Decizia protocolară nr.8.20/2026 din 04.03.2026 \rAviz asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative (dovada cetăţeniei) (iniţiativa legislativă nr.6 din 28 ianuarie 2026)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

asupra proiectului de lege pentru modificarea şi

completarea unor acte normative (dovada cetăţeniei)

(iniţiativa legislativă nr.6 din 28 ianuarie 2026)

nr. 8.20  din  04.03.2026

 (în vigoare 05.03.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 105-107 art. 21 din 05.03.2026

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 4 martie 2026

Decizia protocolară nr.8.20/2026

PRIM-MINISTRU  Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative (dovada cetăţeniei), înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.6 din 28 ianuarie 2026) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Iniţiativa legislativă este înaintată în conformitate cu art.73 din Constituţia Republicii Moldova şi cu art.47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Potrivit notei de fundamentare ce însoţeşte proiectul de act normativ, prin proiect se propune excluderea unor probleme de aplicare în raport cu anumite prevederi din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.253/2025, care vizează în mod concret:

1. modificarea art.5 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.253/2025 prin excluderea cuvintelor "în cazul copilului", astfel încât certificatul de naştere să fie recunoscut ca dovadă a cetăţeniei indiferent de vârsta persoanei;

2. modificarea art.3 alin.(1) din Legea nr.273/1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte prin excluderea referirii la "dovada cetăţeniei", pentru a menţine caracterul tehnic al legii şi pentru a preveni interpretările care condiţionează statutul de cetăţean de existenţa actului de identitate;

3. menţinerea regimului de vârstă stabilit în redacţia finală a proiectului: dreptul de a deţine cartea de identitate începând cu vârsta de 14 ani, fără instituirea unei obligaţii;

4. aplicarea imediată a noilor reguli propuse în proiect la cazurile existente şi la dosarele aflate în examinare, astfel încât persoanele care au dobândit cetăţenia prin naştere să nu fie redirecţionate către proceduri de recunoaştere.

Potrivit autorilor, scopul proiectului de lege constă în ajustarea cadrului normativ care conţine premisele alimentării unor disfuncţionalităţi prin combinarea şi interpretarea cumulativă a mai multor reguli, care, luate separat, urmăresc scopuri legitime, însă aplicate împreună creează un prag artificial şi un risc de apatridie pentru persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani, dar nu deţin acte de identitate.

Ca urmare, ţinând cont de importanţa subiectului şi a amendamentelor propuse, se comunică despre nesusţinerea conceptuală a proiectului de lege, cu luarea în considerare a următoarelor argumente.

La articolul I, care se referă la modificarea articolului 5 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.253/2025

Conform art.5 din Legea cetăţeniei nr.253/2025, "dovada cetăţeniei Republicii Moldova se face prin actul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, prin certificatul de naştere, în cazul copilului, sau prin alt document care conţine înscrisuri ce fac dovada deţinerii de către persoană a cetăţeniei Republicii Moldova, eliberat de autoritatea competentă".

De altfel, o prevedere similară se conţinea şi în Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024/2000 (abrogată prin Legea cetăţeniei nr.253/2025). Astfel, potrivit art.5 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024/2000, "Dovada cetăţeniei Republicii Moldova se face cu buletinul de identitate, cu paşaportul, cu certificatul de naştere, în cazul copilului, sau cu un certificat eliberat de către autorităţile competente ale Republicii Moldova".

Aşadar, se constată că atât în cuprinsul Legii cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024/2000, cât şi în cadrul Legii cetăţeniei nr.253/2025, certificatul de naştere este considerat dovadă a cetăţeniei doar pentru copii.

Având în vedere acest aspect, se consideră necesar de reţinut că, în sensul Legii nr.100/2001 privind actele de stare civilă, certificatul de naştere este un act de stare civilă. Astfel, potrivit art.3 alin.(1) din legea nominalizată, actele de stare civilă sunt înregistrările de către stat, prin care se confirmă faptele şi evenimentele (în speţă naşterea copilului) ce influenţează apariţia, modificarea sau încetarea drepturilor şi obligaţiilor persoanelor şi se caracterizează statutul juridic al acestora.

Propunerea de a reglementa certificatul de naştere ca dovadă a cetăţeniei Republicii Moldova, indiferent de vârsta titularului, este nejustificată şi contrară atât naturii juridice a actului de stare civilă, cât şi principiilor fundamentale în materie de cetăţenie.

Concomitent, potrivit art.7 alin.(1) din Legea nr.273/1994 cu privire la actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, cetăţenii Republicii Moldova care locuiesc în Republica Moldova sunt obligaţi să deţină cartea de identitate de la vârsta de 14 ani. Drept urmare, în lipsa cărţii de identitate (care poate fi obţinută de la naştere şi, obligatoriu, de la vârsta de 14 ani), certificatul de naştere constituie, în majoritatea cazurilor, singura şi principala dovadă a cetăţeniei copilului. Această situaţie asigură protecţia drepturilor copilului în materia cetăţeniei, care, potrivit Convenţiei europene cu privire la cetăţenie, adoptată la 6 noiembrie 1997 la Strasbourg (ratificată de către Parlamentul Republicii Moldova prin Hotărârea nr.621-XIV din 14 octombrie 1999), urmează să beneficieze de protecţie specială.

