Decizia protocolară nr.45.41 din 23.12.2025 \rAviz la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (sporirea transparenţei în administrarea sistemului judecătoresc şi al Procuraturii şi consolidarea integrităţii judecătorilor care examinează cauze de corupţie) (iniţiativa legislativă nr.403 din 10 decembrie 2025)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege pentru modificarea unor acte

normative (sporirea transparenţei în administrarea

 sistemului judecătoresc şi al Procuraturii şi

 consolidarea integrităţii judecătorilor care

examinează cauze de corupţie)

(iniţiativa legislativă nr.403

din 10 decembrie 2025)

nr. 45.41  din  23.12.2025

 (în vigoare 24.12.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 630-632 art. 73 din 24.12.2025

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 23 decembrie 2025

Decizia protocolară nr.45.41/2025

PRIM-MINISTRU  Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (sporirea transparenţei în administrarea sistemului judecătoresc şi al Procuraturii şi consolidarea integrităţii judecătorilor care examinează cauze de corupţie), înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.403 din 10 decembrie 2025) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Iniţiativa legislativă este înaintată în conformitate cu art.73 din Constituţia Republicii Moldova şi cu art.47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Sub aspectul intenţiei de reglementare, potrivit notei de fundamentare, scopul elaborării proiectului, rezidă în necesitatea operării unor intervenţii legislative în partea ce ţine de modul de publicare a actelor normative emise de autorităţile de administrare judecătorească a sistemului judecătoresc şi al procuraturii. Intervenţia legislativă a fost determinată ca urmare a semnalării de către unele autorităţi, inclusiv de către Agenţia Informaţională de Stat "Moldpres", referitor la ambiguitatea normelor cu privire la publicarea actelor cu caracter normativ ale Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Consiliului Superior al Procurorilor.

Cu referire la durata calităţii de membru a ministrului justiţiei în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor, intervenţia propusă derivă din necesitatea facilitării colaborării interinstituţionale în procesul de promovare şi implementare a reformelor din domeniu.

Complementar, prin proiectul de lege, se propune extinderea listei categoriei subiecţilor evaluării externe a integrităţii etice şi financiare în conformitate cu prevederile Legii nr.252/2023, prin completarea acesteia cu judecătorii din Cadrul Colegiului specializat anticorupţie al Judecătoriei Chişinău şi candidaţii la funcţia de judecător în cadrul acestui colegiu.

În continuare, se prezintă o analiză a iniţiativei legislative, bazată pe avizele recepţionate din partea autorităţilor, în raport cu anumite prevederi din cadrul proiectului de lege, ce urmează a fi luată în considerare, prin prisma comentariilor şi a observaţiilor de ordin conceptual şi tehnico-legislativ:

La articolul I (Legea nr.173/1994 privind modul de publicare şi intrare în vigoare la actelor oficiale):

Amendamentele legislative înaintate se apreciază drept oportune, în condiţiile în care acestea propun soluţii de ordin practic pentru facilitarea publicării actelor normative emise de autorităţile de administrare a sistemului judecătoresc şi al procuraturii.

Complementar, se vor lua în considerare unele observaţii de ordin tehnic în vederea îmbunătăţirii proiectului:

În cuprinsul dispoziţiei articolului I, cuvântul "Republicat" se va substitui cu cuvântul "republicată", iar după textul "art.653), " se va completa cu textul "cu modificările ulterioare, ".

Cu titlu de notă generală pentru tot cuprinsul proiectului de act normativ, se menţionează că, la schimbarea unor cuvinte din conţinutul textului unui act normativ, pentru exprimarea corectă, se menţionează despre substituirea "cuvintelor" respective, iar la schimbarea unor cifre/semne şi cuvinte din conţinutul textului unui act normativ, pentru exprimarea corectă, se menţionează despre substituirea "textului" respectiv.

La pct.1, după textul "Agenţia Naţională de Presă "Moldpres"", se va completa cu textul " , la orice formă gramaticală, ". Observaţia este valabilă pentru toate cazurile similare din proiect.

Adiţional, având în vedere amendamentele propuse la pct.2, se recomandă completarea pct.1 cu un amendament suplimentar, după cum urmează:

"la alineatul (7), cuvintele "şi Integrării Europene" se exclud".

La articolul V (Legea nr.200/2023 pentru modificarea unor acte normative (îmbunătăţirea mecanismului de selecţie, evaluare şi răspundere disciplinară a procurorilor)):

Modificările propuse vor avea impact pozitiv asupra colaborării interinstituţionale dintre Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Procurorilor, în procesul de promovare şi implementare a reformelor din domeniul justiţiei.

Funcţionarea eficientă a justiţiei penale presupune o cooperare coerentă între autorităţile publice cu atribuţii în domeniu. În acest sens, participarea Ministrului Justiţiei în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor facilitează dialogul instituţional şi coordonarea politicilor publice în domeniul justiţiei penale. Această cooperare are un caracter exclusiv instituţional şi strategic, fără a implica ingerinţe în activitatea operaţională a procurorilor sau în soluţionarea cauzelor concrete, neaducând astfel atingere independenţei funcţionale a Procuraturii.

La articolul VI (Legea nr.252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative):

Referitor la propunerea din proiect de a efectua evaluarea extraordinară a integrităţii judecătorilor din colegiul anticorupţie al Judecătoriei Chişinău, se consideră mecanismul propus drept unul fezabil. Această propunere este în concordanţă cu recomandarea Comisiei Europene reflectată în Raportul de extindere 2025, potrivit căreia Republica Moldova trebuie "să modifice legislaţia pentru a prevedea evaluarea externă obligatorie a tuturor judecătorilor specializaţi anticorupţie, inclusiv a celor din colegiul specializat din prima instanţă, de către comisia de evaluare externă relevantă […]"¹.

