(3) Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei, asigură realizarea principiului statului de drept şi a principiului separaţiei puterilor în stat, garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.

Articolul 2. Principiile de activitate

Curtea Constituţională activează în baza principiilor constituţionalităţii, legalităţii, independenţei, colegialităţii, contradictorialităţii şi transparenţei.

Articolul 3. Cadrul normativ de funcţionare

Organizarea, competenţele şi procedura jurisdicţiei constituţionale sunt reglementate de Constituţie, de prezenta lege şi de regulamentele aprobate de Curtea Constituţională în temeiul legii.

Articolul 4. Competenţa materială a Curţii Constituţionale

(1) În scopul exercitării activităţii de jurisdicţie constituţională, Curtea Constituţională îndeplineşte următoarele atribuţii funcţionale:

a) exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor şi a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova intenţionează să devină parte;

b) interpretează Constituţia;

c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane;

e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele deputaţilor în Parlament şi mandatul Preşedintelui Republicii Moldova;

f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova, interimatul funcţiei de Preşedinte, imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile;

g) rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate a actelor normative prevăzute la lit.a), la sesizarea instanţelor judecătoreşti;

h) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid.

(2) Controlul constituţionalităţii se extinde asupra actelor normative atât după, cât şi înainte de publicarea acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Articolul 5. Prezumţia constituţionalităţii actelor normative

Orice act normativ se consideră constituţional până când neconstituţionalitatea acestuia se constată în procesul jurisdicţiei constituţionale.

Articolul 6. Limitele de competenţă

(1) Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege. În exercitarea atribuţiilor, Curtea Constituţională îşi stabileşte singură competenţa.

(2) Competenţa Curţii Constituţionale, stabilită conform alin.(1), nu poate fi contestată de nicio autoritate publică.

(3) Controlând constituţionalitatea actului contestat, Curtea Constituţională poate adopta o hotărâre şi în privinţa altor acte normative a căror constituţionalitate depinde în întregime sau parţial de constituţionalitatea actului contestat, după solicitarea opiniei participanţilor la proces.

(4) În exercitarea jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională poate solicita Curţii Europene a Drepturilor Omului emiterea unui aviz consultativ în chestiuni de principiu privind interpretarea sau aplicarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale prevăzute în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau în protocoalele la aceasta.

Articolul 7. Obligativitatea executării cererilor Curţii Constituţionale

Autorităţile publice, persoanele fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligate să comunice informaţii, să prezinte, în termen de 15 zile, documentele şi actele pe care le deţin, solicitate de Curtea Constituţională în vederea exercitării atribuţiilor sale.

Articolul 8. Simbolurile

(1) În sala de şedinţe a Curţii Constituţionale se află Constituţia, Stema şi Drapelul de Stat, precum şi Drapelul Curţii Constituţionale.

(2) În timpul şedinţelor publice, judecătorii Curţii Constituţionale poartă robe, al căror model este aprobat de Curtea Constituţională.

(3) Pe durata exercitării mandatului, judecătorii Curţii Constituţionale deţin legitimaţie de serviciu.

Capitolul II

ORGANIZAREA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Articolul 9. Structura Curţii Constituţionale

(1) Curtea Constituţională se compune din 6 judecători, numiţi pentru un mandat de 6 ani. Judecătorul Curţii Constituţionale poate deţine această funcţie pe durata a două mandate.

(2) Doi judecători sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Articolul 10. Plenul Curţii Constituţionale

(1) Curtea Constituţională îşi exercită jurisdicţia în şedinţe plenare.

(2) Cvorumul în plen este de două treimi din numărul total al judecătorilor Curţii Constituţionale.

(3) Curtea Constituţională este convocată în plen de preşedintele acesteia ori la cererea a cel puţin doi judecători.

Articolul 11. Alegerea preşedintelui Curţii Constituţionale

(1) Preşedintele Curţii Constituţionale este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea de voturi ale judecătorilor.

(2) Dacă la primul tur de scrutin candidaţii nu întrunesc majoritatea de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin pentru primii doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi în primul tur. Este ales preşedinte al Curţii Constituţionale judecătorul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

(3) Dacă la cel de-al doilea tur de scrutin candidaţii întrunesc acelaşi număr de voturi, preşedintele Curţii Constituţionale este ales prin tragere la sorţi între candidaţi.

Articolul 12. Atribuţiile preşedintelui Curţii Constituţionale

(1) Preşedintele Curţii Constituţionale exercită următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea Curţii Constituţionale şi repartizează sesizările spre soluţionare;

b) convoacă şi prezidează şedinţele Curţii Constituţionale;

c) reprezintă Curtea Constituţională în faţa autorităţilor publice din ţară şi străinătate;

d) exercită conducerea generală a Secretariatului Curţii Constituţionale, numeşte în funcţie, modifică, suspendă şi dispune încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici şi ale personalului din cadrul cabinetului său, angajează şi eliberează din funcţie alt personal, în condiţiile legii;

e) prezintă spre aprobare plenului Curţii Constituţionale regulamentele de activitate, organigrama şi statul de personal;

f) exercită alte atribuţii în conformitate cu legea.

(2) Preşedintele Curţii Constituţionale organizează şi implementează sistemul de control intern managerial şi poartă răspundere managerială pentru administrarea bugetului instituţiei şi a patrimoniului public aflat în gestiune.

(3) În exercitarea atribuţiilor, preşedintele Curţii Constituţionale emite ordine şi dispoziţii.

