Decizie nr.103 din 29.08.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.35a/2023 pentru controlul constituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.824 din 10 februarie 2023 privind desemnarea candidatului pentru funcţia de Prim-ministru şi a Hotărârii Parlamentului nr.28 din 16 februarie 2023 pentru aprobarea Programului de activitate şi acordarea votului de încredere Guvernului

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.35a/2023 pentru controlul constituţionalităţii

Decretului  Preşedintelui  Republicii Moldova nr. 824 din 10 februarie 2023

privind  desemnarea  candidatului  pentru  funcţia de  Prim-ministru  şi a

Hotărârii  Parlamentului  nr. 28 din 16 februarie 2023 pentru  aprobarea

Programului de activitate şi acordarea votului de încredere Guvernului

nr. 103  din  29.08.2023

 (în vigoare 29.08.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 362-363 art.140 din 21.09.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 20 februarie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 29 august 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituţională la 20 februarie 2023 de dnii Vlad Batrîncea şi Grigore Novac, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorii sesizării i-au solicitat Curţii să verifice constituţionalitatea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.824 din 10 februarie 2023 privind desemnarea candidatului pentru funcţia de Prim-ministru şi a Hotărârii Parlamentului nr.28 din 16 februarie 2023 pentru aprobarea Programului de activitate şi acordarea votului de încredere Guvernului.

A. Legislaţia pertinentă

3. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

"În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei."

Articolul 98

Învestitura

"(1) După consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru.

(2) Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

(4) În baza votului de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova numeşte Guvernul.

(5) Guvernul îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii jurămîntului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii Moldova. (6) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

4. Autorii sesizării menţionează că în 10 februarie 2023, data la care a desemnat un candidat la funcţia de Prim-ministru, Preşedintele Republicii Moldova şi-ar fi exercitat atribuţiile constituţionale de consultare cu fracţiunile parlamentare de o manieră care le lipseşte de conţinut şi, deci, de eficacitate. Aceştia susţin că la ora 13.20 se cunoştea oficial despre demisia doamnei Prim-ministru Natalia Gavriliţa şi că în intervalul cuprins între orele 14.00 şi 15.00 au avut loc consultările cu fracţiunile parlamentare referitoare la candidatura dlui Dorin Recean.

5. Autorii sesizării mai susţin că nu ar fi fost respectată procedura de dezbatere în plenul legislativului a programului de activitate şi a listei Guvernului, pentru că deputaţii au fost lipsiţi de dreptul de a acorda întrebări şi de a lua cuvântul.

B. Aprecierea Curţii

6. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reţine următoarele.

7. Curtea notează că, potrivit articolelor 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii în Parlament posedă prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

8. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului şi a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, care vizează funcţii de demnitate publică de rang constituţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale (a se vedea HCC nr.13 din 27 aprilie 2021, § 25).

9. Actele contestate nu au făcut obiectul altor sesizări la Curtea Constituţională.

10. Autorii sesizării sugerează că actele contestate contravin articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului] şi 98 [învestirea Guvernului] din Constituţie.

11. Cu referire la incidenţa articolului 1 alin.(3) din Constituţie, Curtea reiterează că acesta comportă un caracter general şi reprezintă un imperativ care stă la baza celorlalte reglementări. Această normă nu poate fi invocată de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (DCC nr.56 din 19 aprilie 2022, § 25).

12. În Hotărârea sa nr.23 din 6 august 2020, Curtea a reţinut că în cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcţia de Prim-ministru. În cazul în care nu este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat ca, după consultarea fracţiunilor parlamentare, să desemneze un candidat pentru funcţia de Prim-ministru, chiar dacă fracţiunile parlamentare nu sunt de acord cu propunerea sa (a se vedea punctul 2 din dispozitivul hotărârii citate).

13. Curtea observă că Decretul Preşedintelui Republicii Moldova privind desemnarea candidatului pentru funcţia de Prim-ministru în data de 10 februarie 2023 a reprezentat o consecinţă a consultărilor avute, în special, cu fracţiunea majoritară din Parlament. Desemnarea candidatului propus de această majoritate parlamentară nu reprezenta, pentru Preşedintele Republicii Moldova, o opţiune, ci o obligaţie constituţională. Indiferent de durata consultărilor avute cu fracţiunile parlamentare, Preşedintele era obligat să desemneze candidatul dorit de majoritate. În consecinţă, această realitate obiectivă are o pondere mai mare decât orice altă eventuală abatere procedurală pe care a implicat-o consultarea cu celelalte fracţiuni parlamentare.

