Decizia protocolară nr.32.44/2026 din 29.07.2026 \rAviz la proiectul de lege pentru modificarea Legii culturii nr.413/1999 (iniţiativa legislativă nr.191 din 12 iunie 2026)
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
A V I Z
la proiectul de lege pentru modificarea Legii culturii nr.413/1999
(iniţiativa legislativă nr.191 din 12 iunie 2026)
nr. 32.44 din 29.07.2026
(în vigoare 30.07.2026)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 347-350 art. 113 din 30.07.2026
* * *
Aprobat
în şedinţa Guvernului din 29 iulie 2026
Decizia protocolară nr.32.44/2026
PRIM-MINISTRU Vasile TOFAN
Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea Legii culturii nr.413/199, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.191 din 12 iunie 2026), de către domnii Vladimir Odnostalco şi Grigore Novac, deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.
Iniţiativa legislativă este înaintată în temeiul art.73 din Constituţia Republicii Moldova şi al art.47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.
Proiectul de lege prevede modificarea art.61 alin.(1) din Legea culturii nr.413/1999, prin completarea categoriei beneficiarilor Programului naţional "Voucher cultural" cu textul "precum şi familiile tinere, în sensul art.2 din Legea nr.215/2016 cu privire la tineret".
Propunerea de completare a art.61 din Legea culturii nr.413/1999 cu textul "precum şi familiile tinere, în sensul art.2 din Legea nr.215/2016 cu privire la tineret" necesită a fi reexaminată sub aspectul oportunităţii şi al clarităţii reglementării.
Potrivit Notei de fundamentare care a stat la baza modificării Legii culturii nr.413/1999, prin care a fost instituit Programul naţional "Voucher cultural", scopul programului a fost conceput exclusiv pentru facilitarea accesului tinerilor la serviciile şi produsele culturale prin acordarea unui sprijin individual persoanelor care împlinesc vârsta de 18 ani.
Potrivit art.61 din Legea culturii nr.413/1999 şi pct.2 din Regulamentul privind Programul naţional "Voucher cultural", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.774/2022, noţiunea de "beneficiar" este definită expres ca orice persoană fizică, cetăţean al Republicii Moldova, care a împlinit vârsta de 18 ani. Totodată, se stabileşte că Programul reprezintă un instrument prin care "tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani li se acordă un voucher cultural electronic".
În conformitate cu art.2 din Legea nr.215/2016 cu privire la tineret, "familia tânără" reprezintă un "cuplu, format prin căsătorie, în care unul dintre soţi nu a atins vârsta de 35 de ani; familie cu copii formată dintr-un singur părinte de până la 35 de ani".
În consecinţă, noţiunea de "familie tânără" reprezintă o categorie colectivă (cuplu căsătorit sau familie monoparentală), ceea ce generează neclarităţi cu privire la titularul concret al dreptului. Or, în prezent, titularii voucherului cultural sunt exclusiv persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani, iar dreptul la voucher cultural este individual, acordat unei persoane determinate. Proiectul de lege nu stabileşte dacă voucherul se acordă fiecărui membru al familiei, care dintre soţi este titularul voucherului sau, în cazul familiei monoparentale, dacă beneficiarul este părintele sau/şi copiii.
Mai mult decât atât, se observă că beneficiarii voucherului cultural sunt, potrivit reglementării în vigoare, toate persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani, categorie cu o sferă de aplicare mai largă decât noţiunea de "familie tânără". Or, membrii majori ai unei familii tinere se încadrează deja în categoria persoanelor care au împlinit vârsta de 18 ani şi, potrivit situaţiei, pot beneficia de voucherul cultural în temeiul normei existente. Astfel, categoria "familiilor tinere" nu reprezintă o categorie distinctă de beneficiari, ci doar o subcategorie a beneficiarilor deja reglementaţi. Prin urmare, intervenţia legislativă propusă are caracter redundant.
Suplimentar, definiţia noţiunii de "familie tânără" prevăzută la art.2 din Legea nr.215/2016 cu privire la tineret include şi familia cu copii formată dintr-un singur părinte cu vârsta de până la 35 de ani. În măsura în care intenţia autorului este acordarea voucherului cultural tuturor membrilor familiei respective, sfera beneficiarilor ar fi extinsă şi asupra copiilor, categorie de persoane care, în prezent, nu este inclusă în rândul titularilor voucherului cultural. O asemenea soluţie ar duce la majorarea numărului de beneficiari şi, implicit, a cheltuielilor suportate din bugetul de stat, aspect care necesită a fi justificat şi reflectat în evaluarea impactului financiar al proiectului de lege.