(4) În cazul absenţei preşedintelui Curţii Constituţionale sau al imposibilităţii exercitării atribuţiilor, plenul Curţii Constituţionale alege un judecător care exercită atribuţiile acestuia.

(5) În activitatea sa, preşedintele Curţii Constituţionale este asistat de un cabinet propriu.

Capitolul III

JUDECĂTORII CURŢII CONSTITUŢIONALE

Articolul 13. Criterii de eligibilitate şi modul de selectare a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Constituţionale

(1) Judecător al Curţii Constituţionale este persoana cu reputaţie ireproşabilă, care deţine cetăţenia Republicii Moldova, are domiciliu în ţară, are pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 15 ani în activitatea juridică, în învăţământul juridic superior sau în activitatea ştiinţifică şi are mai puţin de 65 de ani la accederea în funcţie.

(2) Cu 3 luni înainte de expirarea mandatului judecătorului, autoritatea care a desemnat judecătorul respectiv, din oficiu sau urmare a informării în scris de către preşedintele Curţii Constituţionale, demarează procedura de desemnare a unui nou judecător. Până la expirarea mandatului judecătorului, autoritatea competentă numeşte un nou judecător, cu respectarea criteriilor menţionate la alin.(1).

(3) Numirea se face numai cu acordul prealabil, exprimat în scris, al candidatului. În cazul în care candidatul ocupă o funcţie incompatibilă cu funcţia de judecător al Curţii Constituţionale sau este membru al unui partid politic, acordul trebuie să cuprindă angajamentul candidatului de a demisiona, până la data depunerii jurământului, din funcţia pe care o ocupă, cu excepţia cazului în care legea prevede suspendarea din funcţie, şi de a înceta calitatea de membru în partidul politic.

(4) Nu poate fi numită în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale persoana în privinţa căreia există interdicţia de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act definitiv.

Articolul 14. Jurământul

(1) Judecătorul Curţii Constituţionale îşi exercită atribuţiile de la data depunerii jurământului.

(2) Judecătorul Curţii Constituţionale depune în faţa Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Consiliului Superior al Magistraturii următorul jurământ:

"Jur să îndeplinesc cu bună-credinţă obligaţiile de judecător al Curţii Constituţionale, să apăr ordinea constituţională a Republicii Moldova, să protejez supremaţia Constituţiei, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi să mă supun în exercitarea funcţiei numai Constituţiei."

(3) Noul judecător depune jurământul în cel mult o săptămână de la expirarea mandatului predecesorului său. Dacă este numit după încetarea mandatului predecesorului său, noul judecător depune jurământul în cel mai scurt timp, dar nu mai mult de două săptămâni de la numire.

(4) În cazul imposibilităţii de a depune jurământul în condiţiile alin.(2) în termenul indicat la alin.(3), judecătorul depune jurământul în faţa plenului Curţii Constituţionale.

Articolul 15. Garanţii de independenţă ale judecătorilor Curţii Constituţionale

(1) Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului şi se supun numai Constituţiei.

(2) Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi obligaţi să prezinte explicaţii sau declaraţii asupra cazurilor examinate sau aflate în procedură de examinare.

Articolul 16. Inamovibilitatea

(1) Judecătorul Curţii Constituţionale este inamovibil pe toată durata mandatului.

(2) Mandatul de judecător al Curţii Constituţionale se suspendă sau se ridică numai în cazurile stabilite de prezenta lege.

Articolul 17. Inviolabilitatea judecătorului Curţii Constituţionale

(1) Judecătorul Curţii Constituţionale nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile exprimate pe durata exercitării mandatului.

(2) Judecătorul Curţii Constituţionale nu poate fi reţinut, supus aducerii silite, arestat, percheziţionat fără încuviinţarea prealabilă a plenului Curţii Constituţionale, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă.

(3) Urmărirea penală împotriva judecătorului Curţii Constituţionale poate fi pornită doar de către Procurorul General, iar în lipsa acestuia – de către un adjunct, în temeiul ordinului emis de Procurorul General, cu acordul prealabil al plenului Curţii Constituţionale. În cazul săvârşirii de către judecător a infracţiunilor specificate la art.243, 324, 326 şi 330² din Codul penal nr.985/2002, precum şi în cazul infracţiunilor flagrante, acordul plenului Curţii Constituţionale pentru pornirea urmăririi penale nu este necesar.

(4) Judecătorul Curţii Constituţionale a cărui identitate nu a fost cunoscută în momentul reţinerii este eliberat imediat după stabilirea identităţii.

(5) Reţinerea judecătorului Curţii Constituţionale surprins în flagrant delict urmează a fi comunicată imediat Curţii Constituţionale, care, în decursul a 24 de ore, îşi exprimă acordul sau dezacordul. În caz de dezacord, judecătorul Curţii Constituţionale reţinut este eliberat imediat.

(6) Inviolabilitatea judecătorului Curţii Constituţionale se extinde asupra locuinţei şi a localului de serviciu, a vehiculelor şi a mijloacelor de telecomunicaţie folosite de el, asupra corespondenţei, bunurilor şi documentelor lui personale.

(7) Judecătorul Curţii Constituţionale poate fi suspendat din funcţie, prin hotărâre a plenului, dacă în privinţa acestuia a fost dispusă începerea urmăririi penale, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă.

Articolul 18. Incompatibilităţi şi restricţii în exercitarea funcţiei

(1) Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.

(2) Judecătorul Curţii Constituţionale nu are dreptul să desfăşoare activitate politică şi nu poate fi membru al vreunui partid politic.

Articolul 19. Obligaţii

Judecătorul Curţii Constituţionale este obligat:

a) să îşi îndeplinească atribuţiile în mod independent, imparţial şi în respectul Constituţiei;

b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor exprimate;

c) să îşi exprime votul afirmativ sau negativ la adoptarea actelor Curţii Constituţionale;

d) să se abţină de la orice acţiune contrară statutului de judecător;

e) să depună, în condiţiile legii, declaraţia de avere şi interese personale;

f) să nu îşi expună public opinia asupra cauzelor care se află pe rolul Curţii Constituţionale până la soluţionarea definitivă a acestora.

Articolul 20. Garanţiile sociale

(1) Preşedintele şi judecătorii Curţii Constituţionale sunt salarizaţi în modul, condiţiile şi mărimile prevăzute de cadrul normativ privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, din mijloacele bugetului Curţii Constituţionale.

(2) Judecătorul Curţii Constituţionale care a atins vârsta de 50 de ani şi are o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani calendaristici, inclusiv în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale pe perioada unui mandat deplin, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55% din salariul lui mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani, pensia se măreşte cu 3%, dar nu poate depăşi 80% din salariul lui mediu lunar.

(3) Pensia pentru vechime în muncă se plăteşte integral judecătorului în funcţie.

(4) După pensionare, judecătorul are dreptul să se angajeze şi să primească atât pensia, cât şi salariul integral.

(5) Judecătorului Curţii Constituţionale care a plecat onorabil din sistem i se plăteşte o indemnizaţie unică de concediere egală cu 50% din produsul înmulţirii salariului său mediu lunar la numărul de ani lucraţi complet în funcţia de judecător. În calculul indemnizaţiei unice de concediere pentru judecătorul demisionat şi reîntors în funcţie se ia timpul activităţii în funcţia de judecător de la data încetării ultimei demisii.

(6) Judecătorul Curţii Constituţionale care s-a retras din componenţa ei din cauza imposibilităţii de a-şi exercita atribuţiile pe o perioadă mai mare de 4 luni consecutive din motive de sănătate are dreptul la o indemnizaţie de concediere egală cu un salariu anual al funcţiei. Curtea Constituţională are dreptul să acorde judecătorului care demisionează o indemnizaţie de concediere egală cu cel mult 3 salarii lunare ale funcţiei.

(7) Pensiile pentru vechime în muncă ale judecătorilor Curţii Constituţionale se stabilesc şi se plătesc de organele de asigurări sociale.

(8) Cheltuielile pentru achitarea pensiilor judecătorilor Curţii Constituţionale se asigură după cum urmează: 50% din mărimea stabilită – de la bugetul asigurărilor sociale de stat şi 50% – de la bugetul de stat.

(9) Durata de exercitare a mandatului de judecător se include în vechimea în muncă totală şi neîntreruptă în specialitatea precedentă.

(10) Judecătorul are dreptul la concediu anual plătit pe o durată de 42 de zile calendaristice, precum şi la concediu neplătit, în condiţiile legii.

(11) La calcularea pensiilor judecătorilor Curţii Constituţionale se includ perioadele vechimii în muncă generale prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii.

(12) Pensiile stabilite conform prezentei legi se indexează în condiţiile legislaţiei privind sistemul public de pensii.

[Art.20 alin.(7),(8) modificate prin Legea nr.257 din 10.07.2025, în vigoare 01.01.2026]

Articolul 21. Încetarea mandatului

(1) Mandatul de judecător al Curţii Constituţionale încetează în caz de:

a) expirare a termenului mandatului;

b) demisie;

c) ridicare a mandatului;

d) deces.

(2) În cazul prevăzut la alin.(1) lit.a), funcţia se completează potrivit procedurii prevăzute la art.13 alin.(2).

(3) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.b)–d), încetarea mandatului de judecător al Curţii Constituţionale se constată şi se declară vacanţa funcţiei prin decizia plenului Curţii Constituţionale.

(4) Judecătorul Curţii Constituţionale al cărui mandat a expirat continuă să activeze, cu acordul său, până la depunerea jurământului de către judecătorul nou-numit.

(5) În cazul încetării mandatului judecătorului Curţii Constituţionale în temeiul alin.(1) lit.b)–d), în termen de 3 zile de la data declarării vacanţei funcţiei, preşedintele Curţii Constituţionale sesizează autoritatea care a desemnat judecătorul, solicitând demararea procedurii de desemnare a unui nou judecător. Autoritatea competentă numeşte judecătorul în termen de 45 de zile de la data sesizării.

Articolul 22. Ridicarea mandatului

(1) Mandatul judecătorului Curţii Constituţionale se ridică în caz de:

a) imposibilitate a exercitării funcţiei de judecător din motive de sănătate pe o perioadă mai mare de 4 luni consecutive;

b) pierdere a cetăţeniei Republicii Moldova;

c) aplicare a sancţiunii disciplinare prevăzute la art.23 alin.(7) lit.c);

d) pronunţare a unei sentinţe definitive de condamnare;

e) incompatibilitate, stabilită prin act definitiv;

f) nedepunere a declaraţiei de avere şi interese personale sau refuz de a o depune după recepţionarea demersului inspectorului de integritate;

g) dispunere de către instanţa judecătorească, prin hotărâre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate.

(2) Ridicarea mandatului pentru temeiurile prevăzute la alin.(1) lit.a), c) şi f) se decide prin hotărâre a plenului Curţii Constituţionale, adoptată cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii Constituţionale.

