Decizie nr.112 din 16.09.2024 de inadmisibilitate a sesizări nr.176a/2024 privind controlul constituţionalităţii unor texte din articolul 135 alin.(2) din Codul electoral (termenul de organizare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova (2))

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizări nr.176a/2024 privind

controlul constituţionalităţii  unor  texte  din

articolul 135  alin. (2) din  Codul  electoral

(termenul de organizare  a alegerilor  pentru

funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova (2))

nr. 112  din  16.09.2024

 (în vigoare 16.09.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 408-410 art.145 din 26.09.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 22 august 2024,

Examinând preliminar sesizarea menţionată,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 16 septembrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 22 august 2024, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, de către dl Vladimir Voronin şi dna Diana Caraman, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova. La 26 august 2024, autorii sesizării au depus un supliment la sesizare.

2. Autorii sesizării i-au solicitat Curţii să verifice constituţionalitatea textelor "cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Preşedintelui" şi "funcţie, însă nu mai târziu de" conţinute de articolul 135 alin.(2) din Codul electoral, precum şi a Hotărârii Parlamentului nr.122 din 16 mai 2024 cu privire la stabilirea datei alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

3. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 2

Suveranitatea şi puterea de stat

"(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

(2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului."

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

"Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 66

Atribuţiile de bază

"Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:

a) adoptă legi, hotărâri şi moţiuni;

[…]."

Articolul 78

Alegerea Preşedintelui

"[…]

(6) Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică."

Articolul 79

Validarea mandatului şi depunerea jurământului

"(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituţională.

(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, cel târziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurământ:

"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei". "

Articolul 80

Durata mandatului

"(1) Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

(2) Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou ales.

[…]."

Articolul 90

Vacanţa funcţiei

"(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.

[…]

(4) În termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Preşedinte."

4. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.325 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele:

Articolul 135

Stabilirea datei alegerilor

"(1) Data alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.

(2) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se organizează cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Preşedintelui în funcţie, însă nu mai târziu de termenul stabilit la art.90 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova.

(3) În caz de vacanţă a funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în urma demisiei, demiterii, a imposibilităţii definitive de a-şi exercita atribuţiile sau a decesului, alegerile se organizează în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa."

5. Prevederile relevante ale Hotărârii Parlamentului nr.122 din 16 mai 2024 cu privire la stabilirea datei alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova sunt următoarele:

"În temeiul art.78 din Constituţia Republicii Moldova şi al art.135 din Codul electoral nr.325/2022,

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.

Art.1. – Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se stabilesc pentru data de 20 octombrie 2024.

Art.2. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova."

ÎN DREPT

I. Argumentele autorilor sesizării

6. Autorii sesizării au menţionat că prevederile articolului 135 alin.(2) din Codul electoral trebuie să fie adoptate fără să se depăşească limitele constituţionale temporale stabilite de articolul 90 alin.(4) din Constituţie. Astfel, legislatorul constituant a stabilit expres la articolul 90 alin.(4) din Constituţie termenul în interiorul căruia Parlamentul urmează să stabilească data alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova, adică faptul că alegerile trebuie să aibă loc "în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte".

7. Autorii notează că la stabilirea datei alegerilor Preşedintelui Parlamentul trebuie să ia în calcul principiul periodicităţii, exigenţă impusă de Constituţie. Aşadar, la adoptarea normei contestate, Parlamentul şi-a depăşit competenţele constituţionale şi a instituit o perioadă mai mare, de până la cinci luni, pentru organizarea alegerilor Preşedintelui.

8. Potrivit autorilor sesizării, textul "cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Preşedintelui" din articolul 135 alin.(2) din Codul electoral nu se încadrează în normele constituţionale, din perspectiva termenului constituţional în interiorul căruia urmează să se desfăşoare alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. În opinia autorilor, alegerile prezidenţiale pot fi organizate după data la care expiră mandatul în discuţie şi doar în limitele termenului stabilit expres de norma constituţională de la articolul 90 alin.(4).

9. Aşadar, autorii au pretins încălcarea articolelor 1 alin.(3), 2, 4, 7, 23, 38, 54, 66, 78, 79 alin.(2), 80 şi 90 din Constituţie.

II. Aprecierea Curţii

10. Examinând respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări, stabilite în jurisprudenţa sa constantă, Curtea reţine că, în conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor şi hotărârilor Parlamentului ţine de competenţa sa ratione materiae.

