Decizie nr.108 din 07.10.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.164g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 8 alin.(2) lit.c) şi 254/1 alin.(2) din Codul fiscal

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.164g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolelor 8 alin.(2) lit.c)  şi  254¹ alin.(2) din Codul fiscal

nr. 108  din  07.10.2019

 (în vigoare 07.10.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 320-325 art. 202 din 01.11.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 13 septembrie 2019,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 7 octombrie 2019 în camera de consiliu,

Prezintă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 8 alin.(2) lit.c) şi 254¹ alin.(2) din Codul fiscal, ridicată de dl Dan Ţurcanu, reprezentant al S.R.L. “Taxi Service Plus”, în dosarul nr.3-883/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 13 septembrie 2019 de către dna judecător Viorica Dodon, de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 11 octombrie 2018, inspectorii fiscali au efectuat un control operativ la o unitate de transport a societăţii cu răspundere limitată “Taxi Service Plus”, care efectua cursa de transport de pasageri Cojuşna-Chişinău în mod regulat. Ca urmare a acţiunilor de control întreprinse, inspectorii fiscali au întocmit actul de control nr.1-819324, în care au constatat încălcarea prevederilor articolelor 8 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal şi a punctelor 14 literele m) şi g) şi 15 litera b) din Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje.

4. Pe 29 noiembrie 2019, Direcţia Generală Administrare Fiscală a municipiului Chişinău a emis decizia de sancţionare nr.129/2270, prin care a amendat S.R.L. “Taxi Service Plus”. S.R.L. “Taxi Service Plus” a contestat decizia de sancţionare în faţa Serviciului Fiscal de Stat. Pe 21 februarie 2019 contestaţia a fost respinsă ca nefondată.

5. S.R.L. “Taxi Service Plus” a contestat în instanţa de judecată actul de control nr.129/2270 din 29 noiembrie 2018 şi decizia Serviciului Fiscal de Stat nr.52 din 21 februarie 2019.

6. Pe 13 iunie 2019, dl Dan Ţurcanu, care reprezintă interesele S.R.L. “Taxi Service Plus”, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 8 alin.(2) lit.c) şi 254¹ alin.(2) din Codul fiscal.

7. Prin încheierea din 9 septembrie 2019, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea unei sesizări la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

“Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

“(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti.”

9. Prevederile relevante ale Codului fiscal, adoptat prin Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997, sunt următoarele:

Articolul 8

Drepturile şi obligaţiile contribuabilului

“[…]

(2) Contribuabilul este obligat:

[…]

c) să ţină contabilitatea conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, să asigure integritatea documentelor de evidenţă în conformitate cu cerinţele legislaţiei, să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul echipamentelor de casă şi de control, respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi de control;

[…]”

Articolul 254¹

Nerespectarea reglementărilor din domeniul transporturilor

auto de călători. Neeliberarea biletelor de călătorie

“[…]

(2) Efectuarea de către agentul transportator a transporturilor auto de călători prin servicii regulate în trafic urban, suburban, interurban, raional sau internaţional fără emiterea şi/sau raportarea biletelor (bilet – bon de casă emis de maşina de casă şi de control sau document de strictă evidenţă cu preţ fixat, confecţionat în mod tipografic sau electronic, ce confirmă dreptul la călătorie al persoanei, încheierea contractului de transport rutier între operatorul de transport rutier/întreprindere şi persoane, precum şi faptul asigurării obligatorii a persoanei) şi/sau biletelor de bagaje (bilet de bagaje – bon de casă emis de maşina de casă şi de control cu memorie fiscală sau document de strictă evidenţă cu preţ fixat, confecţionat în mod tipografic sau electronic, ce confirmă plata şi primirea bagajelor pentru transport, precum şi faptul asigurării obligatorii a bagajelor) se sancţionează cu amendă de la 5000 la 15000 de lei aplicată agentului transportator.”