(3) Hotărârea plenului Curţii Constituţionale privind ridicarea mandatului judecătorului Curţii Constituţionale nu se supune niciunei căi de atac.

Articolul 23. Răspunderea disciplinară

(1) Judecătorul Curţii Constituţionale răspunde disciplinar pentru comiterea unei abateri disciplinare urmare a unei proceduri echitabile, cu respectarea principiului contradictorialităţii şi principiului proporţionalităţii între abaterea disciplinară comisă şi sancţiunea aplicată şi doar după audierea judecătorului.

(2) Constituie abatere disciplinară orice comportament culpabil al judecătorului care aduce atingere imaginii Curţii Constituţionale şi mandatului de judecător al Curţii Constituţionale sau subminează încrederea în procesul independent şi imparţial de luare a deciziilor de către Curtea Constituţională, precum şi orice altă încălcare gravă a prevederilor prezentei legi, ale regulamentului Curţii Constituţionale, ale hotărârilor plenului Curţii Constituţionale sau, după caz, ale ordinelor şi dispoziţiilor preşedintelui Curţii Constituţionale.

(3) Procedura disciplinară se iniţiază în baza unei sesizări scrise, depusă de autoritatea competentă să numească judecători la Curtea Constituţională. Sesizarea privind faptele judecătorului Curţii Constituţionale care pot constitui abateri disciplinare poate fi depusă în termen de cel mult 1 an de la data comiterii faptelor respective.

(4) Cercetarea disciplinară se efectuează de doi judecători numiţi de preşedintele Curţii Constituţionale în modul prevăzut de regulamentul Curţii Constituţionale. Dacă sesizarea vizează preşedintele Curţii Constituţionale, completul de urmărire disciplinară este desemnat de judecătorul care exercită funcţiile preşedintelui Curţii Constituţionale în lipsa acestuia. Stabilirea abaterilor disciplinare este de competenţa plenului Curţii Constituţionale.

(5) În cazul în care completul de urmărire disciplinară constată că sesizarea nu este întemeiată, cauza se clasează printr-o decizie a preşedintelui Curţii Constituţionale sau a judecătorului care exercită funcţiile preşedintelui Curţii Constituţionale în lipsa acestuia. În cazul în care constată întemeiată sesizarea, completul de urmărire disciplinară întocmeşte un raport, care va fi remis spre examinare plenului Curţii Constituţionale.

(6) Judecătorul cercetat disciplinar are dreptul să ofere explicaţii pe care le consideră necesare, să prezinte probe şi să fie asistat de un avocat.

(7) Curtea Constituţională poate aplica judecătorilor, în funcţie de gravitatea abaterii, următoarele sancţiuni disciplinare:

a) avertisment;

b) mustrare;

c) ridicare a mandatului de judecător al Curţii Constituţionale.

(8) Avertismentul constă în atenţionarea judecătorului asupra abaterii disciplinare comise, cu recomandarea să respecte pe viitor dispoziţiile legale, prevenindu-l că la o nouă abatere disciplinară similară îi va putea fi aplicată o sancţiune mai severă. Avertismentul se emite în formă scrisă. Termenul de acţiune al avertismentului este de 1 an.

(9) Mustrarea constituie critica, exprimată în formă scrisă, privind faptele comise de judecător. Termenul de acţiune al mustrării este de 2 ani.

(10) Sancţiunea disciplinară se aplică prin hotărâre a plenului Curţii Constituţionale, adoptată cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii Constituţionale.

(11) Pentru judecătorul care îndeplineşte funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, în afară de sancţiunile indicate la alin.(7), poate fi aplicată şi sancţiunea disciplinară de eliberare din funcţia respectivă.

Capitolul IV

ACTIVITATEA JURISDICŢIONALĂ

Articolul 24. Sesizarea Curţii Constituţionale

(1) Curtea Constituţională exercită jurisdicţia la sesizarea depusă de subiecţii abilitaţi cu acest drept.

(2) Sesizarea trebuie să corespundă cerinţelor de fond şi de formă stabilite de regulamentul Curţii Constituţionale.

Articolul 25. Subiecţii cu drept de sesizare

(1) Dreptul de sesizare îl au:

a) Preşedintele Republicii Moldova;

b) Guvernul;

c) ministrul justiţiei;

d) Consiliul Superior al Magistraturii;

e) judecătorii/completele de judecată din cadrul Curţii Supreme de Justiţie, al curţilor de apel şi al judecătoriilor;

f) Consiliul Superior al Procurorilor;

f¹) Procurorul General;

g) deputatul în Parlament;

h) Avocatul Poporului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului;

i) consiliile unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al doilea, Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauz-Yeri) – în cazurile de supunere controlului constituţionalităţii legilor şi a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale până la intrarea în vigoare a acestora pentru Republica Moldova, care nu corespund art.109 şi, respectiv, art.111 din Constituţie.

(2) Subiecţii prevăzuţi la alin.(1) pot depune sesizări în probleme ce ţin de competenţa lor, cu excepţia sesizării privind:

a) revizuirea Constituţiei, care poate fi depusă de subiecţii indicaţi la art.141 din Constituţie;

b) constatarea circumstanţelor ce justifică dizolvarea Parlamentului, care poate fi depusă de Preşedintele Republicii Moldova;

c) constatarea circumstanţelor ce justifică demiterea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova sau interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, care poate fi depusă în temeiul unei hotărâri a Parlamentului, semnată de Preşedintele Parlamentului;

d) constituţionalitatea unui partid, care poate fi depusă de Parlament, de Preşedintele Republicii Moldova, de Guvern, de ministrul justiţiei sau de Procurorul General;

e) ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, care poate fi depusă de subiecţii indicaţi la alin.(1) lit.e).

