Decizia protocolara nr.36.37/2026 din 26.08.2026 \rAviz la proiectul de lege cu privire la licenţierea provizorie a importului de culturi cerealiere şi oleaginoase (iniţiativa legislativă nr.290 din 31 iulie 2026)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege cu privire la licenţierea provizorie

a importului de culturi cerealiere şi oleaginoase

(iniţiativa legislativă nr.290 din 31 iulie 2026)

nr. 36.37  din  26.08.2026

 (în vigoare 28.08.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 398-400 art. 129 din 28.08.2026

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 26 august 2026

Decizia protocolară nr.36.37/2026

PRIM-MINISTRU Vasile TOFAN

Guvernul a examinat proiectul de lege cu privire la licenţierea provizorie a importului de culturi cerealiere şi oleaginoase, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.290 din 31 iulie 2026) de către domnul Serghei Ivanov, deputat în Parlament, şi comunică următoarele.

Sub aspectul intenţiei de reglementare, potrivit notei de fundamentare, proiectul de lege a fost elaborat în scopul instituirii reglementării prin licenţiere a importurilor de culturi cerealiere şi oleaginoase până la 31 decembrie 2027, prin derogare de la prevederile Legii nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

Argumentarea autorului se întemeiază, în principal, pe riscul ipotetic al producerii unui prejudiciu economic semnificativ pentru fermierii din Republica Moldova, determinat de creşterea costurilor de producţie, reducerea preţurilor la cereale sub nivelul rentabilităţii şi eventuala majorare a importurilor de cereale şi seminţe oleaginoase din Ucraina.

Din punct de vedere conceptual, atenţionăm asupra necesităţii respectării prevederilor pct.5 din Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, potrivit cărora principiile de bază de reglementare prin autorizare a activităţii de întreprinzător sunt egalitatea în drepturi şi egalitatea intereselor legitime ale tuturor persoanelor fizice şi persoanelor juridice care practică activitate de întreprinzător, precum şi transparenţa şi previzibilitatea actelor permisive necesare pentru iniţierea, desfăşurarea şi/sau încetarea activităţii de întreprinzător.

De asemenea, soluţia propusă necesită o argumentare suplimentară prin prisma prevederilor art.126 din Constituţia Republicii Moldova, care consacră economia de piaţă bazată pe concurenţă liberă şi pe exercitarea activităţii economice în condiţii nediscriminatorii.

Totodată, se constată că proiectul instituie derogări de la cadrul normativ general aplicabil activităţii de întreprinzător, fără a demonstra în mod suficient caracterul necesar, proporţional şi temporar al acestora. În aceste condiţii, intervenţia propusă poate afecta stabilitatea, predictibilitatea şi coerenţa reglementării, principii consacrate la art.3 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.

În plus, nota de fundamentare nu conţine o analiză suficientă a compatibilităţii măsurilor propuse cu obligaţiile asumate de către Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, al Zonei de Liber Schimb Aprofundate şi Cuprinzătoare (DCFTA), precum şi în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, în special sub aspectul respectării principiilor concurenţei loiale, accesului nediscriminatoriu pe piaţă şi aplicării măsurilor restrictive comerciale în condiţiile şi potrivit procedurilor prevăzute de aceste instrumente juridice. În mod special, instituirea unui mecanism de licenţiere a importului pentru anumite produse agricole reprezintă o măsură netarifară cu potenţial efect restrictiv asupra comerţului, motiv pentru care urmează a fi evaluată compatibilitatea acesteia cu prevederile art.XI din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT 1994), ale art.4.2 din Acordul OMC privind agricultura, precum şi cu cerinţele Acordului OMC privind procedurile de licenţiere a importurilor.

Totodată, în măsura în care mecanismul propus ar institui un tratament diferenţiat în funcţie de ţara de origine a produselor, urmează a fi luat în considerare şi principiul naţiunii celei mai favorizate, consacrat de art.I din GATT 1994, cu excepţia situaţiilor în care un asemenea tratament diferenţiat este justificat în temeiul acordurilor comerciale aplicabile.

Guvernul recunoaşte că sectorul agricol traversează o perioadă dificilă, marcată de creşterea costurilor de producţie, de volatilitatea pieţelor agricole şi de efectele fenomenelor climatice extreme. Cu toate acestea, existenţa unor dificultăţi economice în sector nu constituie, prin ea însăşi, un argument suficient pentru instituirea unor restricţii asupra comerţului, fiind necesară demonstrarea existenţei unei legături cauzale clare între problema identificată şi măsura propusă.