10. Prevederile relevante ale Codului transporturilor rutiere, adoptat prin Legea nr.150 din 17 iulie 2014, sunt următoarele:

Articolul 49

“Operatorii de transport rutier/întreprinderile care efectuează operaţiuni de transport rutier au următoarele obligaţii:

[…]

s) să asigure îmbarcarea persoanelor din localităţile unde sunt autogări numai de pe teritoriul autogărilor, cu excepţia transportului rutier în trafic local şi municipal, respectând prevederile prezentului cod, iar din localităţile unde nu există autogări – numai din staţiile publice, iar în lipsa acestora (cu condiţia includerii localităţii în graficul de circulaţie) – din locurile care să asigure securitatea persoanelor transportate;

[…]”

11. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 204

Călătoria fără bilet de călătorie

“[…]

(7) Omiterea eliberării pe traseu a biletului de călătorie în transportul urban în comun ori în transportul rutier de persoane prin servicii regulate de către conducătorul mijlocului de transport sau de către persoana responsabilă de taxarea călătoriei se sancţionează cu amendă de la 12 la 18 unităţi convenţionale.

[…]”

12. Prevederile relevante ale Regulamentului transporturilor auto de călători şi bagaje, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.854 din 28 iulie 2006, sunt următoarele:

“[…]

14. Echipajul este obligat:

[…]

g) să verifice prezenţa şi conformitatea biletelor de călătorie şi de transportare a bagajelor;

[…]

m) la autogări (staţiile auto), să efectueze îmbarcarea pasagerilor cu bilete, să elibereze bilet fiecărui pasager îmbarcat pe parcurs şi să facă înscrierile respective în borderoul de evidenţă a biletelor.

15. Echipajului i se interzice:

[…]

b) să transporte pasageri fără bilete;

[…]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că articolele 8 alin.(2) lit.c) şi 254¹ alin.(2) din Codul fiscal permit sancţionarea persoanei pentru comiterea unei încălcări fiscale, în lipsa vinovăţiei, contrar dispoziţiilor articolului 21 din Constituţie, care garantează principiul prezumţiei nevinovăţiei. Mai mult, autorul excepţiei consideră că normele contestate nu respectă exigenţele previzibilităţii şi calităţii legii, garantate de dispoziţiile articolului 23 din Constituţie. În opinia autorului excepţiei, aceste deficienţe determină sancţionarea agentului de transport acuzat de comiterea faptei de neeliberare a biletelor de călătorie, în lipsa obligaţiei sale legale de verificare a respectării procedurii de eliberare a biletelor de transport.

14. În fundamentarea opiniei sale, autorul excepţiei invocă faptul că, potrivit articolului 64 alin.(3) din Codul transporturilor rutiere, pe teritoriul autogărilor vânzarea biletelor se face doar la casele de bilete sau prin intermediul terminalelor speciale. Mai mult, potrivit punctelor 14 şi 15 din Regulamentul transportului auto de călători şi bagaje, obligaţia verificării deţinerii şi a verificării conformităţii biletelor de călătorie, precum şi obligaţia respectării interdicţiei transportării pasagerilor în lipsa biletului de călătorie îi revine echipajului unităţii de transport. În aceste condiţii, autorul excepţiei susţine că este incorectă sancţionarea agentului transportator pentru efectuarea transporturilor fără emiterea şi/sau raportarea biletelor. În acest sens, autorul excepţiei invocă existenţa în Codul contravenţional a faptei de omitere a eliberării biletului de călătorie de către conducătorul mijlocului de transport sau de către persoana responsabilă de taxarea călătoriei, fapt care, în opinia sa, exclude răspunderea juridică a agentului de transport în baza articolului 254¹ alin.(2) din Codul fiscal.

