Decizie nr.116 din 14.11.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.131g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a punctului 71 din Statutul disciplinar al funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 7 iunie 2017

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.131g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate

a punctului 71 din Statutul disciplinar al funcţionarului public cu statut special

din cadrul  Ministerului  Afacerilor  Interne, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017

nr. 116  din  14.11.2019

 (în vigoare 14.11.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 7-13 art. 3 din 17.01.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea depusă pe 15 iulie 2019,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 14 noiembrie 2019 în camera de consiliu,

Prezintă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a punctului 71 din Statutul disciplinar al funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 7 iunie 2017, ridicată de către dl avocat Andrei Cernicov în dosarul nr.3-2084/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 15 iulie 2019, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, se află o cerere de chemare în judecată depusă de dl Andrei Canna împotriva Serviciului tehnologii informaţionale al Ministerului Afacerilor Interne privind anularea ordinului de sancţionare nr.50 ef din 3 iulie 2018.

4. În cadrul şedinţei de judecată din 27 iunie 2019, dl avocat Andrei Cernicov, apărător ales al dlui Andrei Canna, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a punctului 71 din Statutul disciplinar al funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 7 iunie 2017, care reglementează obligaţiile funcţionarului audiat în cadrul anchetei de serviciu.

5. Prin încheierea din aceeaşi dată, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

“Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”

7. Prevederile relevante ale Codului muncii, adoptat prin Legea nr.154 din 28 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 208

Modul de aplicare a sancţiunilor disciplinare

“(1) Până la aplicarea sancţiunii disciplinare, angajatorul este obligat să ceară în scris salariatului o explicaţie scrisă privind fapta comisă. Explicaţia privind fapta comisă poate fi prezentată de către salariat în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării. Refuzul de a prezenta explicaţia cerută se consemnează într-un proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului şi un reprezentant al salariaţilor.

(2) În funcţie de gravitatea faptei comise de salariat, angajatorul este în drept să organizeze şi o anchetă de serviciu, a cărei durată nu poate depăşi o lună. În cadrul anchetei, salariatul are dreptul să-şi explice atitudinea şi să prezinte persoanei abilitate cu efectuarea anchetei toate probele şi justificările pe care le consideră necesare.”

8. Prevederile relevante ale Legii nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sunt următoarele:

Articolul 59

Condiţiile de aplicare a sancţiunilor disciplinare

“[...]

(2) Înainte de aplicarea sancţiunii disciplinare, angajatorul sau persoana împuternicită de către acesta este obligată să-i ceară funcţionarului public cu statut special o explicaţie scrisă privind fapta comisă. Refuzul de a prezenta explicaţia se consemnează într-un proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului sau al persoanei împuternicite de către acesta şi, după caz, de un reprezentant al salariaţilor.

[...]

(4) Funcţionarul public cu statut special vizat de ancheta de serviciu are dreptul să cunoască integral materialele anchetei, cu respectarea regimului juridic al datelor cu caracter personal şi al informaţiilor atribuite la secretul de stat, de asemenea să solicite şi/sau să prezinte probe în apărarea sa.

(5) La individualizarea sancţiunii disciplinare se ţine seama de activitatea anterioară a funcţionarului public cu statut special, de împrejurările în care a fost săvârşită abaterea disciplinară, de cauzele, gravitatea şi consecinţele acesteia, de gradul de vinovăţie, precum şi de preocuparea pentru înlăturarea consecinţelor faptei comise.

[...]

(7) Cadrul general de desfăşurare a anchetei de serviciu, de aplicare, atenuare, agravare şi ridicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte de către Guvern.

[...]”

9. Prevederile relevante ale Statutului disciplinar al funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 7 iunie 2017, sunt următoarele:

“[...]

