Decizie nr.111 din 15.07.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.66g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 2264 şi 264 din Codul fiscal (perioada de estimare a impozitului pe venit şi termenul de prescripţie pentru determinarea obligaţiilor fiscale [2])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.66g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate

a unor  prevederi  din  articolele 226⁴ şi  264  din  Codul  fiscal

(perioada de estimare a impozitului pe venit şi termenul de

prescripţie pentru determinarea obligaţiilor fiscale [2])

nr. 111  din  15.07.2021

 (în vigoare 15.07.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.186-189 art.149 din 06.08.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, Preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 24 martie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 15 iulie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconsti-tuţionalitate a textului "începând cu 1 ianuarie 2012 " din articolul 226⁴ şi a textului "cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2)" din alin.(1) şi alin.(2) din articolul 264 din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997, ridicată de către dl avocat Andrian Paladi, în interesele dnei Angela Sănduţa, în dosarul nr.3-2160/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dna judecător Tatiana Avasiloaie de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Printr-o decizie din 10 aprilie 2018, inspectorii fiscali din cadrul Serviciului Fiscal de Stat au iniţiat un control fiscal cameral repetat prin metoda verificării tematice cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil, privind corectitudinea calculării, declarării şi achitării impozitului pe venit de către dna Angela Sănduţa, contribuabil, persoană fizică, pentru perioadele fiscale 2012-2016.

4. Prin Decizia nr.318/1504 din 27 iulie 2018, Serviciul Fiscal de Stat a decis încasarea de la Angela Sănduţa la bugetul de stat a impozitului pe venit pentru perioadele anilor 2015-2016, a majorărilor de întârziere şi a amenzii.

5. Prin Decizia nr.327 din 20 septembrie 2018, Serviciul Fiscal de Stat nu a dat curs cererii prealabile depuse de dna Angela Sănduţa.

6. Pe 24 octombrie 2018, dna Angela Sănduţa a contestat în instanţa de judecată Decizia Serviciului Fiscal de Stat nr.318/1504 din 27 iulie 2018.

7. În şedinţa de judecată, dl avocat Andrian Paladi a ridicat, în interesele dnei Angela Sănduţa, excepţia de neconstituţionalitate a textului "începând cu 1 ianuarie 2012" din articolul 226⁴ şi a textului "cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2)" din alin.(1) şi alin.(2) din articolul 264 din Codul fiscal.

8. Prin încheierea din 12 martie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a tarii, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

[...]".

10. Prevederile relevante ale Codului fiscal, adoptat prin Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997, sunt următoarele:

Articolul 12¹

Perioada fiscală privind impozitul pe venit

"(1) Prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată.

[...]".

Articolul 226⁴

Obiectele estimării prin metode indirecte

"Obiecte ale estimării prin metode indirecte sunt orice venituri obţinute de subiecţii estimării începând cu 1 ianuarie 2012."

Articolul 264

Termenul de prescripţie pentru determinarea obligaţiilor fiscale

"(1) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2), obligaţiile fiscale pot fi determinate de către contribuabil şi Serviciul Fiscal de Stat sau alte organe cu atribuţii de administrare fiscală în următoarele termene:

a) impozitele, taxele, majorările de întârziere – în cel mult 4 ani de la ultima dată stabilită pentru prezentarea dării de seamă fiscale respective sau pentru plata impozitului, taxei, majorării de întârziere (penalităţii), în cazul în care nu este prevăzută prezentarea unei dări de seamă fiscale;

b) sancţiunile fiscale aferente unor impozite şi taxe concrete – în cel mult 4 ani de la ultima dată stabilită pentru prezentarea dării de seamă fiscale privind impozitul şi taxa menţionată sau pentru plata impozitului şi taxei în cazul în care nu este prevăzută prezentarea unei dări de seamă fiscale;

c) sancţiunile fiscale neaferente unor impozite şi taxe concrete – în cel mult 4 ani din data săvârşirii încălcării fiscale.

(2) Termenul de prescripţie nu se extinde asupra impozitului, taxei, majorării de întârziere (penalităţii) sau sancţiunilor fiscale aferente unui impozit, unei taxe concrete dacă darea de seamă fiscală care stabileşte obligaţia fiscală conţine informaţii ce induc în eroare sau reflectă fapte ce constituie infracţiuni fiscale ori nu a fost prezentată."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile contestate din articolul 226⁴ din Codul fiscal sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale articolelor 22, care se referă la neretroactivitatea legii, şi 23, care stabileşte exigenţele calităţii legii.

