Decizie nr.127 din 26.12.2007 despre Codul de conduită al radiodifuzorilor

CONSILIUL COORDONATOR
AL AUDIOVIZUALULUI

D E C I Z I E

despre Codul de conduită al radiodifuzorilor

nr. 127  din  26.12.2007

 (în vigoare 01.02.2008) 

Monitorul Oficial nr.21-24 art.54 din 01.02.2008

* * *

În conformitate cu art.40 f) şi 68 (7) ale Codului audiovizualului nr.260-XVI din 27.07.2006 (publicat în Monitorul Oficial nr.131 din 18.08.2006), Consiliul Coordonator al Audiovizualului

DECIDE:

Art.1. Se adoptă Codul de conduită al radiodifuzorilor (se anexează).

Art.2. Prezenta decizie se publică în "Monitorul Oficial" şi pe pagina web a Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Art.3. Controlul asupra executării prezentei decizii îl exercită Secretarul CCA.

Codul de conduită al radiodifuzorilor

Avînd în vedere rolul major al radioteleviziunii în formarea atitudinilor personale ale cetăţenilor, a opiniei publice şi în dezvoltarea societăţii democratice, responsabilitatea etică a instituţiilor audiovizuale faţă de cetăţeni şi societate în ansamblu;

Convinşi că libertatea de exprimare şi asigurarea accesului neîngrădit la orice informaţie de interes public constituie fundamente esenţiale ale unei societăţi democratice şi ţinînd cont de faptul că exercitarea acestor drepturi comportă îndatoriri şi responsabilităţi;

Conştienţi de responsabilitatea instituţiilor audiovizuale de a difuza servicii de programe conforme cu normele deontologiei profesionale şi de necesitatea protejării patrimoniului lingvistic şi cultural-naţional;

Preocupaţi de necesitatea asigurării protecţiei minorilor şi conştienţi că libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine;

Noi, radiodifuzorii din Republica Moldova, ne asumăm obligaţia de a respecta cu stricteţe următoarele reguli şi norme de conduită în activitatea profesională.

Capitolul I

INFORMAREA JUSTĂ, COMPLETĂ, ADECVATĂ ŞI PLURALISMUL POLITICO-SOCIAL

Art.1. Radiodifuzorii au datoria primordială de a relata adevărul, indiferent de consecinţele ce le-ar putea avea asupra lor, obligaţie ce decurge din dreptul constituţional al publicului de a fi informat just, complet şi adecvat. În virtutea acestui drept radiodifuzorii sînt datori să comunice doar fapte deplin verificate.

Art.2. Radiodifuzorii au obligaţia de a face o distincţie clară între fapte şi opinii astfel încît acestea să nu fie confundate. În relatarea faptelor şi opiniilor jurnaliştii vor acţiona cu bună-credinţă şi nu vor prezenta opiniile lor drept fapte.

Art.3. Informaţiile prezentate în cadrul programelor de ştiri şi de actualităţi trebuie să se bazeze pe fapte şi date ale căror veridicitate poate fi stabilită prin metode corespunzătoare de verificare.

Art.4. Informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială şi culturală, trebuie să urmărească asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea punctelor de vedere ale tuturor părţilor implicate şi, după caz, a principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie.

Art.5. Radiodifuzorii trebuie să precizeze calitatea politică a persoanelor care îşi exprimă punctele de vedere în cadrul emisiunilor informative sau de dezbatere.

Art.5¹. Radiodifuzorii vor asigura şi vor promova în serviciile de programe diversitatea politică, socială, culturală şi o reprezentare echilibrată a femeilor şi bărbaţilor, inclusiv a opiniei acestora şi a participării lor în calitate de formatori de opinie.

[Art.5¹ introdus prin Decizia CCA nr.197 din 23.12.2014, în vigoare 30.01.2015]

Art.6. Radiodifuzorii sînt obligaţi să ofere dreptul la replică şi rectificare oricărei persoane fizice sau juridice ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor fapte neadevărate sau inexacte. Radiodifuzorii pot să nu ofere dreptul la replică pentru exprimarea unor opinii şi judecăţi de valoare, în cazul în care se solicită replica la replică sau în situaţia în care a fost respectat principiul audiatur et altera pars.

Art.7. Radiodifuzorul care distorsionează intenţionat informaţia, face acuzaţii nefondate, foloseşte neautorizat fotografii, imagini video şi alte surse, ori calomniază, săvîrşeşte abateri profesionale de maximă gravitate.

Capitolul II

INTERESUL PUBLIC ŞI RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI

Art.8. În sensul prezentului cod, sînt considerate a fi de interes public justificat orice probleme, fapte sau evenimente locale ori naţionale, cu semnificaţie pentru viaţa comunităţii.

