Acte judiciare
Decizie nr.10 din 15.12.97 cu privire la controlul constituţionalităţii art. 58 alin. (3) din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar
HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE
cu privire la controlul constituţionalităţii
art. 58 alin. (3) din Legea privind sistemul
bugetar şi procesul bugetar*
Nr.10 din 15.12.97
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.6-7/5 din 29.01.1998
* * *
* Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847-XIII
din 24 mai 1996, M.O. nr. 19-20 din 27 martie 1997, art. 197.
Curtea Constituţională în componenţa:
Pavel BARBALAT - preşedinte
Nicolae CHISEEV - judecător
Mihai COTOROBAI - judecător
Nicolae OSMOCHESCU - judecător
Gheorghe SUSARENCO - judecător-raportor
Ion VASILATI - judecător
cu participarea Ludmilei Zadorojnîi, grefier, deputaţilor în
Parlament Valeriu Matei, Alexandru Moşanu şi Vasile Nedelciuc, autorii
sesizării, ministrului finanţelor Valeriu Chiţan, reprezentantul
Guvernului, în lipsa reprezentantului Parlamentului, legal citat,
conducîndu-se de prevederile art. 135 alin. (1)lit. a) din Constituţie,
a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul cu privire la
constituţionalitatea art. 58 alin. (3) din Legea privind sistemul
bugetar şi procesul bugetar.
Temei pentru examinarea dosarului, conform art. 24 şi 25 din Legea
cu privire la Curtea Constituţională, a servit sesizarea deputaţilor în
Parlament Valeriu Matei, Alexandru Moşanu şi Vasile Nedelciuc privind
controlul constituţionalităţii art. 58 alin. (3) din Legea privind
sistemul bugetar şi procesul bugetar pe motiv că norma respectivă
stabileşte că "administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat se
efectuează de către Ministerul Finanţelor prin intermediul Trezoreriei".
Autorii sesizării nu pun la îndoială dreptul unui organ central de
specialitate al statului de a administra bugetul asigurărilor sociale de
stat, dar consideră că administrarea bugetului respectiv urmează să fie
efectuată în comun de către organul de specialitate al statului,
sindicate şi reprezentanţii patronatului. În viziunea autorilor
sesizării, aceasta reiese din art. 43 alin. (4) din Constituţie, care
stipulează că "dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul
obligatoriu al convenţiilor colective sînt garantate". În consecinţă,
autorii sesizării deduc că prevederile articolului contestat contravin
atît Constituţiei, cît şi Convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a
Muncii (O.I.M.), nr. 144/1976** şi 154/1981***, care cer aplicarea
procedurilor de asigurare a consultărilor eficiente între reprezentanţii
Guvernului, ai celor ce angajează şi ai muncitorilor asupra problemelor
privind activităţile O.I.M.
** Privitoare la consultările tripartite destinate să promoveze
aplicarea normelor internaţionale ale muncii, adoptată la Geneva la 21
iunie 1976.
*** Privind promovarea negocierilor colective, adoptată la Geneva la
19 iunie 1981.
În legătură cu cele expuse grupul de deputaţi roagă să fie declarat
neconstituţional art. 58 alin. (3) din Legea privind sistemul bugetar şi
procesul bugetar.
Curtea Constituţională, examinînd sesizarea în plen, conform
prevederilor art. 23 din Legea cu privire la Curtea Constituţională.
a c o n s t a t a t:
La 24 mai 1996 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.
847-XIII "Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar". Prin art. 2 din
Lege s-a stabilit că bugetul asigurărilor sociale de stat este parte
integrantă a bugetului public naţional. Acesta reproduce parţial
prevederile art. 131 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova,
astfel încît constituţionalitatea acestei prevederi din Lege nu poate fi
pusă la îndoială.
Potrivit art. 66 lit. h) din Constituţie, aprobarea bugetului
statului şi exercitarea controlului asupra lui este una din atribuţiile
de bază ale Parlamentului, care, evident, stabileşte, după cum găseşte
de cuviinţă, modul de acumulare a veniturilor în buget şi de
administrare a lor.
Prin art. 43 alin.(4) din Constituţie se stabileşte că dreptul la
negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor
colective sînt garantate. Autorii sesizării consideră că administrarea
bugetului asigurărilor sociale de stat de către organul central de
specialitate al statului împreună cu ceilalţi doi parteneri ai
raporturilor de muncă - patronilor şi salariaţilor - constituie o clauză
a contractului colectiv de muncă şi urmează să fie garantată de stat în
corespundere cu cerinţele art. 43 alin. (4) din Constituţie şi
prevederile Convenţiilor O.I.M.
Curtea Constituţională a constatat că termenul de negocieri
colective, prevăzut de Convenţia nr. 154/1981 se aplică tuturor
negocierilor, care au loc între o persoană care angajează, un grup de
persoane care angajează sau una ori mai multe organizaţii ale
lucrătorilor în vederea:
a) fixării condiţiilor de muncă şi angajării; şi/sau
b) reglementării relaţiilor între cei ce angajează lucrători; şi/sau
c) reglementării relaţiilor între cel ce angajează sau organizaţiile
lor şi una sau mai multe organizaţii ale lucrătorilor.
Aşadar, Convenţia respectivă nu prevede în mod expres că
administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat constituie una din
clauzele obligatorii ale contractului colectiv de muncă.
Convenţia O.I.M. nr. 144/1976, specificînd în art. 2 că "Orice stat
membru al O.I.M., care ratifică prezenta Convenţie, se angajează să pună
în practică procedurile care asigură consultări eficace între
reprezentanţii Guvernului, ai celor ce angajează şi ai muncitorilor
asupra problemelor privind activităţile O.I.M...", în acelaşi articol
subliniază că "Natura şi forma procedurilor prevăzute în paragraful 1 al
prezentului articol vor fi determinate în fiecare ţară, conform
practicii naţionale, după consultarea organizaţiilor reprezentative,
dacă acestea există, şi dacă astfel de proceduri nu au fost încă
stabilite".
Deci, prevederile ambelor Convenţii, la care se referă autorii
sesizării, care au un caracter de recomandare, nu stabilesc în mod
expres administrarea tripartită a bugetului asigurărilor sociale de stat
drept clauză obligatorie pentru contractul colectiv, lăsînd natura şi
forma procedurilor de consultări referitoare la negocierile colective la
discreţia legiuitorului naţional.
Curtea Constituţională constată de asemenea că, la momentul
examinării dosarului, Convenţiile respective nu intraseră în vigoare
pentru Republica Moldova.
Constituţia, prin art. 66 lit. h) şi art. 72 alin. (3) lit. j),
prevede soluţionarea chestiunii abordate de autorii sesizării prin
adoptarea sau modificarea legilor organice, ceea ce constituie una din
atribuţiile de bază ale Parlamentului.
Prin urmare, soluţionarea problemei abordate în sesizarea
deputaţilor în Parlament V. Nedelciuc, V. Matei şi A. Moşanu nu ţine de
competenţa Curţii Constituţionale.
Pentru motivele arătate şi în corespundere cu art. 60 lit. c) din
Codul jurisdicţiei constituţionale,
Curtea Constituţională
D E C I D E :
1. Se sistează procesul privind controlul constituţionalităţii art.
58 alin. (3) din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar.
2. Prezenta Decizie intră în vigoare la data adoptării, nu poate fi
supusă nici unei căi de atac şi este definitivă.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT
Chişinău, 15 decembrie 1997.
Nr. 10.