Totodată, ţinând cont de datele publicate de Biroul Naţional de Statistică, autorul a estimat, pentru un număr de 65,0 mii de familii tinere, un impact financiar în sumă de circa 65,0 milioane de lei. În acest sens, implementarea proiectului de lege are impact financiar direct asupra bugetului de stat şi va necesita alocarea unor mijloace financiare suplimentare, a căror sursă de finanţare nu este identificată în cadrul bugetar pe termen mediu 2027-2029.
Categoria "familii tinere" nu reprezintă, prin definiţie, o categorie vulnerabilă din punct de vedere social sau economic. Deşi autorul menţionează că, potrivit criteriilor utilizate de Biroul Naţional de Statistică, familiile tinere includ persoane cu vârste cuprinse între 14 şi 34 de ani, se constată că nu a fost efectuată o analiză suplimentară care să reflecte câte persoane din aceste familii sunt deja integrate pe piaţa muncii şi beneficiază de remunerare decentă. De asemenea, nu a fost efectuată o analiză privind numărul familiilor cu venituri mari, care nu pot fi încadrate în categoria persoanelor vulnerabile. În aceste condiţii, acordarea unui sprijin financiar cu caracter universal, indiferent de nivelul veniturilor sau de situaţia socioeconomică a beneficiarilor, va duce la utilizarea ineficientă a resurselor bugetare, care sunt limitate şi alocate pentru onorarea angajamentelor deja asumate.
Un alt argument este că extinderea dreptului la voucher cultural pentru familiile tinere poate crea premise pentru acordarea dublă a aceluiaşi tip de sprijin financiar. Potrivit art.61 alin.(1) din Legea culturii nr.413/1999, persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani beneficiază de voucherul cultural în calitate de beneficiari eligibili. Drept urmare, există riscul ca aceeaşi persoană, care a împlinit vârsta de 18 ani şi întemeiază o familie până la vârsta de 35 de ani, să beneficieze repetat de acelaşi tip de sprijin financiar acordat din bugetul de stat. În lipsa unor criterii clare, impactul financiar asupra bugetului ar putea să crească semnificativ şi poate să constituie un volum mult mai mare.
De asemenea, protecţia şi sprijinirea familiilor tinere constituie un obiectiv constant al politicilor publice naţionale, care conţine un ansamblu de măsuri şi prestaţii sociale destinate familiilor tinere, în special familiilor cu copii, finanţate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel, statul acordă sprijin financiar, inclusiv:
– indemnizaţia de maternitate;
– indemnizaţia unică la naşterea copilului, care, pentru copiii născuţi începând cu data de 1 ianuarie 2026, constituie 21 886,0 de lei pentru fiecare copil născut viu;
– indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani, care se acordă pentru fiecare copil începând cu data naşterii acestuia, în cuantum de 1 000,0 de lei lunar;
– indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani.
Persoanele asigurate beneficiază de:
– indemnizaţia lunară de suport pentru creşterea, până la împlinirea vârstei de 3 ani, a copiilor gemeni sau a mai multor copii născuţi dintr-o singură sarcină, în cuantum de 500,0 de lei lunar pentru fiecare copil;
– indemnizaţia paternală.
Totodată, familiile tinere cu venituri reduse pot beneficia de măsuri suplimentare de asistenţă socială, inclusiv de ajutor social şi de compensaţii pentru energie sub formă de plată monetară, acordate în baza criteriilor de eligibilitate stabilite de legislaţie. Aceste prestaţii contribuie la susţinerea financiară a gospodăriilor vulnerabile şi completează pachetul existent de măsuri de sprijin oferite de stat familiilor tinere.
Se subliniază, de asemenea, faptul că politicile orientate spre investiţii, creşterea economiei durabile, precum şi creşterea veniturilor cetăţenilor pot să genereze mai multe beneficii pentru toate categoriile de populaţie, inclusiv pentru familiile tinere.
Având în vedere raţionamentele expuse mai sus, Guvernul nu susţine proiectul de lege înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă.