Decizia protocolară nr.28.27/2026 din 01.07.2026 \rAviz la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.225/2023 cu privire la amalgamarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale (iniţiativa legislativă nr.185 din 5 iunie 2026)
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
A V I Z
la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.225/2023 cu privire la
amalgamarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale
(iniţiativa legislativă nr.185 din 5 iunie 2026)
nr. 28.27 din 01.07.2026
(în vigoare 02.07.2026)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 291-293 art. 104 din 02.07.2026
* * *
Aprobat
în şedinţa Guvernului din 1 iulie 2026
Decizia protocolară nr.28.27/2026
PRIM-MINISTRU Alexandru MUNTEANU
Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.225/2023 cu privire la amalgamarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.185 din 5 iunie 2026) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.
Potrivit notei de fundamentare, proiectul de lege propune modificarea procedurii de aprobare a deciziei privind amalgamarea voluntară, prin trecerea de la o procedură bazată pe decizia consiliului local la una bazată pe voinţa directă a locuitorilor. De asemenea, proiectul de lege prevede includerea unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, municipiile Chişinău şi Bălţi, în procesul de amalgamare voluntară.
În acest context, ţinem să relevăm că Legea nr.225/2023 a fost adoptată în vederea realizării obiectivelor prevăzute de Strategia de reformă a administraţiei publice pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.126/2023, şi are drept scop expres crearea cadrului normativ pentru amalgamarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi.
Astfel, potrivit notei de fundamentare la proiectul de lege, raţionamentele care au fundamentat adoptarea Legii nr.225/2023 se referă la fragmentarea excesivă a UAT de nivelul întâi, soluţia legislativă urmărită fiind consolidarea capacităţii administrative prin amalgamarea voluntară a UAT de nivelul întâi. Municipiile Chişinău şi Bălţi reprezintă, însă, UAT de nivelul al doilea.
Corespunzător, soluţia propusă de către autorii iniţiativei legislative, prin introducerea posibilităţii "aderării la municipiul Chişinău sau la municipiul Bălţi" a altor UAT, modifică fundamental conceptul şi finalitatea legii, transformând un mecanism destinat amalgamării voluntare între UAT de nivelul întâi într-un mecanism de extindere teritorială a municipiilor. Această soluţie legislativă nu rezultă din obiectivele şi raţionamentele care au stat la baza adoptării Legii nr.225/2023 şi reprezintă o schimbare de politică publică distinctă, care ar necesita o analiză separată de impact şi o reglementare autonomă.
Cu referire la introducerea mecanismului obligatoriu de probare a deciziei privind amalgamarea voluntară de către adunarea generală a locuitorilor, relevăm că, potrivit art.1 şi art.14 alin.(1) din Legea nr.436/2006 privind administraţia publică locală, consiliul local este autoritatea reprezentativă şi deliberativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale, având dreptul de iniţiativă şi de decizie, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care ţin de competenţa altor autorităţi publice.
De asemenea, art.109 din Constituţia Republicii Moldova şi art.3 alin.(1) din Legea nr.436/2006 privind administraţia publică locală consacră principiile autonomiei locale şi ale reprezentativităţii autorităţilor locale alese. Astfel, activitatea autorităţilor administraţiei publice locale în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.
În aceste condiţii, evocăm că Legea nr.225/2023, în forma sa actuală, respectă aceste principii prin faptul că decizia de amalgamare este adoptată de consiliile locale, după consultarea prealabilă a populaţiei. În schimb, proiectul propus inversează acest mecanism şi transformă consiliul local din autoritate deliberativă într-o autoritate cu rol pur formal.
Astfel, hotărârea adunării generale devine obligatorie pentru consiliul local, iar acesta nu poate modifica, substitui sau condiţiona voinţa exprimată, ori, în cazul neadoptării deciziei de confirmare, hotărârea adunării generale a populaţiei produce efecte juridice şi fără decizia consiliului local. În consecinţă, competenţa deliberativă a consiliului local este practic eliminată.
O asemenea soluţie contravine rolului constituţional şi legal al consiliului local ca autoritate deliberativă şi reprezentativă a colectivităţii locale şi reduce mandatul reprezentativ conferit prin alegeri la o simplă funcţie de validare formală. Suplimentar, prin proiect de lege se instituie o formă paralelă de exercitare a puterii locale, care nu este prevăzută de legislaţie.
Evocăm, că adunarea generală a locuitorilor nu este reglementată ca autoritate deliberativă permanentă a unităţii administrativ-teritoriale şi nu poate substitui competenţele organelor reprezentative alese. Astfel, prin modificările propuse de către autori, în fapt, se creează un mecanism decizional superior consiliului local, fără o reglementare corespunzătoare în legislaţia-cadru privind administraţia publică locală. Or, această soluţie afectează coerenţa sistemului administraţiei publice locale şi creează un conflict între legea specială (nr.225/2023) şi legea-cadru (nr.436/2006).
Cu referire la pragul stabilit de către autori pentru ca adunarea generală a locuitorilor să fie deliberativă, art.101 din proiectul de lege stabileşte că, în cazul neîntrunirii cvorumului la prima adunare (cel puţin 10 la sută din numărul cetăţenilor cu drept de vot), o a doua adunare va fi deliberativă indiferent de numărul participanţilor. Drept consecinţă, o decizie importantă cu referire la unitatea administrativă ar putea fi adoptată de un număr redus de persoane.
O asemenea soluţie este disproporţionată în raport cu importanţa efectelor juridice produse şi contravine principiului reprezentativităţii democratice, care trebuie să caracterizeze deciziile privind organizarea administrativ-teritorială.
În ceea ce priveşte reglementarea prevăzută la art.II alin.(2) din proiectul de lege, prin care se propune ca procesul de amalgamare voluntară să se desfăşoare până la data de 31 decembrie 2028, relevăm că autorii nu argumentează care sunt motivele stabilirii termenului respectiv, ori Legea nr.225/2023 nu indică anumite termene de implementarea a acesteia.
Având în vedere cele expuse supra, Guvernul nu susţine iniţiativa legislativă respectivă.