Decizia protocolară nr.40.27/2026 din 16.09.2026 \rAviz la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.74/2025 cu privire la Curtea Constituţională (iniţiativa legislativă nr.317 din 1 septembrie 2026)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.74/2025 cu privire la Curtea Constituţională

(iniţiativa legislativă nr.317 din 1 septembrie 2026)

nr. 40.27 din 16.09.2026

(în vigoare 17.09.2026)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 456-459 art. 137 din 17.09.2026

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 16 septembrie 2026

Decizia protocolară nr.40.27/2026

PRIM-MINISTRU Vasile TOFAN

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.74/2025 cu privire la Curtea Constituţională, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.317 din 1 septembrie 2026) de către doamna Veronica Roşca, deputată în Parlament, şi comunică următoarele.

Iniţiativa legislativă a fost înaintată în conformitate cu art.73 din Constituţia Republicii Moldova şi cu art.47 din Regulamentul Parlamentului , adoptat prin Legea nr.797/1996 .

Sub aspectul intenţiei de reglementare, potrivit notei de fundamentare, proiectul a fost elaborat în vederea alinierii prevederilor Legii nr.74/2025 cu privire la Curtea Constituţională la recomandările Comisiei de la Veneţia referitoare la asigurarea transparenţei procedurii de selectare şi numire a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Constituţionale. În acest sens, proiectul urmăreşte instituirea unui cadru transparent, competitiv şi clar structurat pentru selectarea judecătorilor Curţii Constituţionale.

Astfel, proiectul propune modificarea art.13 din Legea nr.74/2025 prin reglementarea expresă a principalelor etape ale procedurii de selectare a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, inclusiv publicarea informaţiei privind iniţierea procedurii şi a cerinţelor aplicabile candidaţilor, publicarea CV-urilor acestora, posibilitatea prezentării informaţiilor privind eligibilitatea, incompatibilitatea sau integritatea candidaţilor, desfăşurarea interviurilor şi publicarea rezultatelor procedurii de selectare.

Totodată, se propune corelarea termenelor aferente iniţierii procedurii de selectare şi desemnării judecătorilor Curţii Constituţionale, prin modificarea art.21 din lege.

La fel, se menţionează că măsurile propuse urmăresc sporirea transparenţei şi previzibilităţii procedurii de selectare, consolidarea încrederii publice în procesul de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale, precum şi asigurarea unui cadru procedural unitar pentru autorităţile competente cu desemnarea judecătorilor Curţii Constituţionale.

Având în vedere cele expuse, Guvernul susţine proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.74/2025 cu privire la Curtea Constituţională, cu luarea în considerare a următoarelor observaţii şi recomandări pentru îmbunătăţirea proiectului.

La articolul unic, în dispoziţia introductivă, după textul "art.217)" se va introduce textul " , cu modificările ulterioare,".

La pct.1, după textul "alineatul (2) va avea" se va introduce cuvântul "următorul".

Referitor la completarea art.13 cu alin.(2 1 ), se menţionează că utilizarea cuvintelor "cerinţele faţă de candidaţi" poate genera incertitudini cu privire la posibilitatea autorităţilor competente de a stabili cerinţe suplimentare faţă de cele prevăzute de lege. Or, art.13 alin.(1) din Legea nr.74/2025 stabileşte în mod expres criteriile pe care trebuie să le întrunească persoana pentru a accede în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, iar alin.(2) face trimitere anume la respectarea acestor criterii.

Prin urmare, în vederea asigurării clarităţii şi coerenţei normei, se recomandă substituirea cuvintelor "cerinţele faţă de candidaţi" cu textul "criteriile de eligibilitate prevăzute la alin.(1)".

Cu privire la cuprinsul alin.(2 2 ) din proiect, se atrage atenţia asupra utilizării noţiunilor "incompatibilitatea" şi "integritatea candidaţilor".

Sub aspectul incompatibilităţii, art.13 alin.(3) din lege admite în mod expres situaţia în care candidatul, la momentul numirii, ocupă o funcţie incompatibilă cu funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, cu condiţia asumării angajamentului de a demisiona din funcţia respectivă până la data depunerii jurământului. Totodată, art.18 alin.(1) reglementează incompatibilitatea ca restricţie aferentă exercitării funcţiei de judecător al Curţii Constituţionale, iar nu ca impediment pentru participarea candidatului la procedura de selectare.

În aceste condiţii, referirea la informaţii privind "incompatibilitatea" candidatului necesită a fi corelată cu art.13 alin.(3) din Legea nr.74/2025 , care admite expres situaţia în care, la momentul numirii, candidatul ocupă o funcţie incompatibilă cu funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, cu condiţia asumării angajamentului de a demisiona din funcţia respectivă până la data depunerii jurământului. Prin urmare, se recomandă clarificarea relevanţei şi a efectelor juridice ale acestor informaţii în cadrul procedurii de selectare, astfel încât acestea să fie apreciate în concordanţă cu mecanismul prevăzut la art.13 alin.(3).

