Decizie nr.110 din 07.11.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.139g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 55 alin.(1) din Codul penal al Republicii Moldova (infracţiuni exceptate de la liberarea de răspundere penală)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.139g/2017 privind excepţia de

 neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 55 alin.(1)

din Codul penal al Republicii Moldova

(infracţiuni exceptate de la liberarea de răspundere penală)

nr. 110  din  07.11.2017

 (în vigoare 07.11.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 58-66 art. 35 din 23.02.2018

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 20 octombrie 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 7 noiembrie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art.181¹, 256, 303, 314, art.326 alin.(1) şi (1¹), art.327 alin.(1), art.328 alin.(1), art.332 alin.(1), art.333 alin.(1), art.334 alin.(1) şi (2), art.335 alin.(1) şi art.335¹ alin.(1)” din alineatul 1 al articolului 55 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002, ridicată de către avocatul Mariana Baraşianţ, în dosarul nr.1–1236/14, aflat pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 20 octombrie 2017 de către judecătorul Victor Sandu din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, se află cauza penală privind învinuirea lui G.B. de comiterea infracţiunii prevăzute la art.326 alin.(1) [Traficul de influenţă] din Codul penal.

4. În cadrul şedinţei de judecată din 3 octombrie 2017, avocatul inculpatului, Mariana Baraşianţ, a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor menţionate la §1 din prezenta decizie.

5. Prin încheierea din 5 octombrie 2017, instanţa a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20–24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

7. Prevederile relevante ale Codului penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în M. O., 2009, nr.72–74, art.195) sunt următoarele:

Articolul 55

Liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravenţională

“(1) Persoana care a săvârşit pentru prima oară o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă, cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art.181¹, 256, 303, 314, art.326 alin.(1) şi (1¹), art.327 alin.(1), art.328 alin.(1), art.332 alin.(1), art.333 alin.(1), art.334 alin.(1) şi (2), art.335 alin.(1) şi art.335¹ alin.(1), poate fi liberată de răspundere penală şi trasă la răspundere contravenţională în cazurile în care şi-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracţiune şi s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.

[…]”

8. Prevederile relevante ale Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei (adoptată la New York la 31 octombrie 2003 şi ratificată de Republica Moldova prin Legea nr.158-XVI din 6 iulie 2007) sunt următoarele:

Articolul 30

Urmăririle judiciare, judecata şi sancţiunile

“1. Fiecare Stat Parte face ca săvârşirea unei infracţiuni prevăzute de prezenta convenţie să fie pasibilă de sancţiuni care ţin seama de gravitatea acestei infracţiuni.

[…]

3. Fiecare Stat Parte se străduieşte să facă astfel încât orice putere judiciară discreţionară conferită de dreptul său intern şi aferentă urmăririlor judiciare pornite împotriva persoanelor pentru infracţiunile prevăzute de prezenta Convenţie să fie exercitată în scopul optimizării eficacităţii măsurilor de investigaţie şi reprimare a acestor infracţiuni, ţinând seama de necesitatea de a exercita un efect de descurajare în ceea ce priveşte săvârşirea lor.

[…]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că prevederile articolului 55 alin.(1) din Codul penal creează o discriminare între persoanele care au săvârşit pentru prima oară infracţiunile prevăzute la art.181¹, 256, 303, 314, art.326 alin.(1) şi (1¹), art.327 alin.(1), art.328 alin.(1), art.332 alin.(1), art.333 alin.(1), art.334 alin.(1) şi (2), art.335 alin.(1) şi art.335¹ alin.(1) şi persoanele care au săvârşit pentru prima oară alte infracţiuni uşoare sau mai puţin grave, întrucât liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravenţională poate fi aplicată doar în privinţa acestora din urmă.

10. Potrivit autorului excepţiei, prevederile legale contestate contravin dispoziţiilor articolelor 16 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului penal al Republicii Moldova, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea atestă că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Mariana Baraşianţ, în dosarul nr.1–1236/14, aflat pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

14. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

15. Curtea observă că, deşi în încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, se solicită controlul constituţionalităţii articolului 55 din Codul penal, în ansamblul său, totuşi autorul excepţiei invocă doar neconstituţionalitatea textului “cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art.181¹, 256, 303, 314, art.326 alin.(1) şi (1¹), art.327 alin.(1), art.328 alin.(1), art.332 alin.(1), art.333 alin.(1), art.334 alin.(1) şi (2), art.335 alin.(1) şi art.335¹ alin.(1)” din alineatul 1 al articolului menţionat.