Art.9. Radiodifuzorii sînt datori să respecte principiul prezumţiei nevinovăţiei şi nu vor permite să fie aduse acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să-şi exprime punctul de vedere.

Art.10. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei sale. Radiodifuzorii nu vor difuza informaţii privind viaţa privată şi de familie a persoanei, fără acordul acesteia, cu excepţia întrunirii condiţiilor pentru cazurile de interes public justificat. Informaţiile privind adresa unei persoane sau a familiei sale şi numerele lor de telefon nu pot fi dezvăluite fără permisiunea acestora.

Art.11. Radiodifuzorii sînt datori să ţină cont de interesele legitime ale minorilor. Ei vor proteja identitatea minorilor implicaţi în infracţiuni, ca victime sau ca autori, cu excepţia situaţiei în care interesul public cere ca aceştia să fie identificaţi, sau la solicitarea expresă a părinţilor sau a reprezentanţilor lor legali, în vederea protejării interesului superior al minorului.

Art.12. Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie sa fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există acordul acestora sau cînd un interes public major prevalează. De acelaşi regim beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi etc.).

Art.13. Radiodifuzorii sînt datori să nu discrimineze nici o persoană pe motive de rasă, etnie, religie, sex, vîrstă, orientare sexuală ori dizabilităţi şi să nu instige la ură şi violenţă atunci cînd relatează fapte sau îşi exprimă opiniile.

Art.13¹. Radiodifuzorii sînt obligaţi să promoveze reprezentarea fără stereotipuri a rolului femeilor şi bărbaţilor, să evite publicitatea şi imaginile sexiste, limbajul şi conţinutul care ar putea duce la discriminarea pe bază de sex sau susceptibile de incitare la ură şi violenţă de gen.

[Art.13¹ introdus prin Decizia CCA nr.197 din 23.12.2014, în vigoare 30.01.2015]

Art.14. Radiodifuzorii au obligaţia de a avertiza publicul, în cazul difuzării unor scene de violenţă sau cu posibil impact emoţional negativ şi să evite prezentarea repetată a secvenţelor. Imaginile care prezintă execuţii, oameni ucişi sau voluntari ai morţii, indiferent de motivaţia acestora, se difuzează numai în cazuri temeinic justificate.

Art.15. În cazurile de răpiri sau deturnări, radiodifuzorii trebuie să se asigure că materialele audiovizuale difuzate nu aduc prejudicii eforturilor depuse pentru soluţionarea lor şi nu pun în pericol vieţile persoanelor în cauză.

Art.16. Orice persoană are dreptul la propria imagine. În cazul în care în emisiunile audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere. Dacă acuzaţiile sînt aduse de radiodifuzor, acesta este dator să solicite şi punctul de vedere al persoanei incriminate.

Art.17. Realizatorii emisiunilor au obligaţia să nu permită invitaţilor să folosească un limbaj injurios sau să instige la violenţă împotriva altor persoane. Sînt interzise în programele audiovizuale orice referire peiorativă la adresa persoanelor în vîrstă sau cu dizabilităţi, precum şi punerea acestora în situaţii ridicole ori umilitoare.

Art.18. Orice persoană are dreptul la respectarea intimităţii în momente dificile, cum ar fi o pierdere ireparabilă sau o nenorocire. În cazul situaţiilor de suferinţă umană, al dezastrelor naturale, accidentelor sau al actelor de violenţă, radiodifuzorii au obligaţia de a nu se implica nejustificat în viaţa privată.

Art.19. Radiodifuzorii nu vor difuza imagini ale persoanei aflate în situaţia de victimă, fără acordul acesteia şi fără acordul familiei în cazul imaginilor persoanei fără discernămînt sau decedate. În cazul martorilor la comiterea unei infracţiuni, la solicitarea acestora, difuzarea imaginilor se va realiza cu asigurarea protecţiei depline a identităţii lor.

Capitolul III

COLECTAREA INFORMAŢIEI ŞI PROTECŢIA SURSELOR

Art.20. Radiodifuzorii vor obţine informaţii în mod deschis, transparent şi pe cale legală. În momentul solicitării informaţiei, jurnalistul este dator să se prezinte, să menţioneze numele radiodifuzorului pe care îl reprezintă şi să înştiinţeze persoana informatoare că imprimările audio şi/sau video şi cuvintele sale pot fi difuzate, exceptînd cazurile în care este vorba de colectarea unei informaţii confidenţiale sau inaccesibile pe cale oficială.

Art.21. Radiodifuzorii nu vor difuza imagini şi sunete înregistrate cu microfoane şi camere de luat vederi ascunse, cu excepţia situaţiei în care materialele audiovizuale astfel obţinute nu puteau fi realizate în condiţii fireşti, iar conţinutul lor prezintă un interes justificat pentru public. Faptul trebuie sa fie menţionat explicit în momentul difuzării informaţiilor.

