Decizia protocolară nr.28.28/2026 din 01.07.2026 \rAviz la proiectul de lege pentru modificarea Codului educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 (iniţiativa legislativă nr.173 din 27 mai 2026)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege pentru modificarea Codului

educaţiei al Republicii  Moldova nr. 152/2014

(iniţiativa legislativă nr.173 din 27 mai 2026)

nr. 28.28  din  01.07.2026

 (în vigoare 02.07.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 291-293 art. 105 din 02.07.2026

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 1 iulie 2026

Decizia protocolară nr.28.28/2026

PRIM-MINISTRU  Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea Codului educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.173 din 27 mai 2026) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Potrivit notei de fundamentare, intervenţiile legislative preconizate au drept scop instituirea unor măsuri de sprijin educaţional şi social pentru studentele din ciclurile I şi II de studii superioare, care au devenit mame pe parcursul studiilor universitare, în vederea prevenirii abandonului universitar, a susţinerii tinerelor familii şi a stimulării natalităţii.

În acest scop, proiectul propune modificări prin introducerea unor garanţii speciale pentru această categorie de studente, după cum urmează:

- instituirea dreptului studentelor care au devenit mame pe perioada studiilor de a beneficia de studii cu finanţare de la bugetul de stat, indiferent de forma de finanţare avută anterior naşterii copilului;

- acordarea burselor sociale pentru studentele care au devenit mame pe parcursul studiilor;

- acordarea priorităţii de repartizare a locurilor în căminele studenţeşti pe perioada continuării studiilor.

Potrivit notei de fundamentare, motivul invocat în contextul prevederilor de modificare propuse are un caracter de protecţie socială pentru studentele care au devenit mame pe perioada studiilor. Totodată, argumentele invocate de către autorii iniţiativei legislative, potrivit cărora legislaţia în vigoare nu conţine prevederi speciale privind trecerea la studii finanţate de la bugetul de stat şi nici garanţii de susţinere socială pentru studentele care au devenit mame pe parcursul studiilor, reprezintă afirmaţii care nu reflectă pe deplin cadrul normativ existent în domeniul educaţiei.

Prin urmare, prevederile propuse necesită a fi examinate prin prisma principiilor şi garanţiilor deja stipulate de Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014. În acest sens, legislaţia în domeniul educaţiei, precum şi art.4 alin.(2) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, stabilesc că, prin politica sa în domeniul educaţiei, statul asigură:

a) dreptul fundamental la educaţie, indispensabil pentru exercitarea celorlalte drepturi ale omului;

b) implementarea mecanismului de bază pentru formarea şi dezvoltarea capitalului uman;

c) realizarea idealului şi a obiectivelor educaţionale, formarea conştiinţei şi identităţii naţionale, promovarea valorilor general-umane şi a aspiraţiilor de integrare europeană ale societăţii.

Aceste principii constituie fundamentul accesului echitabil la educaţie pentru toate categoriile de beneficiari ai sistemului educaţional, inclusiv pentru persoanele aflate în situaţii care necesită măsuri de sprijin social.

Totodată, se constată că Nota de fundamentare nu include o analiză a compatibilităţii dintre soluţia legislativă propusă şi prevederile art.35 alin.(7) din Constituţia Republicii Moldova, care consacră principiul accesului egal la învăţământul liceal, profesional şi superior de stat, pe bază de merit. În acest context, eventuala instituire a unui drept de finanţare de la bugetul de stat pentru o categorie determinată de studenţi necesită o evaluare expresă din perspectiva principiului constituţional invocat. Argumentul întemeiat pe dificultatea achitării taxelor de studii şi pe riscul general de abandon constituie o afirmaţie de ordin general, fără fundamentare concretă şi fără a ţine seama de exigenţele constituţionale invocate.

În aceeaşi ordine de idei, prevederea potrivit căreia studentele care au devenit mame în perioada studiilor vor beneficia, la reluarea acestora, de locuri cu finanţare de la bugetul de stat, indiferent de forma de finanţare avută anterior, poate genera dezechilibre în raport cu mecanismul general de repartizare a locurilor bugetare pe criterii de performanţă academică.

În prezent, conform art.16 din Ordinul ministrului educaţiei nr.748/2013, studenţii care beneficiază de locuri cu finanţare bugetară, dar îşi întrerup studiile universitare ca urmare a acordării concediului academic, precum şi studenţii implicaţi în programe de mobilitate beneficiază la reluarea studiilor, până la expirarea anului de studii în curs, de finanţare bugetară.

În aceste condiţii, instituirea unui mecanism de acordare a locurilor bugetare prin derogare de la principiul meritocraţiei poate conduce la diminuarea numărului de locuri disponibile pentru studenţii care le obţin în baza rezultatelor academice, afectând principiile competiţiei corecte şi tratamentului egal.