16. Autorul excepţiei a pretins că dispoziţiile contestate contravin prevederilor constituţionale cuprinse la art.16, referitor la egalitatea în faţa legii, şi art.54, referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

17. Curtea constată că art.55 alin.(1) din Codul penal reglementează posibilitatea liberării de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravenţională a persoanelor care au săvârşit pentru prima oară o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă, cu excepţia infracţiunilor enumerate exhaustiv în norma menţionată.

18. În acest context, în jurisprudenţa sa Curtea a reţinut că, în virtutea art.72 alin.(3) lit.n) din Constituţie, reglementarea infracţiunilor, pedepselor şi a regimului de executare a acestora ţine de competenţa legislativului, care, în considerarea unor împrejurări specifice, poate adopta măsuri legislative adecvate, în spiritul principiilor constituţionale.

19. Legiuitorul are dreptul de apreciere a situaţiilor ce necesită a fi reglementate prin norme legale. Acest drept semnifică posibilitatea de a decide asupra oportunităţii la adoptarea actului legislativ în conformitate cu politica penală promovată în interesul general (HCC nr.6 din 16 aprilie 2015, §86–87).

20. În speţă, Curtea constată că obiectul litigiului principal, în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, vizează o cauză penală intentată în temeiul art.326 alin.(1) [Traficul de influenţă] din Codul penal.

21. În acest sens, Curtea a subliniat în Hotărârea nr.4 din 22 aprilie 2013:

“[…] corupţia subminează democraţia şi statul de drept, conduce la încălcarea drepturilor omului, subminează economia şi erodează calitatea vieţii. Prin urmare, lupta împotriva corupţiei este parte integrantă a asigurării respectării statului de drept.”

22. De asemenea, Curtea menţionează că prin ratificarea Convenţiei ONU împotriva corupţiei Republica Moldova s-a angajat să promoveze şi să consolideze în modul cel mai eficient măsurile necesare pentru prevenirea şi combaterea corupţiei. Astfel, potrivit art.30 §1 din Convenţia ONU, fiecare Stat Parte face ca săvârşirea unei infracţiuni prevăzute de Convenţie să fie pasibilă de sancţiuni care ţin seama de gravitatea acestei infracţiuni.

23. La fel, dispoziţiile paragrafului 3 din art.30 din Convenţie stabilesc că fiecare Stat Parte se străduieşte să facă astfel, încât orice putere judiciară discreţionară conferită de dreptul său intern şi aferentă urmăririlor judiciare pornite împotriva persoanelor pentru infracţiunile prevăzute de convenţie să fie exercitată în scopul optimizării eficacităţii măsurilor de investigaţie şi reprimare a acestor infracţiuni, ţinând seama de necesitatea de a exercita un efect de descurajare în ceea ce priveşte săvârşirea lor.

24. Prin urmare, Curtea reţine că prevederile contestate corespund cu angajamentele asumate de Republica Moldova prin ratificarea Convenţiei ONU de a incrimina actele de corupţie şi conexe acestora.

25. În acelaşi timp, Curtea reaminteşte că, în jurisprudenţa sa, a statuat că articolele 16 şi 54 din Constituţie completează celelalte dispoziţii substanţiale ale Constituţiei. Ele nu au o semnificaţie autonomă, deoarece se aplică prin raportare la un drept fundamental garantat de Constituţie (HCC nr.27 din 20 decembrie 2011, §28; DCC nr.1 din 22 ianuarie 2013, §25).

26. Ţinând cont de cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

În temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art.181¹, 256, 303, 314, art.326 alin.(1) şi (1¹), art.327 alin.(1), art.328 alin.(1), art.332 alin.(1), art.333 alin.(1), art.334 alin.(1) şi (2), art.335 alin.(1) şi art.335¹ alin.(1)” din alineatul 1 al articolului 55 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002, ridicată de către avocatul Mariana Baraşianţ, în dosarul nr.1–1236/14, aflat pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova