Decizia protocolară nr.30.24/2026 din 22.07.2026 Aviz la proiectul de lege cu privire modificarea Legii nr.152/2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei (iniţiativa legislativă nr.188 din 6 iunie 2026)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege cu privire modificarea Legii

nr.152/2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei

(iniţiativa legislativă nr.188 din 6 iunie 2026)

nr. 30.24  din  22.07.2026

 (în vigoare 23.07.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 330-333 art. 107 din 23.07.2026

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 22 iulie 2026

Decizia protocolară nr.30.24/2026

PRIM-MINISTRU Vasile TOFAN

Guvernul a examinat proiectul de lege cu privire modificarea Legii nr.152/2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.188 din 6 iunie 2026) de către un grup de deputaţi în Parlament, având ca reper propunerile parvenite în urma discuţiilor cu reprezentanţii Institutului Naţional al Justiţiei, şi prezintă opinia consolidată în baza punctelor de vedere formulate de către autorităţile implicate.

Iniţiativa legislativă este înaintată în conformitate cu art.73 din Constituţia Republicii Moldova şi art.47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Domeniul acesta ţine de competenţa Parlamentului şi este în conformitate cu prevederile art.66 din Constituţia Republicii Moldova privind atribuţiile de bază ale Parlamentului.

În contextul Notei de fundamentare, proiectul de lege propune înlăturarea unor lacune ale cadrului normativ prin reglementarea unor aspecte ce vizează perfecţionarea mecanismului de formare iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror, în special în ceea ce priveşte regimul incapacităţii temporare de muncă al audienţilor, asigurarea medicală, suspendarea formării profesionale şi reîncadrarea acestora.

Finalitatea urmărită constă în instituirea unui cadru normativ care să asigure protecţia drepturilor audienţilor Institutului Naţional al Justiţiei în situaţia de incapacitate temporară de muncă, inclusiv sub aspectul asigurării medicale, al reglementării exprese a suspendării şi al reîncadrării în procesul de formare, precum şi al revizuirii condiţiilor de examinare şi absolvire a cursurilor de formare iniţială prin prisma standardelor internaţionale.

La forma actuală a proiectului, se înaintează următoarele comentarii şi propuneri de îmbunătăţire.

Ab initio, analiza proiectului relevă că autorul utilizează în mod alternativ noţiunile "incapacitate temporară de muncă", "boală", "accident", "motive de sănătate", "motive medicale" şi "alte afecţiuni temporare ale sănătăţii" fără a delimita conţinutul juridic al acestora şi fără a stabili dacă acestea desemnează aceeaşi ipoteză normativă sau situaţii distincte.

Prin urmare, formulările utilizate în proiectul de lege necesită a fi revizuite sub aspectul delimitării temeiurilor care justifică suspendarea formării iniţiale. Deşi proiectul face referire la noţiunile "boală" sau la "incapacitate temporară de muncă", acesta nu precizează dacă este vizată exclusiv incapacitatea temporară de muncă determinată de starea de sănătate a audientului. Or, potrivit punctului 3 din Instrucţiunea privind constatarea incapacităţii temporare de muncă, condiţiile şi modul de eliberare a certificatului de concediu medical, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.667/2025, certificatul de concediu medical poate fi eliberat şi pentru alte situaţii prevăzute de lege, inclusiv maternitate, carantină sau starea de sănătate a copilului aflat la întreţinerea persoanei asigurate. În lipsa unei delimitări exprese, dispoziţiile proiectului sunt susceptibile de interpretarea că suspendarea formării iniţiale poate interveni în toate cazurile în care este eliberat un certificat de concediu medical, şi nu doar în situaţia incapacităţii temporare de muncă generate de boala audientului. În vederea asigurării clarităţii şi previzibilităţii normei, se recomandă precizarea expresă a cazurilor care constituie temei pentru suspendarea formării iniţiale.