11. În conformitate cu articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii sunt abilitaţi cu prerogativa sesizării Curţii Constituţionale. Autorii acestei sesizări sunt deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

12. Obiectul sesizării îl constituie prevederile menţionate la § 2 de mai sus. Aceste prevederi nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate. Totodată, Curtea constată că autorii sesizării nu au prezentat critici de neconstituţionalitate cu privire la textul "funcţie, însă nu mai târziu de" din articolul 135 alin.(2) din Codul electoral. Astfel, dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorilor în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate şi ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr.116 din 8 septembrie 2022, § 24; DCC nr.195 din 21 decembrie 2023, § 26).

13. Autorii sesizării au notat că dispoziţiile contestate contravin articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 2 (suveranitatea şi puterea de stat), 4 (drepturile şi libertăţile omului), 7 (Constituţia, Lege Supremă), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 38 (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi), 66 (atribuţiile de bază ale Parlamentului), 78 (alegerea Preşedintelui), 79 alin.(2) (validarea mandatului şi depunerea jurământului de către Preşedintele Republicii Moldova), 80 (durata mandatului Preşedintelui Republicii Moldova) şi 90 (vacanţa funcţiei Preşedintelui Republicii Moldova) din Constituţie.

14. Cu privire la incidenţa articolelor 1 alin.(3), 2, 4, şi 7 din Constituţie, Curtea reţine că, în prezenta cauză, aceste norme comportă un caracter general şi nu pot reprezenta repere individuale şi separate, ci trebuie coroborate cu alte prevederi din Constituţie, care trebuie să fie aplicabile (a se vedea HCC nr.9 din 26 martie 2024, § 41; DCC nr.190 din 21 decembrie 2023, § 25).

15. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolele 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (HCC nr.3 din 14 ianuarie 2021, § 22; HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 35; DCC nr.112 din 15 iulie 2021, § 22).

16. Referitor la aplicabilitatea articolului 38 din Constituţie, nu există vreo aparenţă de încălcare a drepturilor pe care le garantează acesta – dreptul la vot şi dreptul de a fi ales –, de vreme ce prevederile contestate prevăd chiar organizarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi stabilirea datei acestora, nu interdicţia sau vreun impediment de a le desfăşura. Prin urmare, articolul 38 din Constituţie nu este incident în prezenta cauză.

17. Pornind de la faptul că, în principal, criticile autorilor sesizării se raportează la articolele 90 alin.(4) şi 79 alin.(2) din Constituţie, Curtea, în analiza sa, va avea în vedere aceste articole, dar şi articolele 78 alin.(6), 80, 91 din Constituţie în lumina jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

A. Referitor la incidenţa articolului 90 alin.(4) din Constituţie

18. Autorii sesizării au susţinut că textul "cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Preşedintelui" din articolul 135 alin.(2) din Codul electoral ar veni în contradicţie cu dispoziţiile articolului 90 alin.(4) din Constituţie, deoarece ar extinde termenul constituţional al alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova de la 2 luni din data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte la 5 luni. În opinia lor, cadrul temporal pentru organizarea alegerilor prezidenţiale poate fi stabilit posterior datei la care expiră mandatul de 4 ani al Preşedintelui şi doar în limitele termenului de 2 luni indicat la articolul 90 alin.(4) din Constituţie.

19. Pe de o parte, Curtea reţine că cadrul temporal de la articolul 90 alin.(4) din Constituţie, la care autorii sesizării îşi raportează criticile, vizează alegerile prezidenţiale organizate în cazul în care a intervenit vacanţa acestei funcţii.

20. În Hotărârea nr.43 din 14 decembrie 2000, Curtea a constatat că reglementarea vacanţei funcţiei Preşedintelui Republicii Moldova în articolul 90 din Constituţie îşi are raţiunea în instituirea interimatului funcţiei reglementat de articolul 91 din Constituţie. Curtea reiterează că funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova devine vacantă şi nu mai este ocupată doar în caz de: (i) deces; (ii) imposibilitate definitivă de a-şi exercita atribuţiile; (iii) demisie; sau (iv) demitere şi presupune o încetare a unui mandat în exerciţiu (a se vedea HCC nr.43 din 14 decembrie 2000, § 3). Cazurile de mai sus reprezintă situaţii juridice obiective sau subiective care fac mandatul vacant şi explică de ce acesta nu a fost dus până la capăt (a se vedea HCC nr.43 din 14 decembrie 2000, § 3; HCC nr.2 din 8 februarie 2011, § 4; DCC nr.8 din 16 martie 2016, §§ 18-19). Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă, interimatul acesteia este asigurat, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru (articolul 91 din Constituţie), iar autorităţile competente au obligaţia ca, în termen de 2 luni de la data la care a survenit vacanţa, să organizeze alegeri pentru un nou Preşedinte (articolul 90 alin.(4) din Constituţie).