(3) Rezultatele referendumului republican, ale alegerii Parlamentului şi ale alegerii Preşedintelui Republicii Moldova se confirmă în urma examinării raportului Comisiei Electorale Centrale.

(4) Materialele privind declararea candidatului supleant în calitate de deputat în Parlament se prezintă de către Comisia Electorală Centrală.

[Art.25 alin.(1) completat prin Legea nr.257 din 10.07.2025, în vigoare 21.08.2025]

Articolul 26. Acţiunea actului contestat

(1) Acţiunea actului contestat care afectează sau se referă la domeniile stabilite la alin.(2) poate fi suspendată până la soluţionarea în fond a cauzei, cu emiterea unei decizii.

(2) În vederea evitării prejudiciilor şi a consecinţelor negative iminente şi ireparabile de o gravitate semnificativă, se poate dispune suspendarea acţiunii:

1) actelor normative care afectează sau se referă la următoarele domenii:

a) suveranitatea şi puterea de stat;

b) drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului;

c) democraţia şi pluralismul politic;

d) separaţia şi colaborarea puterilor;

e) unitatea poporului şi dreptul la identitate;

f) securitatea economică sau financiară a statului;

g) alte domenii pentru care Curtea Constituţională consideră necesară suspendarea acţiunii actului contestat;

2) actelor cu caracter individual emise de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova sau de Guvern, care se referă la persoanele oficiale de stat exponente ale unui interes public şi/sau politic deosebit.

(3) Curtea Constituţională examinează cererea de suspendare a actului normativ contestat cel târziu în a doua zi lucrătoare după înregistrarea sesizării.

(4) Decizia de suspendare a acţiunii actului contestat se adoptă de plenul Curţii Constituţionale cu votul majorităţii judecătorilor prezenţi. În caz de imposibilitate a convocării plenului Curţii Constituţionale, decizia de suspendare se emite printr-o dispoziţie a preşedintelui Curţii Constituţionale, cu confirmarea ulterioară obligatorie de către plenul Curţii Constituţionale.

(5) Decizia de suspendare a actului normativ contestat intră în vigoare la data adoptării, urmând a fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(6) În cazul suspendării acţiunii actului normativ contestat, Curtea Constituţională examinează sesizarea în fond, cu prioritate, într-un termen cât mai scurt posibil.

Articolul 27. Etapele de examinare a sesizărilor

(1) Etapele de examinare a sesizării sunt:

a) examinarea admisibilităţii sesizării;

b) examinarea în fond a sesizării declarate admisibilă.

(2) Admisibilitatea sesizărilor se examinează de plenul Curţii Constituţionale fără participarea părţilor, în conformitate cu prevederile regulamentului Curţii Constituţionale.

(3) Sesizarea urmează a fi declarată inadmisibilă în cazul în care:

a) soluţionarea acesteia nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale;

b) există o hotărâre/decizie a Curţii Constituţionale având ca obiect prevederile contestate din perspectiva aceloraşi critici de neconstituţionalitate şi sesizarea nu poate schimba practicile jurisprudenţiale;

c) normele contestate au fost modificate sau abrogate, cu excepţia cazului în care acestea continuă să producă efecte asupra autorului excepţiei de neconstituţionalitate;

d) autorul ridică o problemă de interpretare şi de aplicare a legilor organice şi ordinare;

e) obiectul sesizării excedă competenţa subiectului sesizării;

f) este vădit neîntemeiată.

(4) Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi declarată inadmisibilă conform alin.(3) şi în următoarele cazuri:

a) obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu face parte din categoria actelor enumerate la art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie;

b) excepţia de neconstituţionalitate este ridicată de către o persoană terţă, care nu este parte la proces, sau de reprezentantul acesteia;

c) prevederile contestate nu urmează a fi aplicate la soluţionarea cauzei;

d) nu a fost constatată incidenţa vreunui drept fundamental.

(5) Sesizările declarate admisibile sunt examinate în şedinţa publică a Curţii Constituţionale, în conformitate cu prevederile regulamentului acesteia.

Articolul 28. Limba de procedură

Procedura jurisdicţională a Curţii Constituţionale şi lucrările de secretariat se desfăşoară în limba română.

Articolul 29. Termenul de soluţionare a sesizării

Curtea Constituţională examinează sesizarea în termen de 6 luni de la data înregistrării acesteia. La solicitarea judecătorului raportor sau a participanţilor la proces, plenul Curţii Constituţionale poate prelungi termenul de soluţionare a sesizării.

Articolul 30. Părţile procesului de jurisdicţie constituţională

(1) Părţi în procesul de jurisdicţie constituţională sunt:

a) autorul sesizării;

b) persoanele oficiale sau autorităţile publice ale căror acte sunt contestate.

(2) În cazul contestării actelor legislative, parte a procesului de jurisdicţie constituţională este şi Guvernul.

(3) La soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate, parte în procesul de jurisdicţie constituţională este judecătorul care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate la soluţionarea unei cauze aflate în examinare sau partea în proces (reprezentantul acesteia), dacă excepţia a fost ridicată de către aceasta din urmă. În cazul în care excepţia de neconstituţionalitate este ridicată de către un complet de judecată, sesizarea este susţinută în şedinţa publică a Curţii Constituţionale de către un judecător delegat din cadrul completului.