Articolul I:

La punctul 1 articolul 19 alineatul (2¹) şi articolul 20 litera h), textul "asigurare obligatorie de asistenţă medicală, farmaceutică, medicamente, dispozitive medicale" se va substitui cu textul "asistenţă medicală în cadrul sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală, în condiţiile Legii nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală".

Aceasta rezultă din faptul că, prin modificările operate anterior în cadrul normativ, audienţii cursurilor de formare iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror au fost incluşi în categoria persoanelor asigurate de către Guvern în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă.

La punctul 2, în contextul propunerii de completare a articolului 20 alineatul (1) cu litera j), proiectul legii se va revizui sub aspectul corelării interne a dispoziţiilor referitoare la regimul bursei pe durata incapacităţii temporare de muncă.

Astfel, la articolul 19, alineatul (2²) propus stabileşte menţinerea bursei în cuantum de 60 % pe durata incapacităţii temporare de muncă, iar dreptul prevăzut la articolul 20 alineatul (1) litera j) face trimitere la acest cuantum. În schimb, articolul 22¹ alineatul (3) prevede că, pe durata suspendării statutului de audient, acesta beneficiază de bursă în cuantum de 80 %, făcând trimitere la acelaşi articol 19 alineatul (2²), deşi acesta stabileşte un cuantum diferit. Totodată, alineatul (8) al aceluiaşi articol prevede că suspendarea statutului de audient din motive de sănătate nu atrage obligaţia de restituire a bursei. În acest context, dispoziţiile proiectului nu sunt corelate sub aspectul cuantumului bursei şi al regimului juridic aplicabil acesteia pe durata suspendării formării iniţiale, fiind necesară revizuirea acestora în vederea eliminării contradicţiilor şi asigurării unei reglementări coerente şi previzibile.

Proiectul de lege stabileşte că pe durata suspendării, din motive de sănătate, a statutului de audient, audientul beneficiază de bursă, iar, în condiţiile articolului 20 alineatul (1) litera k), ulterior încetării cauzei de suspendare, acesta se reîncadrează în acelaşi an de studii sau, dacă recuperarea programului de formare nu este posibilă, în anul de studii următor. Totuşi, proiectul nu reglementează situaţia juridică a audientului pentru perioada cuprinsă între încetarea cauzei care a determinat suspendarea şi momentul reîncadrării efective în anul de studii următor, nefiind clar dacă, în acest interval, audientul beneficiază în continuare de bursă sau dacă plata acesteia încetează sau audientul beneficiază de bursă în cuantumul integral prevăzut de lege ori dacă se menţine cuantumul redus stabilit pe perioada suspendării.

Astfel, se va examina opţiunea suspendării procesului de formare iniţială, dar nu a statutului de audient.

La punctul 4, se recomandă reevaluarea privind necesitatea completării articolului 22 cu alineatul (1¹), potrivit căruia incapacitatea temporară de muncă sau altă afecţiune temporară a sănătăţii confirmată prin acte medicale nu constituie temei de încetare a statutului de audient al cursurilor de formare iniţială, din perspectiva evitării paralelismelor normative. În acest sens, se observă că proiectul propune deja completarea articolului 19 cu alineatul (2³) care stabileşte că perioada incapacităţii temporare de muncă nu atrage pierderea calităţii de audient. În consecinţă, soluţia legislativă propusă la articolul 22 alineatul (1¹) reiterează aceeaşi regulă juridică, fără a rezulta necesitatea unei reglementări distincte.

La punctul 6, se propune completarea Legii nr.152/2006 cu articolul 22¹, potrivit căruia "statutul de audient" se suspendă în cazul incapacităţii temporare de muncă sau al altor stări de sănătate care fac imposibilă participarea la activităţile de formare iniţială.

