Decizie nr.130 din 15.11.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.157g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 12 alin.(2) şi alin.(9) lit.a) din Legea nr.1225 din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice (restituirea bunurilor persoanelor care au fost supuse represiunilor politice)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.157g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului 12 alin.(2) şi alin.(9) lit.a) din Legea nr.1225 din 8 decembrie 1992

 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice

(restituirea bunurilor persoanelor care au

fost supuse represiunilor politice)

nr. 130  din  15.11.2018

 (în vigoare 15.11.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 76-85 art. 33 din 01.03.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Igor DOLEA,

dlui Victor POPA,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 7 noiembrie 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 15 noiembrie 2018 în camera de consiliu,

Prezintă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 12 alin.(2) şi alin.(9) lit.a) din Legea nr.1225 din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, ridicată de către dl avocat Iulian Rusanovschi în dosarul nr.2a-47/2018, pendinte la Curtea de Apel Bălţi.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 7 noiembrie 2018, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 16 noiembrie 2015, Procuratura Generală a Republicii Moldova a emis un certificat de reabilitare nr.21-422/15-2272, prin care a fost reabilitat Vasile Gafencu, născut în 1886, originar şi locuitor din Sângerei, judeţul Bălţi, arestat şi condamnat ilegal din motive politice pe 18 ianuarie 1941 la 8 ani privaţiune de libertate prin decizia Consfătuirii Speciale de pe lângă NKVD (în limba rusă: Narodnîi komissariat vnutrennih del - Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne sau Ministerul de Interne al Uniunii Sovietice). Odată cu condamnarea lui Vasile Gafencu a fost confiscată ilegal şi averea acestuia.

4. Astfel, în baza articolului 12 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, care prevede că cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi li se restituie, la cererea lor sau a moştenitorilor lor, bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor, fiica lui Vasile Gafencu, dna Eleonora Colgiu (Gafencu), i-a solicitat, pe 15 decembrie 2015, Consiliului raional Sângerei restituirea bunurilor confiscate ilegal de la tatăl său sau recuperarea valorii acestora prin plata unor compensaţii.

5. Pentru că solicitarea i-a fost respinsă, pe 8 februarie 2016 dna Eleonora Colgiu a formulat o cerere în faţa Judecătoriei Sângerei privind restituirea bunurilor confiscate ilegal de la Vasile Gafencu.

6. Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi (sediul Sângerei) din 24 ianuarie 2017 cererea înaintată de către dna Eleonora Colgiu a fost admisă parţial şi s-a dispus încasarea de la Consiliul raional Sângerei, în beneficiul acesteia, echivalentul bănesc al bunurilor confiscate în sumă de 2039250 lei.

7. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 12 septembrie 2017, a fost admis apelul declarat de Consiliul raional Sângerei, a fost casată integral hotărârea Judecătoriei Bălţi (sediul Sângerei) din 24 ianuarie 2017 şi a fost pronunţată o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată înaintată de către Eleonora Colgiu împotriva Consiliului raional Sângerei cu privire la restituirea bunurilor confiscate ilegal a fost respinsă.

8. Pe 6 noiembrie 2017, dna Eleonora Colgiu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

9. Prin decizia din 27 decembrie 2017, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a admis recursul declarat de către dna Eleonora Colgiu şi a casat integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 12 septembrie 2017 în cauza civilă privind cererea de chemare în judecată înaintată de către dna Eleonora Colgiu împotriva Consiliului raional Sângerei cu privire la restituirea bunurilor confiscate ilegal şi a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi, de către un alt complet de judecători.

10. Pe 12 martie 2018, dl avocat Iulian Rusanovschi, apărător ales al dnei Eleonora Colgiu, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 12 alin.(2) şi alin.(9) lit.a) din Legea nr.1225 din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice în faţa Curţii de Apel Bălţi. Aceste prevederi stabilesc că nu se restituie bunurile scoase din posesia persoanelor în circumstanţe care nu au legătură cu represiunile politice. De asemenea, prevederile criticate stabilesc că valoarea bunurilor imobiliare a căror restituire se solicită este evaluată în baza calculelor efectuate de organul cadastral teritorial, conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii de restituire.

