Decizie nr.122 din 13.09.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.78g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 3 din Legea nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova şi a punctelor 2, 6 şi 7 din Anexa nr.7 la Hotărârea Guvernului nr.297 din 11 mai 2017 pentru implementarea Legii nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova (consemnul la frontieră)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.78g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate

a unor prevederi din articolul 3 din Legea nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire

la frontiera de stat a Republicii Moldova şi a punctelor 2, 6 şi 7 din Anexa nr.7

la Hotărârea Guvernului nr.297 din 11 mai 2017 pentru implementarea

Legii nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a

Republicii Moldova

(consemnul la frontieră)

nr. 122  din  13.09.2022

 (în vigoare 13.09.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 298-304 art.152 din 30.09.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 3 iunie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 13 septembrie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "consemn la frontieră – date introduse în Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră cu privire la persoanele, mijloacele de transport şi documentele care se află în una din situaţiile prevăzute de lege şi care urmează să fie verificate în timpul efectuării controlului la trecerea frontierei de stat în vederea întreprinderii măsurilor ce se impun" din articolul 3 din Legea nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova şi a punctelor 2, 6 şi 7 din Anexa nr.7 la Hotărârea Guvernului nr.297 din 11 mai 2017 pentru implementarea Legii nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, ridicată de dl Dumitru Raileanu, parte în dosarul nr.10-2579/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Elisaveta Buzu de la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal, aşa cum au fost formulate de autorul excepţiei, pot fi rezumate după cum urmează:

4. La 19 octombrie 2021, dlui Dumitru Raileanu i s-a atribuit calitatea de bănuit în comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 327 alin.(3) din Codul penal [abuzul de putere sau abuzul de serviciu comis în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale]. Printr-o ordonanţă din aceeaşi dată, procurorul care conduce urmărirea penală l-a obligat pe dl Dumitru Raileanu să se prezinte în faţa organului de urmărire penală şi a instanţei de judecată la solicitare. La 21 octombrie 2021, acelaşi procuror a emis o ordonanţă prin care bănuitul a fost dat în consemn la frontieră pe un termen de un an, cu stoparea acestuia la frontieră şi informarea procurorului despre acest fapt.

5. Dl Dumitru Raileanu a contestat ordonanţa din 21 octombrie 2021 la procurorul ierarhic superior, însă la 30 noiembrie 2021 contestaţia sa a fost respinsă. Nefiind de acord cu rezultatul examinării plângerii, bănuitul a contestat ordonanţele din 21 octombrie 2021 şi 30 noiembrie 2021 la judecătorul de instrucţie.

6. La 19 aprilie 2022, în cadrul examinării plângerii, dl Dumitru Raileanu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a normelor menţionate la § 1 supra.

7. Printr-o încheiere din 13 mai 2022, Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 27

Dreptul la libera circulaţie

"(1) Dreptul la libera circulaţie în ţară este garantat.

(2) Oricărui cetăţean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară."

Articolul 28

Viaţa intimă, familială şi privată

"Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată."

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

"(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

9. Prevederile relevante ale Legii nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova sunt următoarele:

Articolul 3

Noţiuni generale

"În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni utilizate semnifică:

"[...]

consemn la frontieră – date introduse în Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră cu privire la persoanele, mijloacele de transport şi documentele care se află în una din situaţiile prevăzute de lege şi care urmează să fie verificate în timpul efectuării controlului la trecerea frontierei de stat în vederea întreprinderii măsurilor ce se impun;

[...]".

10. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.297 din 11 mai 2017 pentru implementarea Legii nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova sunt următoarele:

"Anexa nr.7

la Hotărârea Guvernului

nr.297 din 11 mai 2017

REGULILE

privind instituirea consemnului la frontieră

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. În Sistemul Informaţional Integrat al Poliţiei de Frontieră (în continuare – Sistem) consemnele la frontieră sunt instituite de către Poliţia de Frontieră sau alte autorităţi, în baza acordurilor interinstituţionale, în mod automatizat sau neautomatizat.

2. Consemnele la frontieră se instituie de către Poliţia de Frontieră din oficiu sau la iniţiativa altei autorităţi în temeiul hotărârii/ încheierii/ deciziei/ ordonanţei, precum şi altor acte cu caracter imperativ (în continuare – acte de dispoziţie) prin care se dispune Poliţiei de Frontieră luarea măsurilor stabilite de lege. Instituirea din oficiu a consemnelor la frontieră de către Poliţia de Frontieră are loc în cazurile prevăzute de Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova nr.200 din 16 iulie 2010 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.179-181, art.610).

3. Actele de dispoziţie sunt remise Poliţiei de Frontieră sau autorităţii care, în baza acordului, este autorizată cu dreptul de a institui consemne în Sistem.

4. Consemnele la frontieră sunt instituite în Sistem faţă de:

1) persoane;

2) mijloace de transport;

3) documente.