Art.22. Difuzarea înregistrărilor convorbirilor telefonice sau a corespondenţei ajunse în posesia radiodifuzorilor este admisibilă în cazul în care aceasta răspunde unor necesităţi de siguranţă naţională, ordine publică sau asigură prevenirea unor fapte penale, probează comiterea unei infracţiuni sau prezintă un interes public justificat.

Art.23. Radiodifuzorii au obligaţia şi dreptul de a păstra confidenţialitatea acelor surse care solicită să îşi păstreze anonimatul sau a acelor surse a căror dezvăluire le poate pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică, locul de muncă sau alte interese legitime.

Art.24. În cazul prezentării de materiale audiovizuale provenind din surse externe redacţiei, trebuie să se precizeze acest lucru. Fac excepţie materialele audiovizuale provenite de la agenţiile de presă.

Capitolul IV

INDEPENDENŢA JURNALISTULUI ŞI RESPONSABILITATEA RADIODIFUZORULUI

Art.25. În instituţiile audiovizuale trebuie să existe o transparenţă totală în ceea ce priveşte proprietatea şi managementul mijloacelor de informare, astfel încît cetăţenii să cunoască clar identitatea proprietarilor şi nivelul de angajare economică a acestora în întreprindere.

Art.26. Radiotelejurnalistul are dreptul la clauza de conştiinţă. El are libertatea de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Această libertate derivă din obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bună-credinţă.

Art.27. Radiotelejurnalistul nu îndeplineşte indicaţii ale autorităţilor, structurilor sau persoanelor private, ci se subordonează doar conducerii executive a instituţiei audiovizuale care l-a angajat.

Art.28. Folosirea statutului de radiotelejurnalist pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi contravine normelor etice şi este inacceptabilă.

Art.29. În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice, partidele politice, organizaţiile societăţii civile, sau cu diverse societăţi comerciale, radiotelejurnalistului îi sînt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa.

Art.30. Radiotelejurnalistul nu va accepta avantaje ori privilegii care pot compromite integritatea sa şi imaginea radiodifuzorului.

Art.31. Radiotelejurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Se recomandă separarea activităţilor editoriale de cele politice şi economice. Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul sa nu fie membru al vreunui partid politic şi să nu fie angajat ca informator sau ofiţer acoperit al serviciilor secrete, pe perioada exercitării profesiei.

Art.32. Radiotelejurnalistul este în drept de a fi apărat de către instituţia audiovizuală unde îşi exercită profesia, precum şi de către asociaţia profesională ori sindicală care îi reprezintă interesele împotriva oricărei presiuni exercitate contra sa, de natură să determine o încălcare a conduitei profesionale prevăzute de prezentul Cod.

Art.33. Radiotelejurnalistul nu va admite plagiatul, care este una dintre cele mai mari şi serioase abateri de la deontologia profesională.

Art.34. Radiotelejurnalistul nu trebuie să conlucreze cu radiodifuzorii care au o atitudine tolerantă faţă de încălcarea principiilor jurnalismului onest şi concurenţei loiale.

Art.35. Radiotelejurnalistul nu trebuie să propună lucrările sale altui radiodifuzor (organizaţie media) fără permisiunea conducerii redacţiei.

Art.35. Dacă un jurnalist, care activează în regimul "freelance", propune materialele sale mai multor radiodifuzori (organizaţie media), el trebuie să comunice acest lucru reprezentantului următorului radiodifuzor la care s-a adresat.

Art.36. Radiotelejurnalistul trebuie să păstreze confidenţialitatea informaţiei despre radiodifuzor, dacă acest lucru nu încalcă prevederile legii şi prezentului Cod de conduită.

Capitolul V

RELAŢIILE DINTRE RADIODIFUZORI

Art.37. În relaţiile cotidiene radiodifuzorii trebuie să menţină un echilibru între concurenţa onestă şi solidaritatea profesională.

Art.38. Radiodifuzorii nu vor crea obstacole colegilor lor în recepţionarea informaţiei şi nu-i vor induce intenţionat pe aceştia în eroare.

Art.39. Radiodifuzorii nu trebuie să-şi regleze conturile prin intermediul undelor. O astfel de conduită aduce prejudicii nu numai lor, dar şi profesiei în ansamblu.

Art.40. Radiodifuzorul este dator să indice sursa primară de informaţie în cazul în care foloseşte date utilizate în opera altui autor, chiar dacă nu a citat, ci doar a adaptat textul acestuia.

Art.41. Radiodifuzorii pot dovedi loialitate şi solidaritate unii faţă de alţii în orice împrejurare, cît şi spirit de întrajutorare colegială în realizarea îndatoririlor profesionale.