Deşi autorul invocă efectele pozitive ale mecanismului de licenţiere instituit prin Legea nr.170/2024 cu privire la licenţierea provizorie a importului de culturi cerealiere şi oleaginoase, nota de fundamentare nu prezintă date şi analize care să confirme eficienţa măsurii. În particular, lipsesc evaluarea impactului asupra producătorilor agricoli şi a agenţilor economici supuşi regimului de licenţiere, indicatorii de performanţă relevanţi, precum şi analiza comparativă a evoluţiei pieţei înainte şi după instituirea mecanismului respectiv.

Întrucât o mare parte din argumentare este formulată în termeni ipotetici şi prospectivi, Guvernul consideră că restricţionarea accesului pe piaţă reprezintă o măsură excepţională, motiv pentru care fundamentarea acesteia trebuie consolidată prin date şi analize suplimentare privind impactul importurilor asupra pieţei interne.

Proiectul urmăreşte protejarea producătorilor de culturi cerealiere şi oleaginoase, însă nu analizează efectele pe care măsurile propuse le-ar putea avea asupra sectorului zootehnic, a producătorilor de furaje, a industriei de morărit şi a procesatorilor agricoli. Limitarea accesului la materii prime poate conduce la majorarea costurilor de producţie şi la diminuarea competitivităţii acestor sectoare, precum şi la reducerea predictibilităţii operaţiunilor comerciale ale operatorilor din lanţul valoric. În acest sens, nota de fundamentare nu conţine o evaluare a impactului măsurilor propuse asupra categoriilor respective de operatori economici.

Guvernul reţine că, în absenţa unei analize comparative a opţiunilor de intervenţie alternative, nu este pe deplin argumentat caracterul optim, necesar şi proporţional al mecanismului de licenţiere propus pentru atingerea obiectivului urmărit. Aspectele invocate de către autor, precum competitivitatea redusă, creşterea costurilor de producţie sau efectele schimbărilor climatice, reprezintă provocări structurale ale sectorului agricol, ceea ce impune o argumentare suplimentară a necesităţii derogărilor propuse de la regulile generale aplicabile comerţului.

Nota de fundamentare nu dezvoltă raportul dintre mecanismul propus şi instrumentele prevăzute de Legea nr.820/2000 privind măsurile antidumping, compensatorii şi de salvgardare, care reglementează expres mecanismele de intervenţie în situaţiile critice în care majorarea importurilor cauzează sau creează pericolul producerii unui prejudiciu grav ramurii economiei naţionale.

Relevant în acest context este şi faptul că art.52 alin.(2) lit.b) din Legea nr.820/2000 privind măsurile antidumping, compensatorii şi de salvgardare permite aplicarea măsurilor de salvgardare provizorii doar atunci când constatările preliminare demonstrează în mod convingător că importurile majorate au cauzat un prejudiciu grav sau creează pericol iminent de producere a unui asemenea prejudiciu.

Totodată, mecanismul propus poate avea implicaţii asupra gestionării fluxului informaţional aferent importurilor, a trasabilităţii produselor, a planificării şi efectuării controalelor oficiale la import bazate pe analiza riscurilor, precum şi asupra cooperării interinstituţionale. Aceste aspecte urmează să fie examinate şi corelate corespunzător cu atribuţiile autorităţilor competente în procesul de implementare a reglementărilor propuse.

În contextul instituirii regimului de licenţiere a importului culturilor cerealiere şi oleaginoase până la 31 decembrie 2027, cu posibilitatea extinderii termenului cu încă 12 luni, proiectul de lege trebuie să stabilească în mod expres durata de valabilitate a licenţelor eliberate. Totodată, urmează să fie clarificate condiţiile, criteriile şi indicatorii care vor sta la baza eventualei decizii privind prelungirea perioadei de aplicare a mecanismului de licenţiere, precum şi dacă o asemenea prelungire poate fi dispusă o singură dată sau de mai multe ori.

Acest aspect, precum şi celelalte observaţii expuse anterior, urmează a fi dezvoltate în nota de fundamentare a proiectului.

Adiţional, proiectul de lege nu prevede actele necesare pentru eliberarea licenţei.

