Decizia protocolară nr.37.20/2026 din 02.09.2026 \rAviz la proiectul de lege pentru modificarea articolului 136 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 (iniţiativa legislativă nr.224 din 25 iunie 2026)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege pentru modificarea articolului 136

din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014

(iniţiativa legislativă nr.224 din 25 iunie 2026)

nr. 37.20  din  02.09.2026

 (în vigoare 03.09.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 413-416 art. 131 din 03.09.2026

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 2 septembrie 2026

Decizia protocolară nr.37.20/2026

PRIM-MINISTRU  Vasile TOFAN

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea articolului 136 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.224 din 25 iunie 2026) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Potrivit notei de fundamentare, proiectul de lege urmăreşte completarea articolului 136 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 cu alin.(9)-(9²), prin care se propune stabilirea unui cuantum minim al burselor de studii, de merit şi sociale, care nu poate fi inferior minimului de existenţă stabilit anual conform legislaţiei, precum şi instituirea unui mecanism de indexare anuală automată a cuantumului acestora în funcţie de rata anuală a inflaţiei din anul precedent, potrivit datelor oficiale publicate de Biroul Naţional de Statistică. Indexarea ar urma să se aplice începând cu data de 1 septembrie a fiecărui an, iar legea ar intra în vigoare la 1 septembrie 2026.

Guvernul apreciază preocuparea autorilor faţă de accesul echitabil la educaţie şi faţă de menţinerea puterii de cumpărare a burselor. Totodată, se constată că soluţiile normative propuse nu sunt suficient fundamentate, nu se integrează coerent în cadrul legal existent şi generează riscuri majore de ordin juridic, instituţional şi bugetar.

În prezent, sistemul burselor este reglementat diferenţiat prin Hotărârea Guvernului nr.362/2026 privind bursele şi alte forme de sprijin social acordate elevilor, studenţilor şi persoanelor care studiază în învăţământul postuniversitar, care a înlocuit cadrul anterior (inclusiv Hotărârea Guvernului nr.1009/2006) şi a instituit un regulament-cadru privind modul şi condiţiile de acordare a burselor, precum şi tipuri distincte de burse (de merit, de studii şi sociale) şi categorii ale burselor de studii, în funcţie de nivelul de învăţământ şi de categoria beneficiarilor. Prin această hotărâre, Guvernul a aprobat deja majorări substanţiale ale cuantumurilor burselor, cu aplicare începând cu 1 septembrie 2026, inclusiv creşteri diferenţiate pentru domeniile prioritare şi consolidarea sprijinului social. În aceste condiţii, obiectivele urmărite de iniţiativa legislativă - creşterea cuantumului burselor şi asigurarea unui sprijin mai predictibil - sunt deja realizate, în limitele resurselor disponibile şi ale priorităţilor de politici publice, prin mecanismul instituţional existent. Proiectul nu demonstrează, aşadar, valoarea adăugată a unei intervenţii legislative distincte, care ar rigidiza cuantumurile prin raportare la minimul de existenţă şi prin indexare automată.

Din punct de vedere conceptual, articolul 136 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 are ca obiect de reglementare drepturile elevilor şi studenţilor. Stabilirea unor criterii privind cuantumul minim al burselor şi a unui mecanism de indexare nu se încadrează armonios în structura acestui articol şi nu asigură succesiunea firească a elementelor structurale ale actului normativ, astfel cum prevede art.63 alin.(2) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative. Orice criterii privind cuantumul burselor urmează a fi reglementate în corelare cu cadrul normativ care reglementează modul şi condiţiile de acordare a acestora, cu menţinerea unităţii de stil şi de terminologie.

Norma propusă la alin.(9), care raportează cuantumul minim al burselor la "minimul de existenţă", nu întruneşte cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate. Minimul de existenţă nu reprezintă o valoare unică, ci un indicator statistic calculat diferenţiat în funcţie de categoria populaţiei, grupa de vârstă şi mediul de reşedinţă. În lipsa precizării exprese a indicatorului care urmează să servească drept bază pentru stabilirea cuantumului burselor, norma poate genera dificultăţi de aplicare şi interpretări neuniforme.

Totodată, se constată neconcordanţe între textul proiectului şi nota de fundamentare. Deşi nota de fundamentare descrie un mecanism de majorare diferenţiată a burselor în funcţie de categorie, această diferenţiere nu este reflectată în textul normativ. Alin.(9) nu clarifică dacă pragul minim se aplică în mod egal tuturor tipurilor de burse sau reprezintă doar un nivel de referinţă în baza căruia Guvernul stabileşte diferenţiat cuantumurile. Stabilirea prin lege a unui cuantum minim egal cu valoarea minimului de existenţă ar impune, în practică, revizuirea întregii grile de burse, pentru a menţine diferenţierea existentă între categorii şi niveluri de învăţământ.

Mecanismul de indexare prevăzut la alin.(9¹) şi (9²) este formulat necorespunzător din punct de vedere juridic. Utilizarea sintagmei "indexare automată" nu determină în mod clar autoritatea publică competentă pentru stabilirea şi aprobarea coeficientului de indexare şi nici modalitatea juridică de punere în aplicare a acestuia. Formularea sugerează un mecanism cu aplicare directă prin efectul legii, fără intervenţia expresă a autorităţii executive, deşi, potrivit cadrului normativ existent, stabilirea şi ajustarea cuantumurilor burselor se realizează prin hotărârea Guvernului. Această omisiune creează incertitudine juridică şi poate genera dificultăţi în aplicarea unitară a prevederilor.

Sub aspectul impactului bugetar, potrivit notei de fundamentare, implementarea proiectului presupune alocarea unor resurse financiare suplimentare estimate la aproximativ 1,1 miliarde de lei anual. Estimarea din notă are doar un caracter informativ şi nu echivalează cu identificarea unei surse reale de finanţare. Alocarea mijloacelor financiare poate fi realizată doar în condiţiile existenţei resurselor disponibile şi cu respectarea procedurilor şi priorităţilor stabilite în procesul bugetar.

În acest context, se reţine că, potrivit art.131 alin.(4) şi (6) din Constituţia Republicii Moldova, orice propunere legislativă sau amendament care atrage majorarea cheltuielilor bugetare poate fi adoptat numai după ce este acceptat de Guvern, iar nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. De asemenea, art.17 alin.(2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 stabileşte că, pe parcursul anului bugetar în curs, nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget. Analiza impactului de reglementare din nota de fundamentare este, totodată, incompletă, întrucât la compartimentul privind impactul asupra sectorului public se indică faptul că acesta "nu se aplică", deşi proiectul afectează direct bugetul de stat şi instituţiile din sistemul educaţional.

La art.II se constată că termenul de intrare în vigoare a legii (1 septembrie 2026) nu este corelat cu termenul de trei luni acordat Guvernului pentru aducerea actelor sale normative în conformitate cu legea. Această necorelare poate genera dificultăţi de aplicare practică, în special în instituţiile de învăţământ, unde stabilirea şi plata burselor trebuie să fie continuă.

Ţinând cont de cele expuse, Guvernul nu susţine proiectul de lege pentru modificarea articolului 136 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 în redacţia propusă. Obiectivele de susţinere a elevilor şi studenţilor sunt deja urmărite în cadrul mecanismelor instituţionale şi normative existente, în special prin Hotărârea Guvernului nr.362/2026 privind bursele şi alte forme de sprijin social acordate elevilor, studenţilor şi persoanelor care studiază în învăţământul postuniversitar, cu respectarea principiilor de claritate a normei, de coerenţă legislativă şi de sustenabilitate bugetară.