12. Autorul excepţiei menţionează că textul contestat a fost introdus prin Legea nr.281 din 7 decembrie 2012 şi a intrat în vigoare pe 27 decembrie 2012, însă produce efecte începând cu 1 ianuarie 2012, generând astfel obligaţii fiscale şi eventuale sancţiuni pentru o perioadă care nu ar trebui supusă controlului fiscal. Autorul consideră că instituirea unor reglementări legale care impun un anumit comportament, precum şi anumite sancţiuni pentru neîndeplinirea acelui comportament trebuie considerată o lege defavorabilă şi care înrăutăţeşte situaţia destinatarului acelei norme.

13. Autorul notează că articolul 264 din Codul fiscal nu corespunde cu criteriile clarităţii, menţionând că nu este clar care autoritate stabileşte circumstanţele de extindere a termenului de prescripţie, care este procedura, în baza căror probe se extinde cu titlu de excepţie termenul de prescripţie şi care este actul care stabileşte circumstanţele excepţionale şi posibilitatea de contestare a acestuia în faţa unei instanţe de judecată.

14. Prin urmare, autorul excepţiei de neconstituţionalitate pretinde că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 22, 23 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul fiscal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Andrian Paladi, în interesele dnei Angela Sănduţa, în dosarul nr.3-2160/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

18. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "începând cu 1 ianuarie 2012" din articolul 226⁴ şi textul "cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2)" din alin.(1) şi alin.(2) din articolul 264 din Codul fiscal. Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei. După cum rezultă din sesizare şi din încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză privind contestarea deciziilor Serviciului Fiscal de Stat.

19. Curtea reţine că autorul sesizării a invocat articolele 22 [neretroactivitatea legii], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva aceloraşi critici formulate de acelaşi autor în alte excepţii de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.133 din 5 decembrie 2019; DCC nr.136 din 9 decembrie 2019).

21. Astfel, în Decizia de inadmisibilitate nr.136 din 9 decembrie 2019, Curtea a reţinut că, potrivit articolului 12¹ din Codul fiscal, prin perioada fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul calendaristic la încheierea căruia se stabileşte venitul impozabil. Prin urmare, atât timp cât perioada fiscală stabilită pentru metodele indirecte de estimare constituie întregul an calendaristic, nu poate fi afectat principiul neretroactivităţii. În acelaşi timp, Curtea a observat că articolul 226⁴ a fost introdus în Codul fiscal prin Legea nr.267 din 23 decembrie 2011 [în vigoare de la 13 ianuarie 2012] în următoarea formulă: "Obiecte ale estimării prin metode indirecte sunt orice venituri obţinute începând cu 1 ianuarie 2012 de persoana fizică din sursele de venit impozabil [...]". În dispoziţia citată se regăseşte textul contestat "începând cu 1 ianuarie 2012" şi este evident că obligaţia contribuabilului persoană fizică de a estima veniturile prin metode indirecte a existat la începutul anului 2012. Curtea a reţinut că textul contestat "începând cu 1 ianuarie 2012" din articolul 226⁴ din Codul fiscal, care îşi are originea în Legea nr.267 din 23 decembrie 2011 [în vigoare de la 13 ianuarie 2012], a fost menţinut şi ulterior prin Legea nr.281 din 7 decembrie 2012 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal (a se vedea § 23-26 din Decizia citată).

22. Astfel, de vreme ce nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele enunţate în Decizia de inadmisibilitate nr.136 din 9 decembrie 2019 sunt valabile şi în prezenta cauză.

23. Cu privire la contestarea articolului 264 din Codul fiscal, Curtea observă că autorul excepţiei a pretins că prevederile contestate sunt contrare articolelor 23 şi 54 din Constituţie. Curtea reiterează că articolul 23 din Constituţie nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că testul calităţii legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental (a se vedea HCC nr.11 din 25 martie 2021, § 27; DCC nr.13 din 2 februarie 2021, § 20).

24. Curtea observă că, în acest capăt al sesizării, autorul nu a argumentat incidenţa vreunui drept fundamental. Critica lui s-a bazat doar pe neclaritatea textelor infraconstituţionale contestate. Din acest motiv, Curtea nu va efectua o analiză a calităţii prevederilor contestate prin prisma articolului 23 din Constituţie.

25. De asemenea, cu referire la pretinsa încălcare a articolului 54 din Constituţie, Curtea a subliniat că nici acest articol nu poate fi invocat de sine stătător. Astfel, autorul sesizării trebuia să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea HCC nr.11 din 25 martie 2021, § 27).

26. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a textului "începând cu 1 ianuarie 2012" din articolul 226⁴ şi a textului "cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2)" din alin.(1) şi alin.(2) din articolul 264 din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997, ridicată de către dl avocat Andrian Paladi, în interesele dnei Angela Sănduţa, în dosarul nr.3-2160/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.