În acelaşi timp, alineatul (3) al articolului propus stabileşte că, pe durata suspendării, audientul îşi păstrează calitatea de audient şi beneficiază de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Astfel, se constată că, potrivit articolului 4 alineatul (4) litera b¹) din Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, audienţii cursurilor de formare iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror fac parte din categoria persoanelor pentru care Guvernul are calitatea de asigurat şi beneficiază de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, în condiţiile legii. În acest context, se consideră că utilizarea cuvintelor "suspendarea statutului de audient" este susceptibilă să genereze neclarităţi de ordin juridic şi administrativ.

Din punct de vedere juridic, noţiunea de "statut" reprezintă ansamblul drepturilor şi obligaţiilor aferente unei anumite categorii de persoane. Suspendarea statutului poate fi interpretată ca suspendarea tuturor drepturilor şi obligaţiilor care decurg din această calitate, inclusiv a temeiului care justifică încadrarea persoanei într-o anumită categorie evidenţiată de autorităţile publice.

Or, intenţia autorilor este una diferită, şi anume – menţinerea drepturilor audientului pe perioada incapacităţii temporare de muncă, inclusiv a dreptului de a beneficia de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Totodată, din perspectiva mecanismelor de evidenţă şi raportare a persoanelor asigurate, utilizarea unei noţiuni care presupune suspendarea statutului poate genera interpretări neuniforme şi disfuncţionalităţi în procesele administrative aferente confirmării şi menţinerii calităţii de persoană asigurată.

Prin urmare, în vederea asigurării unei reglementări clare şi lipsite de ambiguităţi, se reiterează recomandarea substituirii cuvintelor "suspendarea statutului de audient" cu o formulare care să vizeze exclusiv procesul de formare profesională, cum ar fi cuvintele "suspendarea procesului de formare iniţială".

În vederea asigurării unei reglementări clare şi lipsite de ambiguităţi, se propune expunerea alineatului (3) al articolului 22¹ cu următorul cuprins:

"(3) Pe durata suspendării, audientul îşi păstrează calitatea de audient, statutul de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi dreptul la bursă în cuantumul prevăzut la art.19 alin.(2²)."

La punctul 8, cu referire la completarea articolului 25 cu alineatul (4²), se recomandă reexaminarea formulării "nesusţinerea evaluărilor curente din motive medicale", deoarece aceasta nu reflectă cu suficientă precizie ipoteza normei. În situaţia reglementată, audientul nu refuză şi nici nu omite să susţină evaluarea, ci se află în imposibilitatea de a participa la aceasta din motive de sănătate confirmate documentar.

În vederea asigurării unei exprimări clare şi a corelării cu alineatul (4¹) propus în proiectul de lege, se recomandă substituirea cuvintelor "nesusţinerea evaluărilor curente" cu o formulare care să reflecte imposibilitatea participării la evaluare, cum ar fi "neparticiparea la evaluările curente" sau "imposibilitatea participării la evaluările curente", după caz.

Totodată, în compartimentul 4.2 "Impactul financiar şi argumentarea costurilor estimative" din Nota de fundamentare, se menţionează că proiectul de lege, pe unele aspecte, nu generează impact financiar, iar impactul altor măsuri urmează a fi stabilit în procesul de avizare de către Guvern.

În acest context, este de remarcat faptul că proiectul propune instituirea unor drepturi şi garanţii suplimentare pentru audienţii Institutului Naţional al Justiţiei, inclusiv menţinerea bursei în anumite situaţii şi suspendarea raporturilor de formare din motive de sănătate, măsuri care pot genera implicaţii financiare asupra bugetului instituţiei. Potrivit articolului 32 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, nota de fundamentare trebuie să conţină evaluarea impactului financiar şi argumentarea costurilor aferente implementării soluţiilor legislative propuse. Prin urmare, Nota de fundamentare urmează a fi completată cu o evaluare clară a impactului financiar al proiectului, inclusiv estimarea costurilor generate de implementarea acestuia şi indicarea surselor de finanţare corespunzătoare.