(4) Părţile îşi pot exercita drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Participarea personală a unei părţi la proces nu împiedică participarea reprezentanţilor.

(5) Absenţa unei părţi, înştiinţată despre data, ora şi locul desfăşurării şedinţei, nu împiedică examinarea cauzei.

Articolul 31. Drepturile părţilor

(1) Părţile în procesul de jurisdicţie constituţională beneficiază de drepturi procedurale egale.

(2) Părţile au acces la materialele cauzei, pot să prezinte argumente şi să participe la examinarea lor, să pună întrebări altor participanţi la proces, să prezinte explicaţii verbale şi scrise, să obiecteze împotriva argumentelor şi considerentelor altor participanţi la proces. În cadrul şedinţei Curţii Constituţionale, părţile prezintă faptele şi aspectele de drept ale cauzei.

(3) Părţile au dreptul la cuvânt de încheiere. Curtea Constituţională poate oferi părţilor, la cerere, timpul necesar pregătirii cuvântului de încheiere, pentru care fapt se anunţă întreruperea şedinţei.

(4) Părţile nu pot folosi dreptul la cuvânt în şedinţa Curţii Constituţionale pentru declaraţii politice.

(5) Participanţii la proces au dreptul să ia cunoştinţă de materialele cauzei în condiţiile stabilite de Curtea Constituţională.

Articolul 32. Răspunderea pentru încălcarea procedurii jurisdicţiei constituţionale

(1) În procesul exercitării jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională poate aplica participanţilor la şedinţă următoarele sancţiuni:

a) avertisment;

b) îndepărtarea din sala de şedinţe.

(2) Avertismentul se emite de către preşedintele şedinţei persoanei care perturbă ordinea publică în timpul examinării cauzei în şedinţă publică.

(3) Îndepărtarea din sala de şedinţe poate fi aplicată de Curtea Constituţională în cazul în care persoana care a fost avertizată în conformitate cu alin.(2) perturbă în mod repetat ordinea publică în timpul desfăşurării şedinţei, ameninţă securitatea participanţilor la proces, manifestă lipsă de respect faţă de Curtea Constituţională prin nerespectarea dispoziţiilor date de preşedintele şedinţei, precum şi săvârşeşte fapte care denotă desconsiderare vădită faţă de Curtea Constituţională şi de procedura jurisdicţiei constituţionale.

Articolul 33. Şedinţele Curţii Constituţionale

(1) Curtea Constituţională examinează sesizările aflate pe rol în cadrul şedinţelor publice, cu excepţia cazurilor în care legea prevede examinarea sesizărilor în şedinţe închise.

(2) Sesizările privind interpretarea Constituţiei, precum şi iniţiativele de revizuire a Constituţiei se examinează în şedinţe închise, fără participarea părţilor, cu excepţia cazului în care Curtea Constituţională decide altfel. Dispozitivul hotărârilor privind interpretarea Constituţiei şi al avizelor asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei se pronunţă public. Părţile sunt informate despre data, ora şi locul pronunţării publice a dispozitivului.

(3) Informaţia despre data, ora şi ordinea de zi a şedinţelor Curţii Constituţionale se anunţă pe site-ul web oficial al Curţii Constituţionale.

(4) În cazul în care publicitatea şedinţelor poate dăuna securităţii statului şi ordinii publice, plenul Curţii Constituţionale poate dispune organizarea şedinţei închise. La examinarea cauzei în şedinţă închisă se respectă procedura jurisdicţiei constituţionale.

(5) Şedinţa Curţii Constituţionale este prezidată de preşedintele Curţii Constituţionale sau, după caz, de preşedintele şedinţei, în condiţiile regulamentului Curţii Constituţionale.

(6) Indicaţiile preşedintelui şedinţei sunt obligatorii pentru toţi cei prezenţi la şedinţă.

(7) În cadrul şedinţelor publice, după rostirea cuvântului de încheiere de către părţi, preşedintele şedinţei anunţă retragerea Curţii Constituţionale în sala de consiliu pentru deliberare.

Articolul 34. Recuzarea judecătorilor

Judecătorul Curţii Constituţionale se abţine de la examinarea cauzei sau poate fi recuzat în cazul în care:

a) este persoană apropiată, în sensul Legii nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, cu participanţii la şedinţă sau cu reprezentanţii lor;

b) a fost implicat anterior la luarea deciziilor în cauza supusă examinării, a participat la adoptarea actului contestat, excepţie făcând elaborarea şi adoptarea Constituţiei;

c) şi-a expus în public opinia asupra constituţionalităţii actului contestat;

d) există alte circumstanţe care pun la îndoială rezonabilă imparţialitatea judecătorului.

Articolul 35. Procedura de examinare a cererilor de recuzare

(1) Părţile pot înainta cererea de recuzare până la începutul dezbaterilor, iar în cazul şedinţelor închise – până la data la care urmează să se desfăşoare şedinţa închisă în care se examinează cauza. În cerere trebuie să fie indicate motivele recuzării judecătorului.

(2) Judecătorul în privinţa căruia s-a înaintat cererea de recuzare dispune de dreptul de a se pronunţa cu privire la motivele de recuzare înaintate.

(3) Cererea de recuzare a judecătorului se examinează de plenul Curţii Constituţionale. Decizia se adoptă cu majoritatea voturilor judecătorilor Curţii Constituţionale. În caz de paritate de voturi, recuzarea se admite.

(4) Cererea de abţinere se examinează conform prevederilor prezentului articol.