Mai mult decât atât, certificatul de naştere este un act de stare civilă care atestă naşterea, datele acesteia şi filiaţia, fără a confirma statutul juridic al persoanei în raport cu statul. Acesta se eliberează tuturor persoanelor, indiferent de statutul lor juridic sau al părinţilor şi nu poate constitui, prin sine, dovadă a cetăţeniei. Întrucât certificatul de naştere este eliberat fără a reflecta voinţa titularului privind apartenenţa sa la cetăţenia Republicii Moldova, recunoaşterea actului respectiv drept dovadă a cetăţeniei ar echivala cu atribuirea automată a cetăţeniei tuturor deţinătorilor unor asemenea acte, inclusiv persoanelor născute din cetăţeni străini care nu doresc cetăţenia Republicii Moldova ori care au renunţat la aceasta sau le-a fost retrasă.

O asemenea reglementare contravine dreptului la autodeterminare în materie de cetăţenie, recunoscut de legislaţia naţională şi de principiile generale ale dreptului internaţional, întrucât, prin efectele sale, norma poate duce la acordarea forţată a cetăţeniei Republicii Moldova, fără exprimarea consimţământului persoanei vizate, fapt inadmisibil din perspectiva drepturilor fundamentale ale omului.

Per a contrario, după împlinirea vârstei de 18 ani, având în vedere obligaţia prevăzută la art.7 alin.(1) din Legea nr.273/1994 cu privire la actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, pentru demonstrarea apartenenţei la cetăţenia Republicii Moldova se vor lua în considerare informaţiile indicate în cartea de identitate, care, conform art.3 alin.(5) lit.f) din aceeaşi lege, conţine inclusiv datele cu privire la cetăţenia persoanei.

Subsecvent, reglementarea propusă de autor ar duce în eroare atât autorităţile publice, cât şi terţii, întrucât ar crea aparenţa că simpla naştere pe teritoriul Republicii Moldova sau deţinerea certificatului de naştere eliberat de autorităţile moldoveneşti atestă apartenenţa la cetăţenia statului şi este contrară prevederilor legale de dobândire a cetăţeniei prin naştere.

Potrivit normei propuse în proiect, nu este clar dacă dovada cetăţeniei urmează a fi făcută prin certificatul de naştere eliberat de către autorităţile Republicii Moldova sau de către autorităţile altui stat. Or, persoanele născute din cetăţeni ai Republicii Moldova în afara teritoriului ţării obţin certificate de naştere eliberate de statul unde a avut loc naşterea. În asemenea situaţii, simpla verificare din oficiu în registrele de stat de către autoritatea competentă nu permite verificarea autenticităţii documentului respectiv.

Totodată, această reglementare nu este compatibilă cu tratatele internaţionale de readmisie la care Republica Moldova este parte, în cadrul cărora certificatul de naştere nu figurează printre documentele ce atestă cetăţenia, fapt ce poate afecta aplicarea efectivă a acestor acorduri.

În plus, forma propusă comportă riscuri majore pentru securitatea naţională. Calificarea certificatului de naştere drept dovadă suficientă a cetăţeniei Republicii Moldova, în lipsa unor mecanisme efective de verificare a autenticităţii documentului şi a temeiului juridic al dobândirii cetăţeniei, creează premise pentru includerea necontrolată în corpul cetăţenesc a unor persoane care pot reprezenta pericol pentru ordinea constituţională şi pentru securitatea statului. Printre persoanele care ar putea beneficia de această lacună legislativă se pot regăsi indivizi ostili intereselor Republicii Moldova, inclusiv persoane implicate în activităţi extremiste, teroriste, de spionaj sau alte activităţi subversive, în contextul regional şi geopolitic actual, marcat de riscuri sporite la adresa securităţii statelor.

În ultimii ani au fost constatate multiple tentative de obţinere frauduloasă a cetăţeniei Republicii Moldova, inclusiv prin utilizarea documentelor de stare civilă obţinute sau prezentate în/din străinătate. Există situaţii în care actele de naştere ale persoanelor născute pe teritoriul Republicii Moldova sunt întocmite sau reconstituite de către autorităţi străine, iar acceptarea unor asemenea documente fără un control riguros al autenticităţii ar crea o opţiune pentru dobândirea ilegală a cetăţeniei.

În prezent, Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.253/2025 stabileşte condiţii clare pentru verificarea documentelor, inclusiv prin cooperare internaţională, precum şi termene suficiente pentru examinarea dosarelor, tocmai pentru a preveni fraudele şi riscurile la adresa securităţii statului. Modificarea propusă ar anula aceste garanţii legale, subminând mecanismele de control instituite.