14. Referitor la argumentul autorilor sesizării privind nerespectarea procedurii de dezbatere în plenul legislativului a programului de activitate şi a listei Guvernului, Curtea a cercetat stenograma¹ şedinţei plenare a Parlamentului din 16 februarie 2023, data la care a fost votată Hotărârea Parlamentului nr.28 pentru aprobarea Programului de activitate al Guvernului şi acordarea votului de încredere Guvernului.

___________________________________

¹https://www.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=NZelpPMKIwg%3d&tabid=128&mid=506&language=ro-RO

15. După ce candidatul desemnat la funcţia de Prim-ministru şi-a prezentat programul de activitate al Guvernului, au luat cuvântul atât deputaţi din cadrul majorităţii parlamentare, cât şi deputaţi din opoziţia parlamentară.

16. Sub acest aspect, autorii sesizării au afirmat doar că "deputaţii au fost lipsiţi de dreptul de a acorda întrebări şi de a lua cuvântul" şi au continuat cu citate din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi din opiniile relevante ale Comisiei de la Veneţia, fără a detalia în ce constă limitarea dreptului lor.

17. Având în vedere aceste aspecte şi dat fiind faptul că nu poate identifica, din oficiu, argumente în favoarea autorilor unei sesizări, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea depusă de dnii Vlad Batrîncea şi Grigore Novac, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, pentru controlul constituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.824 din 10 februarie 2023 privind desemnarea candidatului pentru funcţia de Prim-ministru şi a Hotărârii Parlamentului nr.28 din 16 februarie 2023 pentru aprobarea Programului de activitate şi acordarea votului de încredere Guvernului.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIE SEPARATĂ

Monitorul Oficial nr.366 – 369 din 27.09.2023, art.146

Prezenta opinie separată este expusă în temeiul articolului 27 alin.(5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională nr.317 din 13 decembrie 1994 şi al articolului 67 din Codul jurisdicţiei constituţionale nr.502 din 16 iunie 1995.

1. Prin Decizia nr.103 din 29 august 2023 a fost declarată inadmisibilă sesizarea nr.35a/2023 pentru controlul constituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.824 din 10 februarie 2023 privind desemnarea candidatului pentru funcţia de Prim-ministru şi a Hotărârii Parlamentului nr.28 din 16 februarie 2023 pentru aprobarea Programului de activitate şi acordarea votului de încredere Guvernului, depusă de dnii Vlad Batrîncea şi Grigore Novac, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Potrivit autorilor sesizării, în 10 februarie 2023, data la care a desemnat un candidat la funcţia de Prim-ministru, Preşedintele Republicii şi-ar fi exercitat atribuţiile constituţionale de consultare cu fracţiunile parlamentare de o manieră care le lipseşte de conţinut şi, deci, de eficacitate. Ei susţin că Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.824 din 10 februarie 2023 contravine articolului 98 (învestirea Guvernului) din Constituţie (a se vedea DCC nr.103 din 29 august 2023, §§ 4, 10).

3. În raport cu aceste critici de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a reţinut că Decretul Preşedintelui Republicii privind desemnarea candidatului pentru funcţia de Prim-ministru din data de 10 februarie 2023 a reprezentat o consecinţă a consultărilor avute, în special, cu fracţiunea majoritară din Parlament. Desemnarea candidatului propus de această majoritate parlamentară nu reprezenta, pentru Preşedintele Republicii, o opţiune, ci o obligaţie constituţională. Indiferent de durata consultărilor avute cu fracţiunile parlamentare, Preşedintele era obligat să desemneze candidatul dorit de majoritate. În consecinţă, această realitate obiectivă are o pondere mai mare decât orice altă eventuală abatere procedurală pe care a implicat-o consultarea cu celelalte fracţiuni parlamentare (a se vedea DCC nr.103 din 29 august 2023, § 13).