În acelaşi context, subliniem că, în ceea ce priveşte finanţarea studiilor de la bugetul de stat, Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 consacră principiul meritocraţiei. Astfel, garantarea unui loc bugetar până la finalizarea studiilor, independent de performanţa academică, contravine mecanismului anual de ocupare a locurilor cu finanţare de la bugetul de stat în instituţiile publice de învăţământ superior, ceea ce poate genera inechităţi în raport cu ceilalţi studenţi şi poate afecta standardele de calitate. Anual, în termen de 15 zile de la finalizarea anului de studii în curs, fiecare student de la învăţământul cu frecvenţă, indiferent de forma de finanţare la care îşi face studiile, dar care a realizat integral planul de învăţământ pentru anul de studii curent, poate participa la concursul locurilor bugetare. Îşi păstrează locurile cu finanţare de la bugetul de stat studenţii rămaşi fără ocrotire părintească şi studenţii cu dizabilitate severă sau accentuată, întrucât aceste persoane au nevoie de susţinerea necondiţionată din partea statului.

În ceea ce priveşte acordarea bursei sociale pentru studentele care au devenit mame pe parcursul studiilor, menţionăm că legislaţia permite persoanelor care au la întreţinere copil/copii oferirea atât a burselor sociale, cât şi, în funcţie de performanţa academică, a burselor de studii, care se acordă la cerere şi în baza actelor doveditoare/criteriilor de performanţă. Funcţionarea mecanismului de acordare a burselor sociale este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr.1009/2006 cu privire la cuantumurile burselor, soldelor lunare, altor forme de ajutoare sociale pentru elevii din instituţiile de învăţământ profesional tehnic, studenţii din instituţiile de învăţământ superior şi persoanele care studiază în învăţământul postuniversitar.

Cu referire la repartizarea locurilor în căminele studenţeşti pe perioada continuării studiilor, menţionăm că, în contextul autonomiei universitare, regulamentele instituţionale elaborate în baza cadrului normativ naţional (Hotărârea Guvernului nr.99/2007 cu privire la taxele de cazare în căminele instituţiilor de stat de învăţământ profesional tehnic secundar, profesional tehnic postsecundar, superior şi din domeniul ştiinţei şi inovării), stabilesc criterii clare de repartizare a locurilor de cazare în funcţie de capacitatea disponibilă, necesităţile sociale ale studenţilor şi alte criterii eligibile pentru categoriile defavorizate sau social-vulnerabile. Precizăm că pe adresa Ministerului Educaţiei şi Cercetării nu au parvenit sesizări din partea studentelor-mame cu privire la refuzul acordării locului în căminele studenţeşti. Mai mult decât atât, în cazul familiilor tinere, instituţiile de învăţământ superior, la solicitare, le oferă o cameră separată. De exemplu, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" dispune de cămine de tip familial, în care locuiesc studenţii căsătoriţi împreună cu familia.

În compartimentul 4 din nota de fundamentare, la subpct. 4.2, este menţionat doar impactul financiar al proiectului de lege, estimat la cca 420,2 mii de lei anual, fără identificarea sursei de finanţare necesare pentru implementarea acestuia. Având în vedere că orice iniţiativă care implică cheltuieli bugetare suplimentare (alocarea automată a burselor sociale şi garantarea locurilor cu finanţare de la buget) necesită o fundamentare economico-financiară riguroasă şi identificarea surselor de acoperire, constatăm că această condiţie nu este îndeplinită în forma actuală a proiectului. În anul 2026, costul standard per student este de 19,9 mii de lei. Conform Metodologiei de finanţare bugetară a instituţiilor publice de învăţământ superior care activează în condiţii de autonomie financiară, cheltuielile de instruire pentru un student se determină prin multiplicarea costului standard per student cu coeficienţii de ajustare corespunzători gradului de complexitate a programelor de studii de la ciclurile de licenţă şi master. De exemplu, pentru instruirea unui student din domeniul Arte, în anul 2026, din bugetul de stat au fost alocaţi cca 88 mii de lei, iar pentru instruirea unui student din domeniul Sănătate – cca 62 mii de lei. Respectiv, costurile proiectului sunt subestimate şi nu reflectă cheltuielile reale de formare a specialiştilor de înaltă calificare în toate domeniile profesionale.

În ordinea ideilor expuse şi având în vedere că obiectivele sociale ale proiectului sunt deja acoperite de mecanismele existente, iar modificările propuse ar putea perturba indicatorii de echitate academică şi bugetară, Guvernul nu susţine proiectul de lege înaintat cu titlu de iniţiativa legislativă.