Decizie nr.101 din 17.10.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.128g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din art.22 alin.(4) şi a art.54 alin.(1) din Legea cu privire la Procuratură (transferul procurorului în altă procuratură)
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr.128g/2017 privind excepţia de
neconstituţionalitate a unor prevederi din art.22 alin.(4) şi a
art. 54 alin. (1) din Legea cu privire la Procuratură
(transferul procurorului în altă procuratură)
nr. 101 din 17.10.2017
(în vigoare 17.10.2017)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 33-39 art. 10 din 02.02.2018
* * *
Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dl Igor DOLEA,
Dna Victoria IFTODI,
Dl Victor POPA, judecători,
cu participarea dlui Marcel Lupu, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 9 octombrie 2017,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 17 octombrie 2017 în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a propoziţiei “Procurorul în funcţie care doreşte un transfer sau o promovare poate fi înscris în Registru dacă în ultimii doi ani până la depunerea cererii de înscriere în Registru a fost supus evaluării performanţelor.” din alineatul (4) al articolului 22 şi a articolului 54 alineatul (1) din Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ridicată de avocatul Natalia Taban, în dosarul nr.3-28/17, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.
2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 9 octombrie 2017 de către completul judecătoresc permanent pentru examinarea contestaţiilor împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii şi Consiliului Superior al Procurorilor din cadrul Curţii Supreme de Justiţie, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.
A. Circumstanţele litigiului principal
3. La 4 iulie 2017, procurorul N.B. a înaintat Consiliului Superior al Procurorilor o cerere prin care a solicitat transferul din Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale în Procuratura Anticorupţie.
4. Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor din 10 iulie 2017, cererea procurorului N.B. cu privire la transferul în Procuratura Anticorupţie a fost respinsă. În acest context, Consiliul Superior al Procurorilor a menţionat că N.B. nu a respectat procedurile legale care trebuie să preceadă numirea în funcţie prin transfer.
5. La 25 iulie 2017, N.B. a depus la Curtea Supremă de Justiţie o contestaţie prin care a solicitat anularea hotărârii din 10 iulie 2017 şi obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să admită cererea cu privire la transfer.
6. În cadrul şedinţei de judecată din 21 septembrie 2017, avocatul Natalia Taban a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor menţionate la §1 din prezenta decizie.
7. Prin încheierea din aceeaşi dată, instanţa a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.
B. Legislaţia pertinentă
8. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:
Articolul 43
Dreptul la muncă şi la protecţia muncii
“(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.
[…]”
Articolul 54
Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”
9. Prevederile relevante ale Legii nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură (M.O., 2016, nr.69-77, art.113) sunt următoarele:
Articolul 22
Registrul candidaţilor pentru suplinirea funcţiilor vacante
“[…]
(4) Procurorul în funcţie care doreşte un transfer sau o promovare poate fi înscris în Registru dacă în ultimii doi ani până la depunerea cererii de înscriere în Registru a fost supus evaluării performanţelor. Procurorul care doreşte o numire în funcţia de procuror-şef sau de adjunct al procurorului-şef poate fi înscris în Registru dacă în ultimul an până la depunerea cererii de înscriere în Registru a fost supus evaluării performanţelor.
[…]”
Articolul 54
Transferul, delegarea şi detaşarea
“(1) Transferul procurorului într-o altă funcţie se face prin concurs, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
[…]”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate
10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că instituirea condiţiei evaluării performanţelor în ultimii doi ani până la depunerea cererii de înscriere în Registru, precum şi organizarea concursului, pentru procurorii care doresc un transfer la o procuratură de acelaşi nivel, îngrădesc dreptul la muncă şi la libera alegere a muncii. Or, în opinia acestuia, un procuror care solicită transferul într-o altă procuratură de acelaşi nivel nu poate fi supus aceloraşi condiţii ca şi în cazul promovării.
11. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile contestate contravin articolelor 7, 28, 43 şi 54 din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.
