Decizie nr.114 din 15.12.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.160g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 229 alin.(2) şi 230 alin.(2) din Codul contravenţional al Republicii Moldova (aplicarea punctelor de penalizare)
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr.160g/2017 privind excepţia de
neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 229 alin.(2)
şi 230 alin.(2) din Codul contravenţional al Republicii Moldova
(aplicarea punctelor de penalizare)
nr. 114 din 15.12.2017
(în vigoare 15.12.2017)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 77-83 art. 41 din 09.03.2018
* * *
Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dl Igor DOLEA,
Dna Victoria IFTODI,
Dl Victor POPA,
Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dlui Vasili Oprea, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 5 decembrie 2017,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 15 decembrie 2017 în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate:
- a textului “cu aplicarea a 3 puncte de penalizare” din alineatul (2) al articolului 229;
- a textului “cu aplicarea a 4 puncte de penalizare” din alineatul (2) al articolului 230 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008,
ridicată de către avocatul Igor Coban, în dosarul nr.4-392/17, pendinte la Judecătoria Ungheni (sediul central).
2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 5 decembrie 2017 de către judecătorul Mariana Stratan din cadrul Judecătoriei Ungheni (sediul central), în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.
A. Circumstanţele litigiului principal
3. La 16 august 2017 agentul constatator din cadrul Inspectoratului Naţional de Patrulare a întocmit un proces-verbal cu privire la contravenţie în privinţa dlui Gheorghe Moroşanu privind comiterea contravenţiilor prevăzute de art.229 alin.(2) şi art.230 alin.(2) din Codul contravenţional.
4. Prin decizia agentului constatator, în conformitate cu art.395 alin.(1) pct.1) lit.c) din Codul contravenţional, cauza contravenţională a fost remisă spre examinare la Judecătoria Ungheni (sediul central).
5. În cadrul şedinţei de judecată, avocatul contravenientului, Igor Coban, a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a textului “cu aplicarea a 3 puncte de penalizare” din alineatul (2) al articolului 229 şi a textului “cu aplicarea a 4 puncte de penalizare” din alineatul (2) al articolului 230 din Codul contravenţional.
6. Prin încheierea din 23 noiembrie 2017 instanţa a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi remiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.
B. Legislaţia pertinentă
7. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:
Articolul 20
Accesul liber la justiţie
“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”
Articolul 54
Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”
8. Prevederile relevante ale Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (republicat în M.O., 2017, nr.78-84, art.100) sunt următoarele:
Articolul 36
Aplicarea punctelor de penalizare.
Privarea de dreptul special
“(1) În cazurile şi în mărimea prevăzute de sancţiunea normei contravenţionale din capitolele XII şi XIII ale cărţii întâi, conducătorului de vehicul declarat vinovat de săvârşirea contravenţiei, odată cu aplicarea sancţiunii principale, i se aplică un număr de puncte de penalizare ca sancţiune complementară.
(2) Dacă aplicarea sancţiunii în modul prevăzut la alin.(1) condiţionează acumularea a 15 puncte de penalizare, agentul constatator remite cauza contravenţională spre examinare în instanţa de judecată competentă, care, odată cu sancţiunea principală şi cu aplicarea punctelor de penalizare, aplică privarea de dreptul special de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la un an ca sancţiune complementară.
(3) Punctele de penalizare se anulează la expirarea termenului de 6 luni de la data constatării contravenţiei pentru care au fost aplicate sau de la data privării, prin hotărâre judecătorească, de dreptul de a conduce vehicule.
[…]”
Articolul 229
Încălcarea regulilor de înmatriculare sau de înregistrare de stat,
de revizie tehnică a vehiculelor
“[…]
(2) Conducerea unui vehicul care nu a fost înmatriculat în modul stabilit sau care nu a fost supus reviziei tehnice se sancţionează cu amendă de la 9 la 12 unităţi convenţionale cu aplicarea a 3 puncte de penalizare.
[…]”
Articolul 230
Conducerea unui vehicul cu încălcarea regulilor de amplasare a numărului
de înmatriculare sau conducerea unui vehicul fără un astfel de număr
“[…]
(2) Conducerea unui vehicul fără număr de înmatriculare se sancţionează cu amendă de la 15 la 18 unităţi convenţionale cu aplicarea a 4 puncte de penalizare.