5. După caracterul măsurilor dispuse prin actele de dispoziţie, consemnele la frontieră se împart în:

1) restrictive – persoanelor nu li se permite intrarea sau ieşirea în/din Republica Moldova;

2) de reţinere – persoanele, mijloacele de transport se reţin pe durata ce nu poate depăşi termenele legale de reţinere;

3) de ridicare – documentele se ridică şi se remit organului care a dispus măsura;

4) de control – persoanele, mijloacele de transport, documentele se supun unui anumit tip de control prevăzut de legislaţie;

5) de informare – organul care a dispus măsura este informat despre faptul traversării frontierei de stat.

II. INSTITUIREA CONSEMNULUI LA FRONTIERĂ

6. Consemnul la frontieră se consideră instituit din momentul introducerii informaţiei din actul de dispoziţie în Sistem.

7. Actul de dispoziţie va conţine:

1) temeiul emiterii;

2) date suficiente pentru identificarea persoanelor, mijloacelor de transport, documentului necesare realizării măsurilor ce se impun;

3) măsurile ce urmează a fi luate în privinţa persoanelor, mijloacelor de transport sau documentelor depistate în timpul efectuării controlului la trecerea frontierei de stat;

4) autoritatea care ţine controlul consemnului la frontieră, cu indicarea numărului de telefon activ în regim de 24 de ore din 24 pentru a putea fi contactată la realizarea măsurilor;

5) termenul când încetează consemnul la frontieră.

8. Datele suficiente pentru identificarea:

1) persoanei – numele, prenumele, patronimicul, data, luna, anul naşterii, IDNP;

2) mijlocului de transport – marca, modelul, culoarea, numărul de înmatriculare, anul fabricării, numărul caroseriei/şasiului;

3) documentului – denumirea, tipul, numărul, data eliberării, ţara emitentă, termenul de valabilitate.

9. În cazul în care nu sunt întrunite condiţiile pct.7, consemnul la frontieră nu se instituie, cu restituirea actului de dispoziţie în termen de 3 zile lucrătoare.

10. Încetarea consemnelor la frontieră are loc prin executare, anulare sau la expirarea termenului pentru care a fost instituit.

11. Executarea consemnului la frontieră este efectuată prin luarea măsurilor la apariţia semnalului cu privire la existenţa consemnului în privinţa persoanelor, mijloacelor de transport sau documentelor depistate în timpul efectuării controlului la trecerea frontierei de stat.

12. Anularea consemnului la frontieră se face în baza actului de dispoziţie al autorităţii care a solicitat instituirea acestuia.

13. Prelungirea consemnului la frontieră se face în baza actului de dispoziţie întemeiat al autorităţii care a solicitat instituirea acestuia.

14. Măsurile organizatorico-tehnice ce ţin de instituirea consemnelor la frontieră se aprobă prin ordinul şefului Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul excepţiei a susţinut că, deşi consemnul la frontieră nu este prevăzut în Codul de procedură penală, acesta are particularităţile unei măsuri preventive. Prin darea în consemn la frontieră, unei persoane i se poate interzice părăsirea ţării. În ciuda faptului că o astfel de măsură constituie o ingerinţă în dreptul la libera circulaţie şi în dreptul la viaţa privată, legislatorul nu a prevăzut motivele, subiecţii şi termenul maxim pentru care poate fi aplicat consemnul la frontieră.

12. În opinia autorului, prevederile contestate sunt contrare articolelor 4, 16, 20, 21, 23, 27, 28, 53 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. De asemenea, potrivit aceluiaşi articol din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor Guvernului ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Totodată, hotărârile de Guvern se supun şi controlului de legalitate, care ţine de competenţa instanţelor de judecată. Aşadar, atunci când un autor al sesizării solicită, de fapt, un control de legalitate al unei hotărâri a Guvernului (e.g., se afirmă că hotărârea Guvernului contravine unei legi), şi nu unul de constituţionalitate, Curtea Constituţională declară sesizarea inadmisibilă. Dimpotrivă, Curtea este competentă să verifice constituţionalitatea hotărârilor de Guvern dacă criticile de neconstituţionalitate se raportează la încălcarea vreunei prevederi constituţionale (DCC nr.171 din 4 noiembrie 2021, § 13; DCC nr.79 din 17 iunie 2022, § 11). În prezenta cauză, autorul excepţiei a invocat critici de neconstituţionalitate în raport cu prevederi din Hotărârea Guvernului nr.297 din 11 mai 2017 pentru implementarea Legii nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, a căror examinare ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "consemn la frontieră – date introduse în Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră cu privire la persoanele, mijloacele de transport şi documentele care se află în una din situaţiile prevăzute de lege şi care urmează să fie verificate în timpul efectuării controlului la trecerea frontierei de stat în vederea întreprinderii măsurilor ce se impun" din articolul 3 din Legea nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova. Şi punctele 2, 6 şi 7 din Anexa nr.7 la Hotărârea Guvernului nr.297 din 11 mai 2017 pentru implementarea Legii nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, care reglementează detalii referitoare la instituirea consemnului la frontieră, fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.