21. Pe de altă parte, Curtea observă că textul "cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Preşedintelui" din articolul 135 alin.(2) din Codul electoral vizează alegerile prezidenţiale organizate în cazul expirării mandatului de 4 ani.

22. Cu referire la organizarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova în cazul expirării duratei de 4 ani a mandatului, din perspectivă constituţională, Curtea reţine următoarele.

23. Curtea notează că articolul 80 din Constituţie stabileşte în alineatele (1) şi (2) durata mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova, precizând când începe şi când sfârşeşte acest mandat. Aşadar, mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani. Curgerea termenului de 4 ani începe la data depunerii jurământului şi încetează la data depunerii jurământului de către Preşedintele nou ales.

24. Curtea constată că din coroborarea celor două alineate ale articolului 80 din Constituţie rezultă cert că intervalul de timp dintre două jurăminte nu poate fi mai mic de 4 ani. Jurământul depus de Preşedintele nou ales este punctul de delimitare între două mandate: mandatul care a expirat încetează, iar mandatul Preşedintelui nou ales începe. De asemenea, aceste dispoziţii evidenţiază intenţia legislatorului constituant de a organiza alegeri prezidenţiale în mod periodic, o dată la 4 ani, astfel încât mandatul Preşedintelui nou ales să succeadă mandatului expirat.

25. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că alin.(2) din articolul 80 se referă la perioada cuprinsă între data expirării mandatului de 4 ani şi data depunerii jurământului de către Preşedintele nou ales (a se vedea HCC nr.43 din 14 decembrie 2000, § 4). În aceeaşi hotărâre, Curtea a reţinut că Constituţia "nu a stabilit expres nici cazurile, nici perioada pentru care Preşedintele îşi va continua exercitarea mandatului" al cărui termen a expirat. Este cert faptul că, pentru realizarea principiului continuităţii puterii, mandatul Preşedintelui în exerciţiu continuă până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou ales. În acest caz, mandatul de Preşedinte continuă să fie ocupat pe baza normei constituţionale de către Preşedintele în exerciţiu. Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că exercitarea după patru ani "a atribuţiilor Preşedintelui Republicii Moldova până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou ales nu poate fi calificată ca exercitare a interimatului" (a se vedea Decizia nr.8 din 16 martie 2016, § 22).

26. Având în vedere raţionamentele de mai sus, cadrul temporal stabilit în prevederile contestate vizează organizarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova în cazul expirării duratei de 4 ani a mandatului şi reprezintă o situaţie juridică distinctă de cea stabilită la articolul 90 alin.(4) din Constituţie.

27. Prin urmare, Curtea nu poate reţine afirmaţia autorilor sesizării raportată la articolul 90 alin.(4) din Constituţie potrivit căreia autorităţile competente ar fi îndreptăţite să stabilească un cadru temporal pentru alegerile prezidenţiale exclusiv după data la care expiră termenul de 4 ani al mandatului Preşedintelui în exerciţiu şi în limitele termenului de 2 luni.

28. Curtea notează că nicio normă constituţională nu stabileşte, în mod expres, un cadru temporal în limitele căruia să fie organizate şi desfăşurate alegerile prezidenţiale în cazul în care mandatul de 4 ani al Preşedintelui în exerciţiu expiră. Această chestiune a fost lăsată pentru reglementare în sarcina legislatorului (articolul 78 alin.(6) din Constituţie).

29. Având în vedere articolul 80 alin.(1) din Constituţie, potrivit căruia mandatul de Preşedinte durează 4 ani, coroborat cu articolul 78 alin.(6) din Constituţie, Curtea conchide că Parlamentul este competent să reglementeze o procedură de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova pentru cazul în care mandatul expiră. Această procedură trebuie să asigure depunerea jurământului de către candidatul a cărui alegere a fost validată de Curtea Constituţională la expirarea mandatului de 4 ani al Preşedintelui în exerciţiu sau într-un termen cât mai restrâns de la expirarea acestuia. Procedura de alegere a noului Preşedinte trebuie să înceapă în timp util până la expirarea mandatului Preşedintelui în exerciţiu. Stabilirea cadrului temporal în interiorul căruia urmează să fie organizate alegerile prezidenţiale în cazul expirării duratei de 4 ani a mandatului reprezintă un aspect important al procesului electoral şi o premisă a asigurării periodicităţii alegerilor în discuţie.

