măsură drepturile şi facilităţile propuse diferă de cele deja existente şi nici nu justifică necesitatea instituirii unor reglementări suplimentare distincte. În lipsa unei delimitări clare între mecanismele existente şi cele propuse, există riscul apariţiei unor suprapuneri legislative, al dificultăţilor de aplicare practică şi al unor interpretări neuniforme ale normelor juridice.

De asemenea, instituirea unor beneficii suplimentare fără o evaluare complexă a impactului asupra sistemului de protecţie socială şi asupra resurselor bugetare disponibile poate afecta coerenţa şi sustenabilitatea politicilor sociale, inclusiv prin generarea unor tratamente diferenţiate între diverse categorii de beneficiari ai prestaţiilor sociale.

Adiţional, implementarea măsurilor propuse implică cheltuieli bugetare suplimentare semnificative, inclusiv pe termen mediu.

Astfel, potrivit Notei de fundamentare, acordarea alocaţiei lunare în cuantum de 500 de lei pentru aproximativ 500 398 de beneficiari ar implica cheltuieli anuale estimate la circa 300 de milioane de lei, fără a include costurile aferente celorlalte facilităţi şi prestaţii prevăzute de proiect.

Totodată, Nota de fundamentare nu conţine o estimare exhaustivă a impactului financiar aferent tuturor măsurilor propuse şi nici nu identifică sursele de finanţare necesare pentru implementarea acestora, contrar cerinţelor prevăzute la art.30 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative şi la art.17 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014.

Drept urmare, proiectul riscă să genereze presiuni suplimentare asupra bugetului public naţional şi să afecteze sustenabilitatea financiară pe termen mediu şi lung a sistemului de protecţie socială, inclusiv în contextul angajamentelor financiare deja asumate de stat faţă de alte categorii de beneficiari ai prestaţiilor sociale.

Având în vedere cele expuse supra, Guvernul nu susţine proiectul de lege.