13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Legii nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Natalia Taban, în dosarul nr.3-28/17, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.
15. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.
16. Curtea observă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie propoziţia “Procurorul în funcţie care doreşte un transfer sau o promovare poate fi înscris în Registru dacă în ultimii doi ani până la depunerea cererii de înscriere în Registru a fost supus evaluării performanţelor.” din alin.(4) al art.22 şi prevederile art.54 alin.(1) din Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, potrivit cărora transferul procurorului într-o altă funcţie se face prin concurs.
17. Curtea observă că autorul excepţiei pretinde că dispoziţiile legale criticate contravin articolelor 7, 28, 43 şi 54 din Constituţie.
18. Curtea menţionează că dispoziţiile articolului 7 din Constituţie poartă un caracter generic şi constituie imperative de ordin general-obligatoriu care stau la baza oricăror reglementări şi nu pot constitui repere individuale şi separate.
19. Cât priveşte pretinsa încălcare a art.28 din Constituţie, care garantează dreptul la viaţa intimă, familială şi privată, Curtea constată lipsa unei legături de cauzalitate între prevederile acestui articol şi dispoziţiile legale contestate.
20. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la articolele 43 şi 54 din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea a relevat că dreptul la muncă trebuie exercitat în condiţiile legii. Nerespectarea prevederilor legale are drept consecinţă imposibilitatea ocupării unei anumite funcţii (HCC nr.5 din 23 aprilie 2013, §50).
21. În speţă, Curtea observă că legiuitorul a stabilit posibilitatea procurorului de a fi transferat sau promovat în funcţie doar dacă în ultimii doi ani acesta a fost supus evaluării performanţelor şi a fost înscris în Registrul candidaţilor pentru suplinirea funcţiilor vacante. De asemenea, o altă condiţie este ca procurorul să participe la concurs.
22. În acest context, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE) a susţinut că recrutarea şi cariera procurorilor, inclusiv promovarea, mobilitatea, procedurile disciplinare şi demiterea lor, ar trebui să fie reglementate prin lege şi ar trebui să aibă la bază criterii transparente şi obiective, conform unor proceduri imparţiale, excluzând orice discriminare şi putând fi supuse unui control independent şi imparţial (Avizul CCPE 9(2014), §XII).
23. De asemenea, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei în Recomandarea (2000)19 privind rolul urmăririi penale în justiţia penală a reliefat că:
“5. Statele ar trebui să ia măsuri astfel încât:
a. recrutarea, promovarea şi transferul procurorilor publici să fie efectuate conform unor proceduri corecte şi imparţiale, care îndeplinesc garanţiile împotriva oricărei abordări care favorizează interesele unor grupuri specifice şi exclud discriminarea pe orice motiv de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinie politică sau de alt fel, origine socială sau naţională, asociere cu o minoritate naţională, proprietate, naştere sau alt statut;
b. Cariera procurorilor publici, promovarea şi mobilitatea lor sunt guvernate de criterii obiective şi cunoscute, cum ar fi competenţa şi experienţa;
c. Mobilitatea procurorilor publici este guvernată de asemenea de necesităţile serviciului;
[…]”
24. Având în vedere cele menţionate, Curtea nu poate reţine alegaţiile autorului potrivit cărora prin instituirea unor condiţii pentru transferul procurorului se aduce atingere dispoziţiilor articolelor 43 şi 54 din Constituţie.
25. În concluzie, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi urmează a fi respinsă ca fiind vădit nefondată.
Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(1) şi (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a propoziţiei “Procurorul în funcţie care doreşte un transfer sau o promovare poate fi înscris în Registru dacă în ultimii doi ani până la depunerea cererii de înscriere în Registru a fost supus evaluării performanţelor.” din alineatul (4) al articolului 22 şi a articolului 54 alineatul (1) din Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ridicată de avocatul Natalia Taban, în dosarul nr.3-28/17, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE | Tudor PANŢÎRU |
| Nr.101. Chişinău, 17 octombrie 2017. | |