30. În acest caz, Curtea notează că textul "cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Preşedintelui" din articolul 135 alin.(2) din Codul electoral asigură succesiunea şi alternanţa mandatelor. Curtea consideră că Parlamentul a reglementat cadrul temporal în interiorul căruia se vor organiza alegerile prezidenţiale în acord cu coordonatele democraţiei constituţionale şi cu asigurarea succesiunii fireşti a mandatelor.

31. Curtea observă că o practică a organizării alegerilor prezidenţiale înainte de expirarea mandatului Preşedintelui în exerciţiu a fost acceptată şi la scrutinul prezidenţial din anul 2020. Deşi mandatul de patru ani al Preşedintelui ales în 2016 expira pe data de 23 decembrie 2020, alegerile unui nou Preşedinte au avut loc în două tururi pe 1 şi 15 noiembrie 2020, ambele tururi petrecute anterior datei la care expira mandatul predecesorului. Rezultatele alegerilor au fost confirmate prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.30 din 10 decembrie 2020, iar candidatul a cărui alegere a fost validată a depus jurământul pe data de 24 decembrie 2020 şi la această dată a intrat în exerciţiul funcţiei.

32. Având în vedere cele menţionate, precum şi faptul că nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, Curtea stabileşte că atât considerentele, cât şi dispozitivul Hotărârii nr.43 din 14 decembrie 2000, precum şi considerentele DCC nr.8 din 16 martie 2016 îşi menţin forţa juridică în prezenta cauză.

33. Prin urmare, textul "cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Preşedintelui" din articolul 135 alin.(2) din Codul electoral nu face incident articolul 90 alin.(4) din Constituţie.

B. Referitor la incidenţa articolului 79 alin.(2) din Constituţie

34. Autorii sesizării au susţinut că textul contestat din articolul 135 alin.(2) din Codul electoral împreună cu Hotărârea Parlamentului nr.122 din 16 mai 2024, prin care s-a stabilit data de 20 octombrie 2024 ca dată a alegerii Preşedintelui Republicii Moldova, în coroborare cu obligaţia constituţională a candidatului la funcţia de Preşedinte al Republicii de a depune jurământul în termen de 45 de zile după alegeri (articolul 79 alin.(2) din Constituţie) ar face, din perspectivă temporală, să se suprapună exercitarea a două mandate de Preşedinte: mandatul Preşedintelui în exerciţiu, care expiră în data de 24 decembrie 2024, şi mandatul Preşedintelui nou ales la 20 octombrie 2024 sau, după caz, la 3 noiembrie 2024, care ar trebui să depună jurământul în maximum 45 de zile. În opinia lor, calculul zilelor în discuţie ar trebui să înceapă de la una din aceste date.

35. Curtea subliniază că nu poate exista o suprapunere a mandatelor Preşedinţilor, i.e. al Preşedintelui cu mandat expirat şi al Preşedintelui nou ales, de vreme ce Preşedintele al cărui mandat a expirat îşi poate exercita funcţia, potrivit articolului 80 alin.(2) din Constituţie, până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou ales.

36. Mai mult, Curtea observă că autorii sesizării îşi bazează ipoteza pe o interpretare proprie a textului constituţional "[…] cel târziu la 45 de zile după alegeri [...]" din articolul 79 alin.(2) din Constituţie, căruia îi dă înţelesul de "cel târziu la 45 de zile după data alegerii".

37. Curtea reţine că alegerea Preşedintelui Republicii Moldova reprezintă o procedură reglementată inclusiv prin lege organică (a se vedea articolul 78 alin.(6) din Constituţie), i.e. de Codul electoral, care se încheie cu confirmarea rezultatului alegerilor şi cu validarea alegerii candidatului la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova de către Curtea Constituţională (articolul 79 alineatele (1) şi (2) din Constituţie).

38. Curtea consideră că expresia "după alegeri" din articolul 79 alin.(2) din Constituţie este indispensabil legată de confirmarea rezultatului alegerilor şi de validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova de către Curtea Constituţională. De la emiterea acestor acte trebuie calculat termenul constituţional de 45 de zile.

39. Prin urmare, Curtea reţine că textul contestat din articolul 135 alin.(2) din Codul electoral nu afectează articolul 79 alin.(2) din Constituţie. Acest capăt de sesizare este inadmisibil.