Articolul 36. Deliberarea şi votarea

(1) Judecătorii Curţii Constituţionale deliberează în sala de consiliu. Deliberarea este secretă.

(2) După încheierea deliberărilor, preşedintele şedinţei pune la vot propunerile judecătorului raportor şi ale celorlalţi judecători. Abţinerea judecătorilor de la vot este interzisă.

(3) Actele Curţii Constituţionale se adoptă cu votul majorităţii judecătorilor.

(4) Actele Curţii Constituţionale se adoptă prin vot deschis. La decizia plenului, unele acte pot fi votate în mod secret.

(5) Judecătorul Curţii Constituţionale care nu este de acord cu hotărârea adoptată sau cu avizul emis poate să îşi expună în scris opinia sa separată. Opinia separată a judecătorului este parte integrantă a actului adoptat şi se anexează la acesta.

(6) Dacă în timpul deliberărilor se înregistrează paritate de voturi, preşedintele şedinţei decide reluarea examinării cauzei pentru analiza unor noi argumente sau circumstanţe esenţiale pentru soluţionarea cauzei. În astfel de cazuri, preşedintele şedinţei anunţă întreruperea şedinţei sau amână examinarea cauzei.

(7) În cazul în care la adoptarea hotărârii privind constituţionalitatea actului normativ se înregistrează paritate de voturi, actul normativ se prezumă constituţional, iar cauza se sistează. În alte cazuri de paritate a voturilor se consideră că hotărârea, decizia sau avizul nu au fost adoptate, iar examinarea cauzei se sistează, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.4 alin.(1) lit.d)–f) şi h), când examinarea cauzei se amână.

Capitolul V

ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Articolul 37. Actele Curţii Constituţionale

(1) Curtea Constituţională adoptă hotărâri, decizii şi emite avize.

(2) În cazul soluţionării în fond a sesizării, Curtea Constituţională adoptă hotărâre sau emite aviz. Hotărârile şi avizele se adoptă în numele Republicii Moldova. În cazul în care sesizarea nu este soluţionată în fond, Curtea Constituţională adoptă decizie.

(3) Actele Curţii Constituţionale se pronunţă public, sunt semnate de preşedintele Curţii Constituţionale şi se publică pe site-ul web oficial al Curţii Constituţionale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(4) Actele Curţii Constituţionale nu se supun niciunei căi de atac, sunt definitive şi intră în vigoare la data pronunţării dispozitivului.

Articolul 38. Hotărârile Curţii Constituţionale

(1) Prin hotărâri Curtea Constituţională:

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor şi hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova intenţionează să devină parte;

b) interpretează Constituţia;

c) confirmă rezultatele referendumurilor republicane;

d) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova;

e) rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate a actelor normative, sesizate de instanţele judecătoreşti;

f) se pronunţă asupra constituţionalităţii unui partid;

g) aprobă raportul anual privind exercitarea jurisdicţiei constituţionale.

(2) Curtea Constituţională adoptă hotărârea motivată în termen de 45 de zile calendaristice din data desfăşurării şedinţei publice.

Articolul 39. Avizele Curţii Constituţionale

Prin avize Curtea Constituţională se pronunţă asupra:

a) iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

b) circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului;

c) circumstanţelor care justifică demiterea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova;

d) circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova;

e) altor cazuri ce ţin de competenţa sa pentru care este necesară emiterea avizelor.

Articolul 40. Deciziile Curţii Constituţionale

Deciziile se adoptă de către plenul Curţii Constituţionale în toate cazurile în care nu este necesară adoptarea hotărârilor sau emiterea avizelor.

Articolul 41. Adresele Curţii Constituţionale

Dacă la examinarea cauzei Curtea Constituţională constată existenţa unor lacune în legislaţie ce se datorează nerealizării unor prevederi ale Constituţiei, aceasta atrage atenţia autorităţilor publice respective, printr-o adresă, asupra lichidării acestor lacune.

Articolul 42. Revizuirea hotărârii şi a avizului

(1) Revizuirea hotărârii şi a avizului se efectuează numai la iniţiativa Curţii Constituţionale, cu votul majorităţii judecătorilor ei, în cazul în care:

a) au apărut noi împrejurări, necunoscute la data adoptării hotărârii sau a emiterii avizului, dacă aceste împrejurări sunt de natură să schimbe esenţial hotărârea sau avizul;

b) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale, iar Curtea Constituţională a contribuit la această încălcare.

(2) Revizuirea hotărârii şi a avizului se efectuează cu respectarea procedurii de jurisdicţie constituţională.

Articolul 43. Acţiunea actelor Curţii Constituţionale

(1) Actele Curţii Constituţionale sunt acte oficiale şi executorii, pe întreg teritoriul ţării, pentru toate autorităţile publice şi pentru toate persoanele juridice şi fizice.

(2) Actele normative sau unele părţi ale acestora declarate neconstituţionale devin nule şi nu se aplică din momentul adoptării hotărârii respective a Curţii Constituţionale.

(3) Consecinţele juridice ale actului normativ sau ale unor părţi ale acestuia declarate neconstituţionale sunt înlăturate conform legislaţiei în vigoare.

Articolul 44. Obligaţia autorităţilor publice privind executarea actelor Curţii Constituţionale

(1) Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării hotărârii Curţii Constituţionale, prezintă Parlamentului proiectul de lege cu privire la modificarea actului normativ sau a unor părţi ale acestuia declarate neconstituţionale. Proiectul de lege respectiv se examinează de Parlament în mod prioritar.