În contextul proiectului de lege, în vederea eficientizării procedurilor de verificare a integrităţii candidaţilor la admiterea în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei, precum şi a persoanelor care candidează la funcţiile de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă, se prezintă unele intervenţii de natură să contribuie la eliminarea formalismului excesiv, la eficientizarea termenelor de examinare şi la orientarea resurselor autorităţilor de control către aspectele esenţiale ale integrităţii instituţionale.

Cu referire la modificările la Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, la articolul 3 alineatul (1) litera j) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, textul " , persoanele care participă la concursul de admitere la Institutul Naţional al Justiţiei şi persoanele care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă" se va exclude.

Cu referire la modificările la Legea nr.152/2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei, la articolul 15, alineatul (6) va avea următorul cuprins:

"(6) Institutul solicită de la Autoritatea Naţională de Integritate informaţia privind lipsa interdicţiei de a ocupa o funcţie ce derivă dintr-un act de constatare definitiv al Autorităţii ori dintr-o hotărâre a Consiliului Superior al Procurorilor sau a Consiliului Superior al Magistraturii, iar de la Centrul Naţional Anticorupţie şi Serviciul de Informaţii şi Securitate – informaţii privind integritatea candidaţilor care au promovat prima probă a concursului. În cel mult 45 de zile, aceste autorităţi comunică Institutului constatările lor."

La articolul 17, alineatul (4¹) va avea următorul cuprins:

"(4¹) În urma verificărilor efectuate, Autoritatea Naţională de Integritate eliberează informaţia privind lipsa sau existenţa unei interdicţii de a ocupa o funcţie care derivă dintr-un act de constatare definitiv al acesteia ori dintr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii sau a Consiliului Superior al Procurorilor. În cazul în care informaţia eliberată atestă existenţa unei astfel de interdicţii, precum şi necorespunderea candidatului criteriului de reputaţie ireproşabilă prevăzut de Legea nr.544/1995 privind statutul judecătorului şi de Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, candidatul este eliminat din concurs."

La articolul 28, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

"(4) Comisia pentru examenele de absolvire verifică dacă persoanele care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă întrunesc condiţiile prevăzute la art.6 alin.(2) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului şi la art.20 alin.(3) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură. Comisia pentru examenele de absolvire solicită de la Autoritatea Naţională de Integritate informaţia privind lipsa interdicţiei de a ocupa o funcţie, ce derivă dintr-un act de constatare definitiv al Autorităţii ori dintr-o hotărâre a Consiliului Superior al Procurorilor sau a Consiliului Superior al Magistraturii, iar de la Centrul Naţional Anticorupţie şi Serviciul de Informaţii şi Securitate – informaţii privind integritatea persoanelor care urmează a fi admise la examenul pentru funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă. Autorităţile menţionate comunică Institutului constatările lor în cel mult 45 de zile. Persoanele care întrunesc condiţiile prevăzute de lege sunt incluse în lista persoanelor admise la examen."

Adiţional, se propune completarea proiectului cu articolul 19¹ cu următorul cuprins:

"Articolul 19¹. Transferul între categoriile de candidaţi la funcţia de judecător şi de procuror

(1) În termen de cel mult o lună de la data emiterii ordinului de înmatriculare, audientul cursurilor de formare iniţială poate solicita, prin cerere motivată, transferul din categoria candidaţilor la funcţia de procuror în categoria candidaţilor la funcţia de judecător sau invers.

(2) Transferul se dispune prin ordin al directorului, în limitele numărului de locuri aprobate de Consiliu pentru fiecare categorie şi cu respectarea ordinii descrescătoare a mediilor obţinute la concursul de admitere.

(3) După expirarea termenului prevăzut la alin.(1), schimbarea categoriei de candidat nu mai este posibilă.

(4) Transferul nu aduce atingere statutului de audient, cuantumului bursei şi duratei de formarea iniţială parcurse până la momentul transferului."