C. Referitor la Hotărârea Parlamentului nr.122 din 16 mai 2024 cu privire la stabilirea datei alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova

40. Curtea subliniază că Hotărârea Parlamentului nr.122 din 16 mai 2024 conţine o singură dispoziţie de substanţă: "Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se stabilesc pentru data de 20 octombrie 2024." Această Hotărâre a fost adoptată inclusiv pe baza articolului 135 alin.(2) din Codul electoral şi vizează doar stabilirea datei alegerilor. Sub acest aspect, raportată fiind la Codul electoral, Hotărârea Parlamentului reprezintă un act de punere în aplicare a normei contestate.

41. Având în vedere că textul "cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Preşedintelui" din articolul 135 alin.(2) din Codul electoral nu afectează articolele 79 alin.(2) şi 90 alin.(4) din Constituţie, nici Hotărârea Parlamentului nr.122 din 16 mai 2024 nu afectează aceste dispoziţii.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) litera a), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea depusă de către dl Vladimir Voronin şi dna Diana Caraman, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, privind verificarea constituţionalităţii textelor "cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Preşedintelui" şi "funcţie, însă nu mai târziu de" conţinute de articolul 135 alin.(2) din Codul electoral, precum şi a Hotărârii Parlamentului nr.122 din 16 mai 2024 cu privire la stabilirea datei alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIE SEPARATĂ,

expusă în temeiul articolului 27 alin.(5) din Legea cu privire la

Curtea Constituţională nr.317 din 13 decembrie 1994 şi

al articolului 67 din Codul jurisdicţiei constituţionale

nr.502 din 16 iunie 1995

1. Prin Decizia nr.112 din 16 septembrie 2024 a fost declarată inadmisibilă sesizarea nr.176a/2024, depusă de către dl Vladimir Voronin şi dna Diana Caraman, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, privind verificarea constituţionalităţii textelor "cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Preşedintelui" şi "funcţie, însă nu mai târziu de" conţinute de articolul 135 alin.(2) din Codul electoral, precum şi a Hotărârii Parlamentului nr.122 din 16 mai 2024 cu privire la stabilirea datei alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

2. În esenţă, autorii sesizării au abordat problema perioadei în care pot fi organizate alegerile Preşedintelui Republicii Moldova în cazul expirării mandatului acestuia.

3. Potrivit articolului 90 alin.(1) din Constituţie, vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova intervine în caz: (i) de expirare a mandatului, (ii) de demisie, (iii) de demitere, (iv) de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau (v) de deces. În conformitate cu prevederile articolului 90 alin.(4) din Constituţie, în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Preşedinte.

4. Referitor la prevederile constituţionale menţionate există două interpretări diametral opuse.

5. Potrivit unei interpretări, în toate situaţiile prevăzute la articolul 90 alin.(1) din Constituţie, inclusiv în cazul expirării mandatului Preşedintelui, alegerile pot fi organizate doar în limitele termenului de 2 luni stabilit expres de articolul 90 alin.(4) din Constituţie.

6. Aceasta este varianta iniţială a articolului 135 alin.(1) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr.325 din 8 decembrie 2022: "Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se organizează în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, în conformitate cu articolul 90 din Constituţia Republicii Moldova".

7. Autorii sesizării, de asemenea, susţin această abordare, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cum ar fi: HCC nr.56 din 21 decembrie 1995, HCC nr.18 din 27 octombrie 2009, HCC nr.18 din 3 august 2010, HCC nr.2 din 8 februarie 2011, § 4, punctul 1 din dispozitiv. Astfel, autorii sesizării consideră că alegerile prezidenţiale pot fi organizate doar după data la care expiră mandatul Preşedintelui republicii şi doar în limitele termenului stabilit expres de norma constituţională de la articolul 90 alin.(4) (a se vedea DCC nr.112 din 16 septembrie 2024, §§ 6-9, 18).

8. Potrivit altei interpretări, la stabilirea datei alegerilor prezidenţiale trebuie făcută o delimitare între situaţia de expirare a mandatului de 4 ani al Preşedintelui Republicii şi situaţiile când mandatul încetează înainte de termen (demisie, demitere, imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor, deces). Potrivit acestei opinii, în cazul expirării mandatului Preşedintelui, care reprezintă o situaţie juridică distinctă de cea stabilită la articolul 90 alin.(4) din Constituţie, alegerile pot fi organizate anterior datei încetării mandatului¹.