18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect o plângere împotriva unei ordonanţe a procurorului prin care a fost instituit consemnul la frontieră în privinţa autorului excepţiei. Astfel, Curtea admite că prevederile criticate vor fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

19. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, deşi autorul invocă încălcarea articolelor 4 [drepturile şi libertăţile omului], 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiţie], 21 [prezumţia nevinovăţiei], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 27 [dreptul la libera circulaţie], 28 [viaţa intimă, familială şi privată], 53 [dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie, acesta ridică de fapt o problemă de interpretare şi de aplicare a legii.

20. Dispoziţiile contestate ale articolului 3 din Legea cu privire la frontiera de stat stabilesc definiţia consemnului la frontieră, i.e. datele introduse în Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră cu privire la persoanele, mijloacele de transport şi documentele care se află în una din situaţiile prevăzute de lege şi care urmează să fie verificate în timpul efectuării controlului la trecerea frontierei de stat în vederea întreprinderii măsurilor ce se impun. Această definiţie stabileşte următoarele teze: (1) persoanele, mijloacele de transport şi documentele în privinţa cărora se instituie consemnul trebuie să se afle într-o situaţie prevăzută de lege (care justifică introducerea datelor în Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră); (2) persoanele, mijloacele de transport şi documentele date în consemn la frontieră trebuie să fie verificate în timpul efectuării controlului la trecerea frontierei de stat în vederea întreprinderii măsurilor impuse (de situaţia prevăzută de lege în care se află persoanele, mijloacele de transport şi documentele).

21. Curtea notează că, în rezultatul efectuării controlului la trecerea frontierei de stat a persoanelor, a mijloacelor de transport sau a documentelor date în consemn, trebuie să fie luate măsurile impuse de situaţia care a generat instituirea consemnului la frontieră. Spre exemplu, în cazul anunţării unei persoane în căutare sau în cazul emiterii unui mandat de arestare este justificată instituirea unui consemn de reţinere a persoanei la traversarea frontierei de stat. În cazul aplicării interdicţiei de a părăsi ţara este justificată instituirea unui consemn de interzicere a ieşirii din ţară. Sub acest aspect, Curtea observă că, potrivit punctului 5 din Anexa nr.7 la Hotărârea Guvernului nr.297 din 11 mai 2017 pentru implementarea Legii cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, după caracterul măsurilor dispuse prin actele de dispoziţie, consemnele la frontieră pot fi: (1) restrictive – persoanelor nu li se permite intrarea sau ieşirea în/din Republica Moldova; (2) de reţinere – persoanele, mijloacele de transport se reţin pe durata ce nu poate depăşi termenele legale de reţinere; (3) de ridicare – documentele se ridică şi se remit organului care a dispus măsura; (4) de control – persoanele, mijloacele de transport, documentele se supun unui anumit tip de control prevăzut de legislaţie; (5) de informare – organul care a dispus măsura este informat despre faptul traversării frontierei de stat. În acelaşi context, Curtea observă că în situaţia aplicării unei măsuri preventive sau a unei măsuri de constrângere care nu implică limitarea libertăţii de circulaţie, nici consemnul la frontieră nu poate aduce astfel de limitări.

22. Astfel, Curtea notează că instituirea consemnelor la frontieră sunt necesare pentru punerea în aplicare a altor situaţii prevăzute de lege, aşa cum prevede noţiunea reglementată de articolul 3 din Legea cu privire la frontiera de stat (e.g. asigurarea executării măsurilor preventive sau a măsurilor de constrângere). Din acest motiv, un consemn la frontieră nu poate institui mai multe restricţii şi nici nu poate depăşi limitele temporale ale măsurii care a dictat instituirea consemnului.

23. Prin urmare, problema ridicată în sesizare, referitoare la pretinsa omisiune de a reglementa motivele, subiecţii şi termenul maxim pentru care poate fi aplicat consemnul la frontieră, priveşte interpretarea şi aplicarea legii de autorităţile publice şi de instanţele de judecată (a se vedea DCC nr.53 din 19 aprilie 2022, § 31).

24. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "consemn la frontieră – date introduse în Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră cu privire la persoanele, mijloacele de transport şi documentele care se află în una din situaţiile prevăzute de lege şi care urmează să fie verificate în timpul efectuării controlului la trecerea frontierei de stat în vederea întreprinderii măsurilor ce se impun" din articolul 3 din Legea nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova şi a punctelor 2, 6 şi 7 din Anexa nr.7 la Hotărârea Guvernului nr.297 din 11 mai 2017 pentru implementarea Legii nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, ridicată de dl Dumitru Raileanu, parte în dosarul nr.10-2579/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.