Decizie nr.105 din 31.10.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.17g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 4 alin.(6) şi 25 alin.(1) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (contestarea hotărârilor cu caracter normativ adoptate de CSM)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.17g/2017 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 4 alin.(6)

şi 25 alin.(1) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire

la Consiliul Superior al Magistraturii

(contestarea hotărârilor cu caracter normativ adoptate de CSM)

nr. 105  din  31.10.2017

 (în vigoare 31.10.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 33-39 art. 11 din 02.02.2018

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 2 februarie 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 31 octombrie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 4 alin.(6) şi a tezei întâi din articolul 25 alin.(1) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ridicată de către avocatul Ariadna Dodi, în dosarul nr.3-1782/16, aflat pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 2 februarie 2017 de către judecătorul Victor Sandu, din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 14 iulie 2016, V.O. a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea pct.11.17 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin hotărârea CSM nr.668/26 din 15 septembrie 2015. Drept răspuns, Consiliul a menţionat că nu există temeiuri pentru anularea acestuia.

4. La 16 august 2016, V.O. a depus la Curtea Supremă de Justiţie o acţiune în contenciosul administrativ împotriva Consiliului, prin care a solicitat anularea pct.11.17 din Regulament.

5. În cadrul procesului, avocatul Ariadna Dodi a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 4 alin.(6) şi a tezei întâi din articolul 25 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi sesizarea Curţii Constituţionale. Avocatul a pretins că art.4 alin.(6) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit căruia Consiliul este în drept să aprobe acte normative, şi teza întâi din articolul 25 alin.(1), potrivit căreia actele acestuia pot fi contestate doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare, sunt contrare articolelor 6, 20, 72 şi 120 din Constituţie.

6. La 31 octombrie 2016, Curtea Supremă de Justiţie a emis încheierea nr.3-12/16, prin care a decis strămutarea pricinii, precum şi a demersului de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate, spre judecare către Judecătoria Centru, mun. Chişinău. În acest context, Curtea Supremă de Justiţie a menţionat că, având în vedere că este competentă să verifice doar din punct de vedere procedural hotărârile Consiliului, iar obiectul acţiunii constituie de fapt verificarea legalităţii în fond a Regulamentului, nu este competentă material să examineze acţiunea, ci judecătoriile, în conformitate cu art.33¹ din Codul de procedură civilă.

7. Astfel, la 21 noiembrie 2016, Judecătoria Centru, mun. Chişinău, a emis o încheiere prin care a dispus primirea cererii de chemare în judecată a lui V.O.

8. La 28 decembrie 2016, prin încheierea nr.3-1782/16, Judecătoria Centru, mun. Chişinău, a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M. O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

“În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.”

Articolul 20

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 72

Categorii de legi

“(3) Prin lege organică se reglementează:

[…]

e) organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Consiliului Superior al Magistraturii, instanţelor judecătoreşti, a contenciosului administrativ.”

10. Prevederile relevante ale Legii nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (republicată în M.O., 2013, nr.15-17, art.65) sunt următoarele:

Articolul 4

Competenţa Consiliului Superior al Magistraturii

“[…]

(6) În vederea realizării corespunzătoare a funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii aprobă acte normative întru executarea prevederilor legislaţiei din domeniul organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc.

[…].”

Articolul 25

Contestarea hotărârilor Consiliului Superior

al Magistraturii

“(1) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate, la Curtea Supremă de Justiţie, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării, doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare. Contestaţiile se examinează de un complet format din 9 judecători.

(2) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii adoptate în urma examinării contestaţiilor la hotărârile colegiului disciplinar pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiţie conform procedurii stabilite de Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.”

11. Prevederile relevante ale Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.668/26 din 15 septembrie 2015 (M.O., 2016, nr.13 - 19, art.81), sunt următoarele:

11.16. Hotărârile Plenului Consiliului pot fi contestate în modul prevăzut de lege.

11.17. În cazul anulării hotărârii Consiliului de către Curtea Supremă de Justiţie, Plenul Consiliului se va expune repetat asupra chestiunii respective într-un termen de 30 zile.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul pretinde că legalitatea actelor normative aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii, în vederea executării prevederilor legislaţiei din domeniul organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc, nu poate fi examinată în fond, deoarece, potrivit prevederilor contestate, Curtea Supremă de Justiţie este competentă să verifice exclusiv procedura de emitere/adoptare a acestora.

13. Autorul susţine că prevederile contestate contravin, în esenţă, articolelor 6, 20,72 şi 120 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

17. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 4 alin.(6) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, care oferă Consiliului dreptul de a adopta acte normative, şi teza întâi din articolul 25 alin.(1) din aceeaşi Lege, care prevede că actele Consiliului pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiţie doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare.

18. În acelaşi timp, Curtea relevă că excepţia de neconstituţionalitate reprezintă o chestiune prejudicială, adică o problemă juridică, a cărei rezolvare trebuie să preceadă soluţionarea litigiului cu care este conexă. Astfel, Curtea reiterează că aplicabilitatea normei contestate pentru soluţionarea litigiului principal este o condiţie primordială pentru admisibilitatea sesizării şi examinarea acesteia în fond.

19. Deşi iniţial sesizarea a fost declarată admisibilă, examinând suplimentar materialele dosarului, Curtea observă că acţiunea mai întâi a fost înaintată Curţii Supreme de Justiţie, în faţa căreia a fost solicitată şi ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate. În cadrul procesului însă Curtea Supremă de Justiţie a decis să-şi decline competenţa materială în favoarea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, susţinând că ea este competentă să verifice doar sub aspect procedural hotărârile Consiliului, în timp ce obiectul acţiunii constituie examinarea hotărârii în fond.

20. Prin urmare, Curtea subliniază că, în cazul intervenirii unei strămutări a pricinii, împreună cu demersul de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate, ultima instanţă învestită cu judecarea cauzei este obligată să admită ridicarea excepţiei numai dacă normele contestate sunt aplicabile soluţionării litigiului.

21. În speţă, având în vedere că cauza se află deja pe rolul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, Curtea relevă că normele contestate în materie de competenţă a Curţii Supreme de Justiţie nu sunt incidente cauzei. Or, normele respective au fost contestate în contextul aflării cauzei pe rolul Curţii Supreme de Justiţie şi al limitelor ei de competenţă în cazul examinării hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii.

22. Astfel, întrucât cauza a fost strămutată către judecătorie în vederea examinării acesteia din punct de vedere al legalităţii, prevederile contestate devin inaplicabile litigiului.

23. În ceea ce priveşte prevederile art.4 alin.(6) din Legea contestată, Curtea subliniază că Parlamentul este în drept să delege prin lege organică autorităţilor publice competenţa de a emite anumite acte secundare pentru a pune în executare legea.

24. În concluzie, ţinând cont de cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 lit.e) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 4 alin.(6) şi a tezei întâi din articolul 25 alin.(1) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ridicată de către avocatul Ariadna Dodi, în dosarul nr.3-1782/16, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.