De asemenea, proiectul ignoră situaţia persoanelor născute din cetăţeni ai Republicii Moldova pe teritoriul altor state, care domiciliază permanent în statul de naştere şi nu doresc dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova. În anumite state, legislaţia naţională nu permite cetăţenia multiplă, iar calificarea certificatului de naştere drept dovadă a cetăţeniei Republicii Moldova ar putea genera consecinţe juridice negative pentru aceste persoane, inclusiv riscul pierderii cetăţeniei statului de reşedinţă.

Din aceste considerente, persoanele nu se adresează pentru înscrierea actelor de naştere întocmite în străinătate în registrele naţionale şi în aceste situaţii autorităţile Republicii Moldova nu pot să cunoască despre existenţa acestor persoane, care, formal, ar fi considerate cetăţeni.

În plus, reglementarea nu face distincţie dintre persoanele care deţin cetăţenia Republicii Moldova, cele care au renunţat la aceasta sau cele cărora cetăţenia le-a fost retrasă, deşi toate aceste categorii pot deţine certificate de naştere eliberate de către autorităţile Republicii Moldova, fapt ce amplifică confuzia juridică şi afectează securitatea raporturilor de drept.

Ca urmare a pierderii cetăţeniei Republicii Moldova prin retragere sau prin renunţare, se declară nevalabile şi se retrag actele de identitate ale cetăţeanului Republicii Moldova, nu şi certificatul de naştere. În aceste condiţii, acceptarea certificatului de naştere ca dovadă a cetăţeniei ar permite invocarea acestui document inclusiv de către persoanele care nu mai deţin cetăţenia Republicii Moldova, generând o contradicţie juridică evidentă.

La articolul II, care prevede modificarea Legii nr.273/1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte

La pct.1, modificarea propusă ce se referă la excluderea sintagmei "şi a cetăţeniei Republicii Moldova" din art.3 alin.(1) este lipsită de temei juridic şi contrară atât prevederilor art.5 din Legea cetăţeniei nr.253/2025, cât şi redacţiei aceluiaşi articol din cadrul proiectului, care stabileşte că actul de identitate (buletinul de identitate/cartea de identitate) este considerat drept dovadă a cetăţeniei Republicii Moldova.

Actul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova are ca rol principal nu doar identificarea persoanei, ci şi confirmarea apartenenţei acesteia la cetăţenia statului. Eliminarea referinţei explicite la cetăţenie afectează substanţa normei, lipsind-o de conţinut juridic, şi creează incertitudine asupra valorii actului de identitate.

Totodată, această modificare intră în contradicţie cu art.5 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.253/2025, în care actul de identitate este expres prevăzut ca dovadă a cetăţeniei, ceea ce demonstrează lipsa de coerenţă legislativă şi de unitate conceptuală în cadrul aceluiaşi proiect de lege, fapt care contravine Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative.

Cu referire la pct.2, ce priveşte modificarea propusă la art.7 alin.(1), prin care se stabileşte că cetăţenii Republicii Moldova au dreptul să deţină cartea de identitate începând cu vârsta de 14 ani, aceasta este redundantă şi creează confuzie normativă. Or, obligativitatea obţinerii cărţii de identitate, pe lângă posibilitatea demonstrării cetăţeniei, derivă inclusiv din necesitatea asigurării evidenţei eficiente a populaţiei, funcţionării administrative a statului şi exercitării altor drepturi şi obligaţii ale cetăţeanului, precum accesul la servicii publice, dreptul de vot, emiterea altor acte oficiale etc.

Transformarea acestei obligaţii într-un simplu drept poate genera creşterea numărului de persoane fără acte de identitate, afectând evidenţa cetăţenilor Republicii Moldova care locuiesc pe teritoriul statului, accesul la servicii publice şi realizarea obligaţiilor constituţionale faţă de stat.

În acelaşi timp, art.3 alin.(12) din Legea nr.273/1994 reglementează deja vârsta de la care se eliberează cartea de identitate, inclusiv posibilitatea eliberării acesteia de la naştere. Prin urmare, intervenţia la art.7 alin.(1) este superfluă, subminează forţa juridică a reglementării şi elimină caracterul obligatoriu al normei în vigoare, afectând coerenţa cadrului normativ, care este conceput să garanteze funcţionarea ordonată şi previzibilă a sistemului de identificare a cetăţenilor.

Analizând cele propuse prin lentila oportunităţii, se atestă că modificările propuse nu sunt justificate şi generează contradicţii, afectează claritatea şi previzibilitatea normelor şi pot avea consecinţe negative asupra evidenţei cetăţenilor şi a aplicării legislaţiei naţionale.

În acest context, Guvernul nu susţine proiectul de lege înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă.

Complementar, cu referire la chestiunea constatării apartenenţei la cetăţenia Republicii Moldova în raport cu persoanele care, deşi au dobândit cetăţenia Republicii Moldova în temeiul art.9 alin.(1) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.253/2025, n-au reuşit obţinerea actului de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani, se vor lua în considerare observaţiile şi argumentele expuse în Avizul unic al Guvernului la proiectul de lege pentru modificarea Legii cetăţeniei Republicii Moldova nr.253/2025 (iniţiativa legislativă nr.20 din 11 februarie 2026).