În aceeaşi ordine de idei, se menţionează că noţiunea de "integritate" nu este consacrată la art.13 alin.(1) drept criteriu distinct de eligibilitate, legea utilizând, în acest sens, criteriul "reputaţiei ireproşabile". În măsura în care informaţiile privind integritatea candidatului urmează să fie luate în considerare la aprecierea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, este necesară clarificarea raportului dintre aceste noţiuni, pentru a exclude interpretarea potrivit căreia, printr-o normă cu caracter procedural, s-ar institui un criteriu suplimentar de eligibilitate faţă de cele prevăzute la alin.(1). În acest sens, se recomandă examinarea oportunităţii substituirii cuvântului "integritatea" cu cuvintele "reputaţia ireproşabilă", în concordanţă cu terminologia utilizată de lege.

Soluţia normativă propusă la alin.(2 3 ) urmează a fi analizată prin prisma art.136 din Constituţie şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, inclusiv a Deciziei nr.130 din 17 septembrie 2025.

Potrivit art.136 alin.(1) şi (2) din Constituţie , Curtea Constituţională este alcătuită din şase judecători, numiţi pentru un mandat de şase ani, dintre care doi sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii.

În Decizia nr.130 din 17 septembrie 2025, Curtea Constituţională a subliniat că utilizarea în textul constituţional a noţiunii de "numire" semnifică faptul că decizia privind învestirea în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale constituie prerogativa exclusivă a autorităţii constituţionale competente. Totodată, Curtea a reiterat că desemnarea judecătorilor de către trei autorităţi distincte - Parlamentul, Guvernul şi Consiliul Superior al Magistraturii - reflectă echilibrul instituţional urmărit de constituant şi constituie o garanţie a independenţei Curţii Constituţionale şi a exercitării imparţiale a atribuţiilor sale.

La pct.30 din Decizia menţionată, Curtea a constatat că prevederile art.136 alin.(1) din Constituţie nu impun organizarea unui concurs public sau constituirea unor comisii de selecţie pentru numirea judecătorilor Curţii Constituţionale. În acest context, Curtea a făcut trimitere la pct.64 din Avizul Comisiei de la Veneţia CDL-AD(2025)005, potrivit căruia numirea judecătorilor constituţionali reprezintă o prerogativă suverană a autorităţilor competente şi reflectă încrederea acestora în persoanele desemnate. Prin natura sa, această procedură nu poate fi asimilată unui proces birocratic de selecţie, întemeiat exclusiv pe evaluarea meritelor, similar celui aplicabil funcţionarilor publici.

În aceste condiţii, instituirea unor garanţii privind transparenţa etapelor premergătoare desemnării poate fi conformă cu art.136 din Constituţie , în măsura în care acestea nu afectează competenţa decizională proprie a Parlamentului, Guvernului şi Consiliului Superior al Magistraturii.

Soluţiile legislative propuse trebuie să asigure un echilibru între exigenţele de transparenţă şi previzibilitate ale procedurii, pe de o parte, şi respectarea prerogativei constituţionale a fiecărei autorităţi competente de a numi judecătorii Curţii Constituţionale, pe de altă parte.

În acest context, se propune ca aspectele reglementate la alin.(2 3 ), referitoare la modalitatea concretă de organizare şi desfăşurare a interviului, să fie stabilite prin acte normative subordonate legii, adoptate de către fiecare autoritate competentă, ţinând cont de specificul său organizatoric şi decizional.

La alin.(2 4 ), potrivit redacţiei propuse, "informaţia privind rezultatul procedurii de selectare se plasează pe pagina web oficială a autorităţii competente". În acest context, se notează că noţiunea de "rezultat al procedurii de selectare" nu este concretizată în proiect. Or, potrivit art.9 alin.(2) din Legea nr.74/2025 , doi judecători ai Curţii Constituţionale sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii, iar art.13 alin.(2) stabileşte în mod expres că autoritatea competentă numeşte un nou judecător. Totodată, proiectul nu prevede întocmirea unui clasament, acordarea unui punctaj sau adoptarea unui alt act distinct care ar putea constitui "rezultatul procedurii de selectare".

În aceste condiţii, formularea propusă poate genera incertitudini cu privire la informaţia concretă care urmează a fi publicată. Prin urmare, se recomandă concretizarea conţinutului informaţiei care urmează să fie publicată, prin raportare la finalitatea procedurii de selectare.

Totodată, proiectul nu reglementează situaţia în care procedura de selectare se finalizează fără selectarea unui candidat, inclusiv în cazul în care nu sunt depuse candidaturi, candidaţii nu întrunesc criteriile de eligibilitate sau îşi retrag candidaturile. Or, art.13 alin.(2) stabileşte obligaţia numirii unui nou judecător până la expirarea mandatului judecătorului în funcţie.

Prin urmare, se consideră necesară reglementarea consecinţelor finalizării procedurii fără selectarea unui candidat, inclusiv a condiţiilor şi a termenului în care urmează a fi reluată procedura de selectare.

