Decizie din 23.11.2009 asupra sesizării deputaţilor în Parlament Vladimir Ţurcan şi Victor Stepaniuc

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

asupra sesizării deputaţilor în Parlament

Vladimir Ţurcan şi Victor Stepaniuc

din  23.11.2009

 (în vigoare 23.11.2009) 

Monitorul Oficial nr.173 art.22 din 01.12.2009

* * *

Curtea Constituţională în componenţa:

grefier – Corina Popa, examinînd în prealabil, conform art.44 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea deputaţilor în Parlament Vladimir Ţurcan şi Victor Stepaniuc pentru interpretarea art.78 alin.(3) din Constituţie,

A CONSTATAT:

La 17 noiembrie 2009 deputaţii în Parlament Vladimir Ţurcan şi Victor Stepaniuc au sesizat Curtea Constituţională pentru interpretarea art.78 alin.(3) din Constituţie, potrivit căruia Preşedinte al Republicii Moldova este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător.

Semnatarii sesizării solicită interpretarea acestor norme constituţionale în vederea elucidării sensului exact şi excluderii neclarităţilor, opinînd, totodată, că la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova trebuie să participe în mod obligatoriu cel puţin doi candidaţi, considerînd inacceptabilă desfăşurarea alegerilor cu un singur candidat.

Examinînd sesizarea sub aspectul admisibilităţii, Curtea Constituţională reţine următoarele.

Potrivit dispoziţiilor art.135 alin.(1) lit.b) din Constituţie şi art.4 alin.(1) lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, interpretarea Constituţiei este o atribuţie exclusivă a Curţii Constituţionale.

După cum rezultă din argumentele invocate de autori, sesizarea pentru interpretarea art.78 alin.(3) din Constituţie a fost determinată de concluzia expusă în avizul Curţii Constituţionale nr.4 din 26.12.2000 privind constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului, potrivit căreia “la alegerile pentru funcţia de Preşedinte trebuie să participe cel puţin doi candidaţi”, şi de prevederile art.9 din Legea nr.1234-XIV din 22.09.2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova în redacţia Legii nr.49-XVIII din 30.10.2009, care stipulează că la alegerile ordinare pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova pot participa unul sau mai mulţi candidaţi.

Curtea Constituţională consideră că problemele abordate în sesizare ţin de procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova.

Art.78 din Constituţie conţine dispoziţii generale privind alegerea şefului statului. Potrivit alin.(6) din acest articol, procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică. În exercitarea acestei obligaţii constituţionale, Parlamentul a adoptat Legea nr.1234-XIV din 22.09.2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, care conţine norme speciale în acest domeniu, o parte din care au fost modificate prin Legea nr.49-XVIII din 30.10.2009. Modificările operate vizează şi prevederile speciale referitoare la alegerile prezidenţiale ordinare.

Potrivit art.135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, Curtea interpretează doar norme constituţionale, interpretarea normelor legale fiind prerogativa exclusivă a Parlamentului. Avînd în vedere că în sesizare se solicită interpretarea unor norme constituţionale generale în raport cu prevederile art.9 din Legea nr.1234-XIV din 22.09.2000 în redacţia Legii nr.49-XVIII din 30.10.2009, aceasta ar însemna, de fapt, exercitarea controlului constituţionalităţii prevederilor legale menţionate, problemă care ţine de competenţa Curţii Constituţionale, potrivit art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, dar care nu face obiectul sesizării în cauză. În contextul celor enunţate Curtea subliniază că actul normativ este prezumat constituţional pînă cînd neconstituţionalitatea lui va fi dovedită în procesul jurisdicţiei constituţionale (art.7 din Codul jurisdicţiei constituţionale).

Astfel, Curtea conchide că obiectul sesizării nu este interpretarea normelor constituţionale, ci aplicarea dispoziţiilor legale cu privire la alegerea Preşedintelui Republicii Moldova.

Jurisprudenţa Curţii Constituţionale atestă respingerea unor sesizări privind interpretarea Constituţiei¹ pentru aceleaşi motive. Astfel, în Decizia din 17 decembrie 2001 (dosarul nr.61b/2001) Curtea a arătat că în sesizare “se cere, de fapt, nu interpretarea Constituţiei, ci interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor unor legi... Curtea Constituţională însă nu poate interpreta dispoziţii constituţionale elucidate şi reglementate prin actele legislative în vigoare. Într-o asemenea situaţie Curtea ar substitui organul legiuitor al ţării. Soluţionarea acestor probleme ţine de competenţa exclusivă a Parlamentului Republicii Moldova, care, potrivit art.66 lit.c) din Constituţie, interpretează legile şi asigură unitatea reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării”.

____________________

¹ Decizia din 11.01.2001 (dosarul nr.86b/2000);

Decizia din 03.12.2001 (dosarul nr.57b/2001) ş.a.

Pentru considerentele expuse sesizarea nu poate fi acceptată spre examinare în fond.

Conducîndu-se după prevederile art.24 alin.(2), art.26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.40 alin.(3), art.61 alin.(3) şi art.64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Sesizarea deputaţilor în Parlament Vladimir Ţurcan şi Victor Stepaniuc pentru interpretarea art.78 alin.(3) din Constituţie nu se acceptă spre examinare în fond.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.