15. Aşadar, având în vedere cele menţionate supra, autorul excepţiei de neconstituţionalitate pretinde că articolele contestate încălcă articolele 21 şi 23 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul fiscal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl Dan Ţurcanu, care reprezintă interesele societăţii cu răspundere limitată “Taxi Service Plus”, în dosarul nr.3-883/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolele 8 alin.(2) lit.c) şi 254¹ alin.(2) din Codul fiscal, care reglementează obligaţia contribuabilului de a ţine contabilitatea cu respectarea formelor şi a modului stabilit de legislaţie, precum şi care sancţionează încălcarea fiscală referitoare la efectuarea transporturilor fără emiterea şi/sau raportarea biletelor.

20. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că normele contestate sunt contrare articolelor 21 şi 23 din Constituţie, care garantează prezumţia de nevinovăţie şi posibilitatea persoanei de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle.

21. Curtea observă că articolele 8 alin.(2) lit.c) şi 254¹ alin.(2) din Codul fiscal stabilesc, pe de o parte, obligaţia contribuabilului de a ţine contabilitatea conform formelor şi modului stabilit, iar pe de altă parte, sancţiunea pentru comiterea faptei de efectuare a transporturilor fără emiterea şi/sau raportarea biletelor. Curtea constată că în timp ce dispoziţiile articolului 8 alin.(2) lit.c) stabilesc o obligaţie valabilă pentru toţi contribuabilii, indiferent de tipul de activitate realizat, dispoziţiile articolului 254¹ alin.(2) se referă la activitatea de transport auto de persoane fără emiterea şi/sau cu încălcarea regulilor de raportare a biletelor de transport. Potrivit acestei norme din urmă, subiect al încălcării fiscale este agentul transportator care, în sensul punctului 9 din Regulamentul privind transporturile auto de călători şi bagaje, este persoana care prestează servicii de transport public contra plată.

22. În continuare, Curtea observă că, în sensul articolului 204 alin.(7) din Codul contravenţional, reprezintă contravenţie fapta de omitere a eliberării biletului de călătorie în transportul rutier de persoane prin servicii regulate. Deşi, la o primă vedere, s-ar părea că între normele Codului fiscal şi cele ale Codului contravenţional există o suprapunere în privinţa sancţionării încălcării regimului de transport auto de persoane, Curtea observă că, în realitate, între acestea există o deosebire importantă. Astfel, efectuând o interpretare rezonabilă, Curtea constată că, spre deosebire de dispoziţiile contestate ale Codului fiscal, dispoziţiile invocate din Codul contravenţional stabilesc răspunderea conducătorului mijlocului de transport sau a persoanei responsabile de taxarea călătoriei, căreia îi revine în mod nemijlocit obligaţia verificării deţinerii de către pasageri a biletelor de călătorie, precum şi obligaţia respectării interdicţiei transportării pasagerilor în lipsa biletului de călătorie. Pe de altă parte, articolul 254¹ alin.(2) din Codul fiscal sancţionează agentul transportator pentru încălcarea obligaţiei sale de a efectua încasările băneşti în numerar prin intermediul echipamentelor de casă şi de control, aşa cum i-o impune articolul 8 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal. Aşadar, Curtea reţine că aceste categorii de subiecte poartă răspundere juridică în mod separat, în baza normelor diferite ale Codului contravenţional sau ale Codului fiscal. Prin urmare, Curtea constată că interpretarea rezonabilă a legilor exclude orice dubiu care ar putea apărea în procesul aplicării normelor contestate.

23. In fine, în vederea consolidării raţionamentelor sale, Curtea menţionează că a analizat în jurisprudenţa sa anterioară constituţionalitatea dispoziţiilor contravenţionale şi vamale care stabileau răspunderea întreprinderilor şi a persoanelor responsabile din cadrul acestora pentru comiterea uneia şi a aceleiaşi fapte (a se vedea Decizia nr.6 din 19 ianuarie 2017). Aşadar, având în vedere jurisprudenţa sa anterioară, precum şi faptul că nu există niciun motiv pentru reconsiderarea propriei jurisprudenţe, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinarea sa în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 8 alin.(2) lit.c) şi 254¹ alin.(2) din Codul fiscal, ridicată de către dl Dan Ţurcanu, în dosarul nr.3-883/2019, aflat pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.