O observaţie distinctă vizează art.1 alin.(3), care ridică rezerve în ceea ce priveşte includerea reprezentanţilor asociaţiilor de profil în procesul de examinare a cererilor de licenţiere. Proiectul de lege nu precizează categoria asociaţiilor vizate, modul de desemnare a reprezentanţilor acestora şi temeiul participării lor la procesul decizional. În măsura în care asemenea asociaţii reprezintă interesele unor operatori economici activi pe aceeaşi piaţă cu solicitanţii licenţelor, participarea lor la examinarea cererilor poate genera riscuri de conflict de interese şi poate afecta percepţia privind imparţialitatea şi obiectivitatea procedurii de licenţiere. Prin urmare, norma necesită a fi revizuită şi completată.

De asemenea, la art.3 se propune excluderea alin.(3), în vederea respectării normei conform căreia actul normativ produce efecte doar cât este în vigoare. Prin urmare, prevederile legii nu ar putea fi aplicate în cazul contractelor încheiate până la data intrării în vigoare a acesteia.

Pe plan redacţional, în raport cu normele de tehnică legislativă şi cu cerinţele de calitate a actului normativ, se va ţine cont de următoarele propuneri şi obiecţii.

Pornind de la prevederile Nomenclaturii combinate a mărfurilor, aprobate prin Legea nr.172/2014, la art.1 alin.(1), textul "1206 seminţe de floarea-soarelui" se va substitui cu textul "1206 00 seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate"; textul "1206 00 100-seminţe de floarea-soarelui destinate însămânţării" se va substitui cu textul "1206 00 100 - seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate destinate însămânţării"; textul "1206 00 910-seminţe de floarea-soarelui decorticate, în coji cu dungi albe sau gri cu specificarea albe, care nu sunt destinate însămânţării" se va substitui cu textul "1206 00 910 - seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate decorticate, în coji cu dungi albe sau gri".

Deşi nota de fundamentare nu oferă suficiente date pentru a demonstra în mod concludent existenţa unui prejudiciu grav şi actual cauzat de importurile de cereale şi oleaginoase, Guvernul constată că sectorul agricol continuă să fie expus unor vulnerabilităţi semnificative, generate de volatilitatea pieţelor agricole regionale, creşterea costurilor de producţie, dificultăţile de comercializare a producţiei interne şi presiunile concurenţiale externe.

În acest context, Guvernul consideră oportună instituirea unor măsuri temporare de monitorizare şi de gestionare a fluxurilor de import pentru produsele vizate, cu condiţia respectării principiilor proporţionalităţii, necesităţii şi caracterului temporar al intervenţiei statului în activitatea economică.

Guvernul subliniază că măsura licenţierii importurilor nu trebuie să constituie o restricţie excesivă asupra comerţului şi urmează să fie aplicată exclusiv pentru o perioadă limitată, necesară pentru evaluarea impactului importurilor asupra pieţei interne şi stabilizării situaţiei din sectorul agricol.

Totodată, aplicarea mecanismului urmează a fi însoţită de respectarea obligaţiilor de transparenţă, informare şi notificare aferente angajamentelor asumate de Republica Moldova în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi al Acordului de Asociere/DCFTA, precum şi de asigurarea unor condiţii transparente şi nediscriminatorii pentru eliberarea licenţelor. În acest sens, se consideră oportună consultarea prealabilă a serviciilor competente ale Comisiei Europene cu privire la mecanismul propus.

În opinia Guvernului, obiectivul urmărit de către autor poate fi atins prin aplicarea unei măsuri de durată mai redusă, strict temporară, suficientă pentru monitorizarea evoluţiei pieţei şi evaluarea impactului importurilor asupra producătorilor autohtoni.

În acest sens, se consideră necesară revizuirea proiectului de lege sub aspectul duratei de aplicare a mecanismului propus. Or, termenul prevăzut de către autor pare a fi excesiv în raport cu obiectivul urmărit şi poate genera efecte disproporţionate asupra operatorilor economici şi a altor sectoare conexe ale economiei.

În concluzie, Guvernul susţine proiectul de lege, cu luarea în considerare de către autor a rezervelor şi observaţiilor formulate în prezentul aviz şi cu condiţia stabilirii unui termen de aplicare a regimului de licenţiere până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea extinderii acestuia.