48. Sarcinile anchetei de serviciu sînt:

1) examinarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă a circumstanţelor abaterilor disciplinare comise de către funcţionari;

2) stabilirea cauzelor şi condiţiilor care au condus la comiterea abaterilor disciplinare;

3) identificarea persoanelor vinovate şi asigurarea aplicării corecte a legislaţiei în vigoare, pentru ca fiecare persoană care a comis abateri disciplinare să fie sancţionată potrivit vinovăţiei sale şi nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere.

49. Ancheta de serviciu se va efectua cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale funcţionarului.

[...]

68. Persoana căreia i-a fost încredinţată efectuarea anchetei de serviciu este obligată:

1) să solicite explicaţii scrise de la funcţionarul în privinţa căruia a fost iniţiată ancheta de serviciu. Refuzul de a da explicaţiile solicitate se consemnează într-un proces-verbal semnat de persoana care efectuează ancheta de serviciu şi contrasemnat de către un reprezentant al angajatorului şi un reprezentant al salariatului, iar în lipsa ultimului, de către două persoane dezinteresate;

[...]

71. Funcţionarul care urmează a fi audiat în cadrul anchetei de serviciu este obligat:

1) să se prezinte, la solicitarea persoanei care efectuează ancheta de serviciu, în ziua şi la ora când este invitată. În caz de absenţă din motive întemeiate, să prezinte o explicaţie şi documentele care îi justifică neprezentarea, cu indicarea expresă a datei şi orei cînd este disponibil de a se prezenta;

2) să manifeste un comportament corespunzător, să nu împiedice examinarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă, a circumstanţelor abaterii disciplinare;

3) să dea dovadă de sinceritate şi să contribuie activ la stabilirea adevărului obiectiv;

4) să comunice date veridice despre domiciliu şi alte date solicitate în procesul audierii;

5) să informeze imediat persoana care efectuează ancheta de serviciu despre orice circumstanţe ce ar crea impedimente bunei desfăşurări a anchetei (hotărâri adoptate de către alte organe de drept pe marginea obiectului anchetei; concedii anuale de odihnă, de studii sau medicale; existenţa altor împrejurări ce denotă imposibilitatea adoptării unei concluzii definitive în cadrul anchetei de serviciu), cu prezentarea actelor confirmative.

[...]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia menţionează că prevederile criticate încalcă dreptul la tăcere al funcţionarului public cu statut special, prin faptul că acesta este obligat să comunice date care sunt solicitate în procesul audierii în cadrul anchetei de serviciu.

11. De asemenea, autorul menţionează că prevederile criticate îi permit angajatorului să sancţioneze disciplinar funcţionarul public cu statut special pentru neprezentarea datelor veridice solicitate pe parcursul audierii.

12. Deşi în textul excepţiei de neconstituţionalitate autorul invocă încălcarea articolelor 7, 16, 20, 21, 26 şi 54 din Constituţie, în principal acesta susţine că prevederile contestate sunt contrare exigenţelor dreptului la apărare, inclusiv dreptul la tăcere, şi contravin dispoziţiilor constituţionale ale articolelor 21 si 26.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a Statutului disciplinar al funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 7 iunie 2017, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Andrei Cernicov, în dosarul nr.3-2084/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani. Sesizarea este formulată de un subiect abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile punctului 71 din Statutul disciplinar al funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 7 iunie 2017, care stabilesc obligaţiile funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care urmează să fie audiat în cadrul anchetei de serviciu.

17. Curtea observă că, deşi autorul solicită verificarea constituţionalităţii întregului punct 71 din Statutul disciplinar al funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în motivarea excepţiei acesta se referă doar la subpunctul 4) din acest punct, care stabileşte obligaţia de a comunica date veridice despre domiciliu şi alte date solicitate în procesul audierii.

18. Totodată, Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate contestă modul în care au fost aplicate dispoziţiile subpunctului 4) al punctului 71 din Statutul disciplinar al funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne de către persoanele care au efectuat ancheta de serviciu, în urma căreia a fost sancţionat disciplinar pentru încălcarea unor prevederi legale şi statutare, inclusiv pentru faptul că nu a prezentat date veridice care au fost solicitate în procesul audierii.