[…]”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate
9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că textele “cu aplicarea a 3 puncte de penalizare” din alineatul (2) al articolului 229 şi “cu aplicarea a 4 puncte de penalizare” din alineatul (2) al articolului 230 din Codul contravenţional sunt contrare prevederilor articolelor 1, 20 şi 54 din Constituţie.
10. În acest sens, autorul excepţiei pretinde că reglementarea sancţiunii punctelor de penalizare în mărime fixă, în absenţa posibilităţii de modificare a cuantumului sancţiunii corespunzător circumstanţelor cauzei, atrage încălcarea dreptului la un proces echitabil.
B. Aprecierea Curţii
11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.
12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului contravenţional nr.218-XVI din 24 octombrie 2008, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
13. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Igor Coban, în dosarul nr.4-392/17, pendinte la Judecătoria Ungheni (sediul central), este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.
14. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.
15. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul “cu aplicarea a 3 puncte de penalizare” din alineatul (2) al articolului 229 şi textul “cu aplicarea a 4 puncte de penalizare” din alineatul (2) al articolului 230 din Codul contravenţional.
16. Curtea menţionează că autorul excepţiei de neconstituţionalitate pretinde că prin imposibilitatea individualizării punctelor de penalizare prevederile legale contestate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art.1 privind statul Republica Moldova, art.20 privind accesul liber la justiţie şi art.54 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
17. În jurisprudenţa sa Curtea a statuat că individualizarea sancţiunilor îmbracă atât forma individualizării legale, operaţiune care se realizează de legiuitor în faza de elaborare a legii, cât şi forma individualizării judiciare, care se realizează de către instanţa de judecată şi constă în aplicarea pedepsei concrete persoanei care a comis o contravenţie sau o infracţiune (HCC nr.10 din 10 mai 2016, § 52).
18. Curtea a subliniat că principiul individualizării pedepsei exclude aplicarea unei sancţiuni absolut determinate în lipsa unor criterii de individualizare (HCC nr.10 din 10 mai 2016, § 66, 68).
19. Examinând prevederile Codului contravenţional, Curtea constată că mărimea punctelor de penalizare variază de la o contravenţie la alta în funcţie de importanţa valorii sociale ocrotite prin norma contravenţională, iar aplicarea lor nu duce imediat la privarea de dreptul special de a conduce vehicule.
20. Curtea menţionează că, potrivit art.36 alin.(2) din Codul contravenţional, privarea de dreptul special de a conduce vehicule este condiţionat de acumularea a 15 puncte de penalizare.
21. În acelaşi timp, Curtea observă că instanţa de judecată poate dispune privarea persoanei de acest drept pentru o perioadă de la 6 luni la un an. Prin urmare, instanţa de judecată nu este lipsită de posibilitatea individualizării sancţiunii, ţinând cont de circumstanţele particulare ale fiecărui caz.
22. Curtea reţine că în condiţiile în care contravenientului îi este asigurată posibilitatea de a formula contestaţie împotriva deciziei agentului constatator prin care i-au fost aplicate punctele de penalizare, iar instanţa de judecată are obligaţia de a examina cauza sub toate aspectele, complet şi obiectiv, verificând legalitatea şi temeinicia procesului-verbal, alegaţiile autorului excepţiei privind încălcarea dreptului la un proces echitabil nu pot fi reţinute.
23. Aceste raţionamente au fost statuate şi de Curtea Europeană în cauza Malige vs. Franţa (hotărârea din 23 septembrie 1998).
24. Mai mult, Curtea observă că, potrivit art.36 alin.(3) din Codul contravenţional, punctele de penalizare se anulează la expirarea termenului de 6 luni de la data constatării contravenţiei pentru care au fost aplicate sau de la data privării, prin hotărâre judecătorească, de dreptul de a conduce vehicule.
25. În temeiul celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este neîntemeiată şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în temeiul articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate:
- a textului “cu aplicarea a 3 puncte de penalizare” din alineatul (2) al articolului 229;
- a textului “cu aplicarea a 4 puncte de penalizare” din alineatul (2) al articolului 230 din Codul contravenţional nr.218-XVI din 24 octombrie 2008,
ridicată de avocatul Igor Coban, în dosarul nr.4-392/17, pendinte la Judecătoria Ungheni (sediul central).
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE | Tudor PANŢÎRU |
| Nr.114. Chişinău, 15 decembrie 2017. | |