În altă ordine de idei, se constată că proiectul nu stabileşte repere temporale suficiente pentru desfăşurarea etapelor procedurii de selectare. Astfel, nu este stabilită durata minimă a termenului pentru depunerea candidaturilor, alin.(2 2 ) utilizează noţiunea nedeterminată de "termen rezonabil", iar pentru organizarea interviurilor şi publicarea rezultatului procedurii nu sunt prevăzute termene.

Având în vedere că procedura urmează a fi desfăşurată în mod distinct de Parlament, Guvern şi Consiliul Superior al Magistraturii, se recomandă stabilirea unor repere temporale comune, care să asigure aplicarea uniformă a procedurii, precum şi respectarea principiilor accesibilităţii şi tratamentului egal al candidaţilor.

Complementar, în contextul modificărilor propuse la art.13, se constată necesitatea completării proiectului prin modificarea corespunzătoare a art.21 alin.(2) din Legea nr.74/2025 . Or, potrivit redacţiei în vigoare, în cazul expirării mandatului, funcţia se completează conform procedurii prevăzute la art.13 alin.(2), în timp ce proiectul propune reglementarea etapelor procedurii de selectare şi la alin.(2 1 )-(2 4 ). Prin urmare, trimiterea prevăzută la art.21 alin.(2) urmează a fi revizuită în mod corespunzător.

La pct.2, se atrage atenţia asupra propunerii de modificare a art.21 alin.(5) din Legea nr.74/2025 , prin substituirea textului "de 45 de zile de la data sesizării" cu textul "de 3 luni de la data sesizării, conform prevederilor art.13".

În acest sens, se menţionează că art.21 alin.(5) reglementează situaţiile de încetare a mandatului înainte de termen, respectiv prin demisie, ridicarea mandatului sau deces. În aceste cazuri, după declararea vacanţei funcţiei, preşedintele Curţii Constituţionale sesizează, în termen de 3 zile, autoritatea care a desemnat judecătorul, în vederea demarării procedurii de desemnare a unui nou judecător.

Or, art.13 alin.(2), în redacţia propusă prin proiect, reglementează o ipoteză distinctă, aferentă expirării mandatului, stabilind că procedura de desemnare se demarează cu 3 luni înainte de expirarea mandatului judecătorului, iar noul judecător urmează să fie numit până la expirarea mandatului acestuia. Totodată, alin.(2 1 )-(2 4 ), propuse la acelaşi articol, reglementează etapele procedurii de selectare, şi anume publicarea informaţiei privind iniţierea procedurii, publicarea CV-urilor, prezentarea informaţiilor privind candidaţii, organizarea interviului şi publicarea rezultatului procedurii.

În aceste condiţii, trimiterea generică la art.13 necesită a fi revizuită, întrucât mecanismul temporal prevăzut la alin.(2), potrivit căruia procedura se demarează cu 3 luni înainte de expirarea mandatului, iar noul judecător este numit până la expirarea acestuia, nu este aplicabil situaţiilor prevăzute la art.21 alin.(1) lit.b)-d). În acelaşi timp, principiile transparenţei, accesibilităţii şi tratamentului egal al candidaţilor, prevăzute la art.13 alin.(2), precum şi celelalte prevederi ale art.13 referitoare la criteriile de eligibilitate şi la etapele procedurii de selectare sunt aplicabile şi în aceste situaţii.

Prin urmare, se recomandă revizuirea trimiterii la art.13, astfel încât să fie exclusă aplicarea mecanismului temporal prevăzut la alin.(2), cu menţinerea aplicabilităţii principiilor stabilite la acelaşi alineat şi a prevederilor alin.(1), (2 1 )-(2 4 ), (3) şi (4).

Sub acelaşi aspect, în raport cu propunerea de modificare a art.21 alin.(5), se va reţine că, la pct.62 din Opinia CDL-AD(2025)005, Comisia de la Veneţia a apreciat drept rezonabilă distincţia dintre încetarea previzibilă şi cea imprevizibilă a mandatului judecătorului Curţii Constituţionale. Totodată, la pct.63 şi 64, Comisia a recomandat instituirea unui mecanism mai solid pentru garantarea stabilităţii activităţii Curţii Constituţionale, care să acopere toate temeiurile de încetare a mandatului.

Or, proiectul propune extinderea, de la 45 de zile la 3 luni, a termenului pentru numirea unui nou judecător în caz de demisie, ridicare a mandatului sau deces, fără instituirea unui mecanism suplimentar de asigurare a continuităţii exercitării jurisdicţiei constituţionale. În aceste cazuri, spre deosebire de situaţia expirării mandatului, nu este aplicabil mecanismul prevăzut la art.21 alin.(4), potrivit căruia judecătorul continuă să activeze până la depunerea jurământului de către judecătorul nou-numit.

Prin urmare, se impune reexaminarea soluţiei privind extinderea termenului prevăzut la art.21 alin.(5), inclusiv prin prisma recomandărilor formulate la pct.62-64 din Opinia Comisiei de la Veneţia şi a necesităţii asigurării continuităţii activităţii Curţii Constituţionale.