19. Curtea subliniază că prevederile contestate, care stabilesc obligaţiile funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în cadrul audierii ca etapă a procedurii disciplinare, trebuie analizate în coroborare cu alte prevederi legale, care reglementează procedura desfăşurării anchetei de serviciu, inclusiv drepturile şi obligaţiile angajatorului şi ale angajatului în cadrul anchetei de serviciu.

20. Curtea reţine că procedura de desfăşurare a anchetei de serviciu referitor la disciplina de muncă a funcţionarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este reglementată de Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, de prevederile Statutului disciplinar al funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 7 iunie 2017, precum şi de Codul muncii, adoptat prin Legea nr.154 din 28 martie 2003.

21. Date fiind sarcinile anchetei de serviciu, procedura legală şi principiile generale privind modul de aplicare a sancţiunilor disciplinare cuprinse în cadrul legal actual, Curtea nu poate reţine critica autorului cu privire la faptul că prevederile contestate încalcă dreptul la apărare, inclusiv dreptul la tăcere, al funcţionarului public cu statut special atunci când acesta este obligat să comunice date veridice despre domiciliu şi alte date solicitate în procesul audierii în cadrul anchetei de serviciu.

22. Curtea observă că punctul 68 subpunctul 1) din Statut prevede că persoana căreia i-a fost încredinţată efectuarea anchetei de serviciu este obligată să solicite explicaţii scrise de la funcţionarul în privinţa căruia a fost iniţiată ancheta de serviciu şi că refuzul de a da explicaţiile solicitate se consemnează într-un proces-verbal semnat de persoana care efectuează ancheta de serviciu şi contrasemnat de către un reprezentant al angajatorului şi un reprezentant al salariatului, iar în lipsa ultimului, de către două persoane dezinteresate.

23. Aceste prevederi implementează dispoziţiile articolului 59 alin.(2) din Legea privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit cărora, înainte de aplicarea sancţiunii disciplinare, angajatorul sau persoana împuternicită de către acesta este obligată să ceară funcţionarului public cu statut special o explicaţie scrisă privind fapta comisă, iar refuzul de a prezenta explicaţia se consemnează într-un proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului sau al persoanei împuternicite de către acesta şi, după caz, de un reprezentant al salariaţilor. Şi Codul muncii prevede la articolul 208 că “până la aplicarea sancţiunii disciplinare, angajatorul este obligat să ceară în scris salariatului o explicaţie scrisă privind fapta comisă. Explicaţia privind fapta comisă poate fi prezentată de către salariat în termen de cinci zile lucrătoare de la data solicitării. Refuzul de a prezenta explicaţia cerută se consemnează într-un proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului şi un reprezentant al salariaţilor”.

24. Din conţinutul acestor prevederi normative rezultă că angajatul are dreptul de a refuza prezentarea unor explicaţii privind fapta comisă şi că refuzul în sine nu poate sta la baza sancţionării sale.

25. Eventuala interpretare eronată a dispoziţiilor normative amintite nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci una de legalitate. Autorităţile cărora le revine sarcina de a verifica aplicarea corectă a hotărârilor Guvernului şi a legilor sunt instanţele de judecată. În acest sens, Curtea reiterează argumentele din Decizia nr.77 din 9 iulie 2018, § 23, prin care a menţionat “că eventualele greşeli de aplicare a legii pe parcursul desfăşurării anchetei de serviciu nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de către Curte, ci sunt de competenţa instanţei de judecată, care are prerogativa de a interpreta faptele care constituie abateri disciplinare şi de a analiza în mod efectiv sancţiunea contestată, cu respectarea garanţiilor dreptului la un proces echitabil”.

26. Având în vedere cele menţionate mai sus, Curtea consideră că sesizarea este nefondată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a punctului 71 din Statutul disciplinar al funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 7 iunie 2017, ridicată de către dl avocat Andrei Cernicov, în dosarul nr.3-2084/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.