_____________________________

¹ Disponibil: https://enlargement.ec.europa.eu/moldova-report-2025_en 

Totodată, se recomandă consultarea proiectului de lege cu Comisia de evaluare extraordinară a judecătorilor. Or, prin Legea nr.241/2025 mandatul acestei comisii a fost prelungit cu un an (de la 31 decembrie 2025 la 31 decembrie 2026). Motivul de bază pentru prelungirea respectivă îl constituie volumul mare de lucru al acestei comisii. Completarea listei subiecţilor evaluaţi de această comisie cu "candidaţii la funcţia de judecător în Colegiul specializat anticorupţie al Judecătoriei Chişinău" va avea drept efect încă o majorare a volumului de lucru al Comisiei de evaluare, fapt ce ar putea tergiversa finalizarea exerciţiului de vetting. Drept urmare, consultarea opiniei comisiei menţionate este necesară în vederea aprecierii corecte a volumului de lucru al acesteia.

În acelaşi context, se consideră oportună analiza posibilităţii extinderii listei subiecţilor evaluării externe prin completarea acesteia cu judecătorii care, din 1 ianuarie 2017, au fost şi/sau sunt membri ai completelor de judecată din cadrul judecătoriilor. Astfel, se propune operarea următorului amendament:

"se completează cu literele a¹) şi a²) cu următorul cuprins:

"a¹) judecătorii din cadrul Colegiului specializat anticorupţie al Judecătoriei Chişinău şi candidaţii la funcţia de judecător în cadrul acestui colegiu;

a²) judecătorii Judecătoriei Chişinău care, începând cu 1 ianuarie 2017, au fost şi/sau sunt membri, inclusiv preşedinţi, ai completelor penale formate din trei judecători în primă instanţă, în conformitate cu actele adoptate potrivit legii.".

În susţinerea propunerii evidenţiate, se consemnează că, cauzele repartizate spre examinare completelor de judecată sunt, după natura lor, extrem de complexe. Astfel, complexitatea sporită a acestor cauze amplifică riscurile asociate calităţii de membru al completului de judecată, în special:

1) riscul major de influenţe externe asupra membrilor completelor de judecată, generat de miza dosarelor examinate;

2) riscul de vulnerabilitate şi presiuni informale, or, examinarea acestui tip de cauze implică adesea interese politice şi economice majore, generând o presiune mediatică şi publică intensă.

În consecinţă, riscurile evidenţiate supra, pot avea un impact negativ direct asupra modului de examinare a cauzelor şi, implicit, asupra soluţiilor pronunţate în dosarele examinate de completele de judecată.

Modificarea îşi are fundamentarea pe faptul că, similar procuraturilor specializate care au fost supuse vetting-ului, datorită cauzelor sensibile care le aveau în procedură (motivarea de la vetting-ul acestor procuraturi), în colegiul penal al judecătoriei Chişinău se examinau la fel cele mai importante dosare, fiind concentrate toate dosarele de corupţie mare, fraudă bancară, trafic de fiinţe umane, crime economice. Mai mult decât atât, competenţa exclusivă a completelor penale din cadrul Judecătoriei Chişinău de a examina dosarele remise de către Procuratura Anticorupţie justifică aplicarea acestui instrument. De altfel, anume pe Judecătoria Chişinău au fost emise mai multe acte îndrumătoare la nivelul CSM, în baza cărora s-au emis dispoziţii de creare de complete în 2020 (frauda bancară), 2021 (dosare de rezonanţă) şi 2024 (complete anticorupţie).

Totodată, candidaţii care vor aplica la instanţele anticorupţie, de regulă, sunt judecătorii colegiului penal, astfel încât supunerea la vetting al acestor judecători ar reduce ulterior din timp pentru întreruperea concursurilor la instanţele anticorupţie, respectiv activitatea acestora va începe mai rapid (similar cum instanţele anticorupţie vor activa doar în Chişinău, la fel de fapt au activat completele penale pe cele mai mari dosare doar în Chişinău).

Un alt argument este că, având în vedere ce dosare s-au examinat, anume la Chişinău există risc major de influenţe externe asupra judecătorilor completelor de judecată, generat de miza dosarelor examinate, dar şi riscuri de vulnerabilitate şi presiuni informale, or examinarea acestui tip de cauze implică adesea interese politice şi economice majore, generând o presiune mediatică şi publică intensă.

Cu toate acestea, un potenţial risc aici este faptul că includerea doar a unei instanţe (Chişinău) poate genera potenţiale probleme de constituţionalitate pe motivul unui presupus tratament discriminatoriu. Dar în această situaţie contează cum vor fi formulate şi promovate justificările acestei opţiuni. Iar discriminarea de principiu există doar atunci când abordarea diferită nu este justificată, nu şi atunci când aceasta este justificată – egalitatea nu este echivalentă cu uniformitatea.

Adiţional, în vederea implementării propunerii menţionate mai sus, se consideră necesar completarea articolului VIII cu un alineat suplimentar, după cum urmează:

"(2) În termen de cel mult 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii va transmite Comisiei de evaluare a judecătorilor lista subiecţilor care urmează a fi evaluaţi conform art.3 alin.(1) lit.a¹) şi a²) din Legea nr.252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor modificarea unor acte normative, precum şi datele de contact ale acestora (adresa de domiciliu, numărul de telefon, adresa de poştă electronică)".

În contextul celor expuse mai sus, Guvernul comunică susţinerea proiectului de lege, cu luarea în considerare a observaţiilor şi a recomandărilor de îmbunătăţire expuse în prezentul aviz.