____________________________

¹ A se vedea Nota informativă la proiectul de lege nr.473 din 14 decembrie 2023 privind modificarea unor acte normative şi argumentarea la amendamentul VR nr.15/03276 din 26 decembrie 2023 la proiectul legii privind modificarea unor acte normative (nr.473 din 14 decembrie 2023). https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactenormative/tabid/61/LegislativId/6804/language/ro-RO/Default.aspx

9. Această abordare prevede prelungirea mandatului Preşedintelui Republicii până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou ales, fără a fi necesară asigurarea interimatului funcţiei de către Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru, asigură succesiunea firească a mandatelor prezidenţiale şi permite evitarea prelungirii nejustificate a mandatului constituţional de 4 ani al Preşedintelui în cazul desfăşurării alegerilor după expirarea acestuia. Viziunea respectivă are la bază HCC nr.43 din 14 decembrie 2000 şi DCC nr.8 din 16 martie 2016 (a se vedea DCC nr.112 din 16 septembrie 2024, § 32).

10. Reţin faptul că Parlamentul, prin Legea nr.1 din 18 ianuarie 2024, a modificat conţinutul articolului 135 din Codul electoral. Astfel, alineatul (2) din acest articol reglementează organizarea alegerilor în cazul expirării mandatului Preşedintelui în funcţie, iar alineatul (3) – organizarea alegerilor în caz de vacanţă a funcţiei de Preşedinte al Republicii în urma demisiei, demiterii, a imposibilităţii definitive de a-şi exercita atribuţiile sau a decesului.

11. Potrivit articolului 135 alin.(2) din Codul electoral, alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se organizează cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Preşedintelui în funcţie, însă nu mai târziu de termenul stabilit la articolul 90 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova.

12. Analizând conţinutul acestei norme, observ că, de fapt, Parlamentul a încercat să concilieze cele două interpretări ale articolului 90 alineatele (1) şi (4) din Constituţie menţionate mai sus. Pe de o parte, norma contestată permite organizarea alegerilor cu 90 de zile înainte de data expirării mandatului Preşedintelui în funcţie, iar pe de altă parte, aceeaşi normă acceptă organizarea alegerilor şi în termen de 2 luni de la data expirării mandatului. Reieşind din raţionamentele prezentate supra, în cazul organizării alegerilor generate de expirarea mandatului Preşedintelui Republicii, aceste două termene se exclud reciproc. În circumstanţele cauzei, afirmarea unei interpretări presupune excluderea celeilalte (expressio unius est exclusio alterius) (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.20 din 26 septembrie 2019, § 29).

13. Prin urmare, dacă se constată constituţionalitatea textului "cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Preşedintelui" din articolul 135 alin.(2) din Codul electoral (a se vedea DCC nr.112 din 16 septembrie 2024, § 30), apar dubii asupra constituţionalităţii textului "însă nu mai târziu de termenul stabilit la articolul 90 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova" din acelaşi alineat. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că poate pronunţa o hotărâre şi în privinţa altor dispoziţii legale a căror constituţionalitate depinde în întregime sau parţial de constituţionalitatea normei contestate (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.15 din 28 mai 2020, § 66; HCC nr.12 din 6 aprilie 2021, § 43).

14. Astfel, posibilitatea desfăşurării alegerilor prezidenţiale în termen de 2 luni de la data expirării mandatului Preşedintelui, ţinând cont şi de durata procedurilor privind confirmarea rezultatelor alegerilor, validarea mandatului şi depunerea jurământului care au loc după alegeri, ar duce la prelungirea nejustificată a mandatului constituţional de 4 ani al Preşedintelui Republicii şi, drept consecinţă, la incidenţa articolului 80 alin.(1) din Constituţie (durata mandatului Preşedintelui Republicii).

15. Referitor la incidenţa articolului 79 alin.(2) din Constituţie (validarea mandatului şi depunerea jurământului de către Preşedintele Republicii), autorii sesizării au susţinut că textul contestat din articolul 135 alin.(2) din Codul electoral şi Hotărârea Parlamentului nr.122 din 16 mai 2024, prin care s-a stabilit data de 20 octombrie 2024 ca dată a alegerii Preşedintelui Republicii, în coroborare cu obligaţia constituţională a candidatului la funcţia de Preşedinte de a depune jurământul cel târziu în termen de 45 de zile după alegeri ar face, din perspectivă temporală, să se suprapună exercitarea a două mandate de Preşedinte: mandatul Preşedintelui în exerciţiu, care expiră în data de 24 decembrie 2024, şi mandatul Preşedintelui nou ales la 20 octombrie 2024 (primul tur de scrutin) sau, după caz, la 3 noiembrie 2024 (al doilea tur de scrutin), care ar trebui să depună jurământul în maxim 45 de zile. În opinia lor, calculul zilelor în discuţie ar trebui să înceapă de la una din aceste date (a se vedea DCC nr.112 din 16 septembrie 2024, § 34).