4. Nu susţin această decizie din următoarele considerente.

5. Potrivit articolului 98 alin.(1) din Constituţie, după consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, deşi exclusivă, atribuţia Preşedintelui Republicii de a desemna un candidat pentru funcţia de Prim-ministru nu poate fi discreţionară, deoarece Preşedintele va desemna un candidat pentru funcţia de premier numai după consultarea fracţiunilor parlamentare. Consultarea care rezultă din norma constituţională a articolului 98 alin.(1) este un dialog autentic asumat de părţi, dialog care trebuie realizat cu bună-credinţă, în mod sincer şi responsabil. Pe un astfel de dialog trebuie să se fundamenteze în mod obiectiv decizia Preşedintelui Republicii de desemnare a candidatului la funcţia de Prim-ministru. Consultarea reprezintă un instrument juridic prevăzut de Constituţie, care nu poate fi lipsit de eficienţă. Preşedintele ţării nu trebuie să consulte deputaţii doar pro forma. Desemnând candidatul pentru funcţia de Prim-ministru, Preşedintele Republicii trebuie să facă dovada imparţialităţii şi a neutralităţii sale politice, a echidistanţei sale faţă de toate grupurile parlamentare. Preşedintele nu are dreptul constituţional de a se suprapune grupurilor parlamentare şi nu-şi poate subordona partenerii de dialog politic pe care îi consultă. Preşedintele Republicii nu-şi poate impune propriul candidat (a se vedea HCC nr.23 din 6 august 2020, §§ 17-20; HCC nr.6 din 23 februarie 2021, §§ 40-43, 60; HCC nr.10 din 22 martie 2021, §§ 45-48).

6. În cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcţia de Prim-ministru. În cazul în care nu este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat ca, după consultarea fracţiunilor parlamentare, să desemneze un candidat pentru funcţia de Prim-ministru, chiar dacă fracţiunile parlamentare nu sunt de acord cu propunerea sa (a se vedea HCC nr.23 din 6 august 2020, § 25, punctul 2 din dispozitiv; HCC nr.6 din 23 februarie 2021, §§ 48, 51; HCC nr.10 din 22 martie 2021, § 53).

7. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că condiţia unei "majorităţi parlamentare absolute formalizate" care propune candidatul la funcţia de Prim-ministru este îndeplinită dacă: (i) actul care atestă formalizarea majorităţii parlamentare conţine date cu privire la numărul şi deputaţii concreţi care constituie majoritatea parlamentară absolută; (ii) actul reflectă disponibilitatea deputaţilor de a susţine o anumită candidatură pentru funcţia de Prim-ministru; (iii) actul este comunicat Preşedintelui Republicii Moldova în mod oficial (a se vedea HCC nr.6 din 23 februarie 2021, §§ 51, 52).

8. Astfel, într-o cauză examinată, Curtea a observat că, pe 11 februarie 2021, 54 de deputaţi au semnat o Declaraţie de constituire a majorităţii parlamentare pentru susţinerea dnei Mariana Durleşteanu în calitate de candidat pentru funcţia de Prim-ministru. De asemenea, Declaraţia în discuţie a fost citită în şedinţa plenară a Parlamentului şi comunicată Preşedintelui Republicii. Drept urmare, Curtea a reţinut că condiţia înaintării candidatului pentru funcţia de Prim-ministru de către o majoritate parlamentară absolută formalizată a fost îndeplinită (a se vedea HCC nr.6 din 23 februarie 2021, § 53).

9. În prezenta cauză, candidatul la funcţia de Prim-ministru nu a fost propus de o majoritate parlamentară absolută formalizată. Nu există un act prin care majoritatea parlamentară a fost formalizată, cu precizarea deputaţilor care o constituie, a disponibilităţii de a susţine o anumită candidatură pentru funcţia de Prim-ministru, precum şi cu notificarea oficială a Preşedintelui Republicii Moldova.

10. În acest context, trebuie de menţionat că condiţia formalizării majorităţii parlamentare absolute care propune candidatul la funcţia de Prim-ministru nu se interpretează în funcţie de prevederile actelor infraconstituţionale, spre exemplu, în funcţie de prevederile articolului 4 alin.(12) din Regulamentul Parlamentului. Dimpotrivă, hotărârile Curţii Constituţionale prin care se interpretează un text constituţional au forţă de Constituţie şi sunt obligatorii, inclusiv considerentele lor, pentru toate autorităţile Republicii Moldova. Acestea se aplică direct, fără nici o altă condiţie de formă (a se vedea HCC nr.6 din 23 februarie 2021, §§ 49, 52).

11. Prin urmare, constat incidenţa articolului 98 alin.(1) din Constituţie în prezenta cauză şi consider că era necesar, la etapa examinării fondului, să se verifice dacă procesul de desemnare a candidatului pentru funcţia de Prim-ministru a corespuns exigenţelor constituţionale.

12. Aşadar, în opinia mea, Curtea Constituţională trebuia să declare sesizarea admisibilă, pentru a o examina în fond şi pentru a verifica conformitatea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.824 din 10 februarie 2023 cu articolul 98 alin.(1) din Constituţie.