Argumentare: În practică, Institutul Naţional al Justiţiei s-a confruntat diferite cazuri în care audienţi au solicitat, la scurt timp după înmatriculare, trecerea dintr-o categorie în cealaltă, fie din considerente vocaţionale clarificate pe parcursul formării, fie ca urmare a schimbării circumstanţelor personale. Norma propusă instituie un mecanism clar, predictibil şi echitabil de transfer, de natură să valorifice corect potenţialul candidaţilor şi să prevină demotivarea ori abandonul unor audienţi valoroşi.

Articolul 19¹ recunoaşte dreptul audientului de a solicita, prin cerere motivată, în termen de cel mult o lună de la emiterea ordinului de înmatriculare, transferul din categoria candidaţilor la funcţia de procuror în cea a candidaţilor la funcţia de judecător sau invers. Transferul se dispune prin ordin al directorului, exclusiv în limitele numărului de locuri aprobat de către Consiliu pentru fiecare categorie şi cu respectarea ordinii descrescătoare a mediilor obţinute la concursul de admitere. Termenul de o lună are caracter de decădere, asigurând stabilitatea procesului de formare, iar transferul nu aduce atingere statutului de audient, cuantumului bursei şi duratei formării iniţiale deja parcurse. Reglementarea dă expresie dreptului persoanei la libera alegere a muncii şi a profesiei, garantat de art.43 din Constituţia Republicii Moldova, permiţând candidatului să-şi adapteze opţiunea profesională la vocaţia reală, fără a compromite rezultatele concursului de admitere. Condiţionarea transferului de existenţa locurilor disponibile şi de ordinea descrescătoare a mediilor asigură echilibrul dintre interesul individual şi principiile meritocraţiei, transparenţei şi egalităţii de tratament a candidaţilor deja admişi.

Complementar, la articolul 20 alineatul (2) litera b), cuvântul "continuu" se va exclude, ca fiind unul nepotrivit procesului de formare.

Având în vedere realităţile cu care se confruntă Institutul Naţional al Justiţiei în partea ce ţine de numărul scăzut de audienţi care aplică şi media generală ridicată necesară de a fi obţinută de către audient pentru a nu fi obligat să restituie suma bursei achitată de către instituţie, precum şi tergiversarea procesului de încadrare efectivă a absolvenţilor în câmpul muncii, se propune revizuirea acestui mecanism.

Astfel, modificarea mecanismului actual de formare, absolvire şi încadrare în câmpul muncii constă în introducerea mecanismului de repartizarea automată în câmpul muncii, efectuată de către instituţie în baza mediei generale obţinute (pentru un termen minim stabilit), eliminarea obligativităţii restituirii sumei bursei în baza criteriului de note şi introducerea unei răspunderi materiale (restituirii sumei bursei), dacă absolventul refuză locul de muncă oferit sau raporturile de serviciu încetează la cererea absolventului înainte de termenul stabilit (cu excepţiile unor situaţii în care încetarea a survenit din motive neimputabile absolventului).

Modelul propus oferă o garanţie absolventului că imediat după absolvire va fi angajat şi va avea salariu şi instituie acestuia obligaţia de activa în funcţia propusă un anumit termen (în caz contrar restituie suma bursei).

Actualul mecanism păstrează obligaţiile financiare drastice (restituirea bursei), dar nu oferă nicio garanţie. Absolventul finalizează cursurile şi trebuie să aştepte organizarea concursului care, având în vedere toate etapele necesare de parcurs, poate dura o perioadă îndelungată. În această perioadă absolventul nu are salariu, iar angajarea în câmpul muncii devine dificilă, dat fiind faptul că în orice moment poate fi lansat concursul.

Astfel, modificarea sugerată va asigura o protecţie riguroasă a banului public prin instituirea răspunderii materiale şi va asigura absolvenţii cu locuri de muncă, asigurând atractivitatea funcţiilor, iar instanţele şi procuraturile din Republica Moldova – cu personal calificat.

În contextul celor expuse, Guvernul comunică susţinerea proiectului, cu luarea în considerare a observaţiilor menţionate în prezentul Aviz.