16. În raport cu aceste critici de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a reţinut că textul contestat din articolul 135 alin.(2) din Codul electoral nu afectează articolul 79 alin.(2) din Constituţie. În opinia Curţii, nu poate exista o suprapunere a mandatelor Preşedintelui cu mandat expirat şi al Preşedintelui nou ales, de vreme ce Preşedintele al cărui mandat a expirat îşi poate exercita funcţia, potrivit articolului 80 alin.(2) din Constituţie, până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou ales. Potrivit Curţii, expresia "după alegeri" din articolul 79 alin.(2) din Constituţie este indispensabil legată de confirmarea rezultatului alegerilor şi de validarea mandatului de Preşedinte al Republicii de către Curtea Constituţională. De la emiterea acestor acte trebuie calculat termenul constituţional de 45 de zile pentru depunerea jurământului de către candidatul ales (a se vedea DCC nr.112 din 16 septembrie 2024, §§ 35-39).

17. Nu susţin această soluţie din următoarele considerente.

18. Reţin faptul că autorii sesizării au invocat posibilitatea suprapunerii mandatelor în situaţia în care Preşedintele Republicii se află în exerciţiul mandatului său de 4 ani, dar nu în cazul în care mandatul Preşedintelui a expirat. În acest context, analizând la modul abstract norma contestată, constat că organizarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Preşedintelui în funcţie în mai multe situaţii ar putea conduce la suprapunerea mandatelor. Spre exemplu, dacă, ipotetic, alegerile ar avea loc cu 90 de zile înainte de data expirării mandatului Preşedintelui în funcţie şi noul Preşedinte ar fi ales din primul tur de scrutin, ar putea exista o suprapunere a mandatelor de circa 45 de zile. În alte situaţii care ar putea apărea în urma aplicării normei contestate (e.g. organizarea alegerilor cu mai puţin de 90 de zile înainte de data expirării mandatului Preşedintelui, desfăşurarea alegerilor în două tururi etc.) perioada în care ar putea exista o suprapunere a mandatelor ar fi mai mică (a se vedea § 26 infra).

19. Subliniez faptul că, potrivit articolului 38 alin.(1) din Constituţie (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales), voinţa poporului constituie baza puterii de stat şi această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. În acelaşi timp, Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat (articolul 78 alin.(1) (alegerea Preşedintelui Republicii) din Constituţie), mandatul Preşedintelui Republicii durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului (articolul 80 alin.(1) din Constituţie), iar candidatul a cărui alegere a fost validată va depune jurământul în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, cel târziu la 45 de zile după alegeri (articolul 79 alin.(2) din Constituţie).

20. În cazurile menţionate mai sus de suprapunere a mandatelor prezidenţiale atestăm următoarea situaţie. Pe de o parte, există un Preşedinte al Republicii ales prin voinţa poporului, exprimată prin alegeri, pentru un mandat de 4 ani, care se află în exercitarea mandatului său constituţional. Pe de altă parte, există un candidat a cărui alegere de către popor a fost validată de Curtea Constituţională şi care este obligat, potrivit articolului 79 alin.(2) din Constituţie, să depună jurământul cel târziu la 45 de zile după alegeri, pentru a începe exercitarea mandatului său constituţional.

21. În acest context, reţin faptul că cuvântul "alegeri" din articolul 79 alin.(2) din Constituţie semnifică ziua în care a fost ales candidatul a cărui alegere a fost validată de Curtea Constituţională (i.e. ziua în care a avut loc primul tur sau, după caz, al doilea tur de scrutin). Acest raţionament reiese şi din interpretarea altor norme constituţionale care conţin acest cuvânt şi se referă la alegerile Preşedintelui Republicii. Astfel, spre exemplu, potrivit articolului 79 alin.(1) din Constituţie, rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituţională. În acest context, este cert că este vorba despre validarea rezultatului obţinut în ziua în care au avut loc alegerile. Acelaşi sens cuvântul "alegeri" îl are şi în prevederea de la articolul 135 alin.(1) lit.e) din Constituţie – Curtea Constituţională confirmă rezultatele alegerii Preşedintelui Republicii Moldova, adică rezultatele obţinute în ziua votării. De asemenea, potrivit articolului 78 alin.(3) din Constituţie, este declarat ales candidatul care a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, fiind clar că este vorba despre voturile exprimate în ziua alegerilor.