(2) Preşedintele Republicii Moldova sau Guvernul, în termen de 3 luni de la data publicării hotărârii Curţii Constituţionale, modifică actul sau unele părţi ale acestuia declarate neconstituţionale şi, după caz, emite sau adoptă un act nou.

(3) Constatările Curţii Constituţionale privind lacunele reglementărilor normative, datorate nerealizării unor prevederi constituţionale, indicate în adresă, sunt examinate de către autoritatea vizată, care, în termen de 3 luni, informează Curtea Constituţională despre rezultatele examinării.

Articolul 45. Rapoartele Curţii Constituţionale

(1) Curtea Constituţională întocmeşte anual raportul privind exercitarea jurisdicţiei constituţionale.

(2) Raportul privind exercitarea jurisdicţiei constituţionale se plasează pe site-ul web oficial al Curţii Constituţionale şi se transmite autorităţilor competente de numirea judecătorilor la Curtea Constituţională.

Capitolul VI

ASIGURAREA ACTIVITĂŢII CURŢII CONSTITUŢIONALE

Articolul 46. Consilierii judiciari

(1) Judecătorii Curţii Constituţionale sunt asistaţi în activitate de 6 consilieri judiciari, care exercită funcţii de demnitate publică şi care formează corpul consilierilor judiciari, în condiţiile prezentei legi şi ale regulamentului Curţii Constituţionale.

(2) Consilierii judiciari sunt salarizaţi în condiţiile şi în modul stabilite de legislaţia privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

(3) Corpul consilierilor judiciari îşi desfăşoară activitatea sub conducerea preşedintelui Curţii Constituţionale.

(4) Consilierii judiciari sunt numiţi de către preşedintele Curţii Constituţionale, după promovarea unui concurs public. Regulamentul cu privire la comisia de concurs şi modul de desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de consilier judiciar se aprobă de plenul Curţii Constituţionale.

(5) Candidatul la funcţia de consilier judiciar trebuie să deţină cetăţenia Republicii Moldova, să aibă reputaţie ireproşabilă, pregătire juridică superioară şi o vechime de cel puţin 8 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, să cunoască limba română şi să corespundă cerinţelor de ordin medical pentru exercitarea funcţiei.

(6) Nu poate fi numită în funcţia de consilier judiciar al Curţii Constituţionale persoana în privinţa căreia există interdicţia de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act definitiv.

(7) Consilierul judiciar are obligaţiile prevăzute la art.19 lit.a), d)–f).

(8) Evaluarea profesională a consilierilor judiciari se face o dată la 3 ani de comisia de evaluare, care se formează din judecătorii Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale. Evaluarea profesională a consilierilor judiciari are ca scop stabilirea nivelului de competenţă profesională al acestora în vederea îmbunătăţirii performanţelor profesionale şi creşterii eficienţei activităţii Curţii Constituţionale. Metodologia de evaluare se stabileşte prin regulament aprobat de plenul Curţii Constituţionale.

(9) Consilierul judiciar poate fi tras la răspundere disciplinară în condiţiile art.23.

(10) Eliberarea din funcţie a consilierului judiciar are loc în cazurile prevăzute la art.22 alin.(1) sau ca urmare a evaluării profesionale negative şi se dispune prin ordin al preşedintelui Curţii Constituţionale, care se comunică consilierului judiciar în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.

[Art.46 alin.(1) completat prin Legea nr.257 din 10.07.2025, în vigoare 21.08.2025]

Articolul 47. Secretariatul Curţii Constituţionale

(1) Secretariatul Curţii Constituţionale acordă judecătorilor Curţii Constituţionale asistenţă informaţională, organizatorică, ştiinţifică şi de altă natură.

(2) Secretariatul Curţii Constituţionale este condus de secretarul general, care este asistat de un secretar general adjunct.

(3) Regulamentul Secretariatului Curţii Constituţionale, organigrama şi statul de personal se aprobă de Curtea Constituţională.

(4) Secretariatul Curţii Constituţionale este constituit din funcţionari publici, cărora li se aplică prevederile Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi din personal contractual, căruia i se aplică prevederile legislaţiei muncii.

Articolul 48. Finanţarea activităţii Curţii Constituţionale

(1) Curtea Constituţională are buget propriu, care este parte integrantă a bugetului de stat.

(2) Bugetul Curţii Constituţionale se elaborează, se aprobă şi se administrează în conformitate cu principiile, regulile şi procedurile prevăzute de legislaţia cu privire la finanţele publice şi responsabilitatea bugetar-fiscală.

Articolul 49. Sigiliul

Curtea Constituţională are sigiliu cu imaginea Stemei de Stat şi cu denumirea sa.

Articolul 50. Sediul

(1) Sediul Curţii Constituţionale este în municipiul Chişinău.

(2) Şedinţele în plen ale Curţii Constituţionale au loc la sediul acesteia.

Articolul 51. Paza şi protecţia

Paza sediului Curţii Constituţionale şi protecţia preşedintelui şi a judecătorilor Curţii Constituţionale sunt asigurate în condiţiile legii.

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 52. Dispoziţii finale şi tranzitorii

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi:

a) Curtea Constituţională va adopta actele normative necesare pentru implementarea acesteia;

b) Guvernul va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege.

(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr.317/1994 cu privire la Curtea Constituţională (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.8, art.86), cu modificările ulterioare, şi Codul jurisdicţiei constituţionale nr.502/1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.53–54, art.597), cu modificările ulterioare, se abrogă.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Igor GROSU
Nr.74. Chişinău, 10 aprilie 2025.