22. În plus, termenul de 45 de zile pentru depunerea jurământului este stabilit reieşind din faptul că după votare şi numărarea voturilor Comisia Electorală Centrală, în termen de 5 zile, va stabili rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii, iar Curtea Constituţională, în termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către organele electorale şi instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite, va confirma sau infirma legalitatea alegerilor (a se vedea articolele 85 alineatele (1), (2) şi 148 din Codul electoral). Astfel, termenul de 45 de zile de la data votării este suficient pentru a fi desfăşurate toate procedurile necesare de către organele competente (stabilirea rezultatelor alegerilor, soluţionarea definitivă a contestaţiilor depuse, confirmarea rezultatelor alegerilor, validarea mandatului candidatului ales) şi permite depunerea jurământului. Per a contrario, calcularea termenului constituţional de 45 de zile de la data confirmării rezultatului alegerilor şi a validării mandatului de Preşedinte de către Curtea Constituţională ar duce la prelungirea nejustificată a mandatului constituţional al Preşedintelui în cazul desfăşurării alegerilor după expirarea acestuia sau la prelungirea nejustificată a interimatului funcţiei de Preşedinte în cazul desfăşurării alegerilor în situaţiile când mandatul şefului statului a încetat înainte de termen.

23. Prin urmare, termenul constituţional de 45 de zile stabilit pentru depunerea jurământului de către candidatul ales al cărui mandat a fost validat trebuie calculat din ziua în care acest candidat a fost ales.

24. Susţin raţionamentul că stabilirea cadrului temporal în interiorul căruia urmează să fie organizate alegerile prezidenţiale în cazul expirării duratei de 4 ani a mandatului reprezintă un aspect important al procesului electoral şi o premisă a asigurării periodicităţii alegerilor în discuţie. Procedura de alegere a noului Preşedinte trebuie să înceapă în timp util până la expirarea mandatului Preşedintelui în exerciţiu şi să asigure depunerea jurământului de către candidatul a cărui alegere a fost validată de Curtea Constituţională la expirarea mandatului de 4 ani al Preşedintelui în exerciţiu. Pin urmare, alegerile prezidenţiale trebuie organizate astfel încât mandatul Preşedintelui nou ales să succeadă mandatului expirat. Astfel, intervalul de timp dintre două jurăminte nu poate fi mai mic de 4 ani, pentru a nu afecta caracterul plenar al mandatului constituţional în curs (a se vedea DCC nr.112 din 16 septembrie 2024, §§ 24, 29).

25. În prezenta cauză, observ că norma contestată nu respectă aceste deziderate. Cadrul temporal în interiorul căruia urmează să fie organizate alegerile prezidenţiale în cazul expirării mandatului Preşedintelui în funcţie (i.e. cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului), în situaţiile invocate mai sus, nu permite organizarea alegerilor în timp util, astfel încât intervalul de timp dintre două jurăminte să nu fie mai mic de 4 ani, dar, în acelaşi timp, candidatul a cărui alegere a fost validată să depună jurământul în termenul constituţional de 45 de zile. Astfel, aplicarea normei contestate permite suprapunerea a două mandate prezidenţiale şi nu asigură alternanţa organică a acestor mandate.

26. Această constatare este valabilă şi în cazul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii stabilite pentru data de 20 octombrie 2024 prin Hotărârea Parlamentului nr.122 din 16 mai 2024. Astfel, reieşind din faptul că mandatul Preşedintelui Republicii în exerciţiu expiră la 24 decembrie 2024, în cazul alegerii Preşedintelui în primul tur de scrutin (20 octombrie 2024), perioada de suprapunere a mandatelor va fi de 21 de zile. În cazul alegerii Preşedintelui în al doilea tur de scrutin (3 noiembrie 2024), perioada de suprapunere a mandatelor va fi de 7 zile.

27. Suprapunerea a două mandate constituţionale ale Preşedinţilor Republicii, ambii aleşi prin voinţa poporului, ar putea genera atât incertitudini de ordin constituţional, cât şi instabilitate politică şi conflicte sociale.

28. Prin urmare, constat incidenţa articolului 79 alin.(2) din Constituţie în prezenta cauză.

29. Aşadar, în opinia mea, Curtea Constituţională trebuia să declare sesizarea admisibilă, pentru a o examina în fond şi pentru a verifica constituţionalitatea articolului 135 alin.(2) din Codul electoral, precum şi a Hotărârii Parlamentului nr.122 din 16 mai 2024 cu privire la stabilirea datei alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.