11. Prin încheierea din 25 septembrie 2018, Curtea de Apel Bălţi a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 9

Principiile fundamentale privind proprietatea

“(1) Proprietatea este publică şi privată. Ea se constituie din bunuri materiale şi intelectuale.

(2) Proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii omului.

(3) Piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială sînt factorii de bază ai economiei.”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

“(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sînt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobîndită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobîndirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat.”

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

“(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvîrşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti.”

Articolul 127

Proprietatea

“(1) Statul ocroteşte proprietatea.

[...]”

13. Prevederile relevante ale Legii nr.1225 din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice sunt următoarele:

Articolul 12

Restituirea bunurilor, recuperarea valorii acestora prin achitarea

de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice

“[...]

Nu se restituie terenurile, pădurile, plantaţiile multianuale, obiectivele scoase din circuitul civil, precum şi alte bunuri confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie din considerente ce nu au legătură cu represiunile politice.

[...]

Valoarea bunurilor se determină în felul următor:

a) bunurile imobiliare se evaluează în baza calculelor efectuate de organul cadastral teritorial, conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii;

[...]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile articolului 12 alin.(2) din Legea nr.1225 din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice constituie un motiv nejustificat pentru instanţele judecătoreşti de respingere a cererilor privind restituirea bunurilor confiscate ilegal.

15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile criticate creează pentru persoanele îndreptăţite să ceară restituirea bunurilor un obstacol în exercitarea dreptului la proprietate.

16. De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate menţionează că prevederile alin.(9) din articolul 12 al Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice limitează în mod nejustificat posibilitatea evaluării bunurilor confiscate doar de către organele cadastrale teritoriale, care sunt interesate să diminueze valoarea bunurilor revendicate.

17. Autorul susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în articolele 9, 46, 53 şi 127.

B. Aprecierea Curţii

18. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

19. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii nr.1225 din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

20. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Iulian Rusanovschi în dosarul nr.2a-47/2018, pendinte la Curtea de Apel Bălţi. Sesizarea este formulată de către un subiect care beneficiază de acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

21. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile alin.(2) şi alin.(9) lit.a) ale articolului 12 din Legea nr.1225 din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, care reglementează condiţiile în care pot fi restituite bunurile sau în care poate fi recuperată valoarea acestora de către persoanele supuse represiunilor politice.

22. Curtea reaminteşte că una dintre condiţiile de admisibilitate ale unei excepţii de neconstituţionalitate este aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia (a se vedea HCC nr.2 din 9 februarie 2016, § 82).

23. Alin.(2) din articolul 12 al Legii nr.1225 interzice restituirea bunurilor scoase din posesia persoanelor în circumstanţe care nu au legătură cu represiunile politice. În cauza dedusă judecăţii, Vasile Gafencu (a cărui fiică cere restituirea bunurilor confiscate) a fost reabilitat în legătură cu arestarea şi condamnarea ilegală la privaţiune de libertate din motive politice în perioada sovietică. Prin urmare, Curtea constată că prevederile alin.(2) din articolul 12 al Legii nr.1225 nu au legătură cu soluţionarea cauzei, adică nu sunt aplicabile în aceasta.

24. Curtea menţionează că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate a alin.(9) din articolul 12 al Legii nr.1225, în sensul că acesta ar restrânge nejustificat dreptul de proprietate atunci când stabileşte posibilitatea evaluării bunurilor imobiliare doar în baza calculelor efectuate de organul cadastral teritorial.

25. Curtea observă că prin adoptarea Legii nr.1225 legislatorul şi-a asumat restituirea totală sau parţială a bunurilor confiscate într-un regim anterior, fapt care a generat un nou drept de proprietate, apărat de articolul 46 din Constituţie, în beneficiul persoanelor care întrunesc condiţiile de restituire.

26. Mai mult, articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu le impune statelor nicio restricţie cu privire la libertatea lor de a stabili domeniul de aplicare a legilor pe care le pot adopta în materie de restituire a bunurilor şi de a alege condiţiile în care acceptă să recunoască drepturile de proprietate persoanelor deposedate.

27. În acest sens, Curtea Europeană a menţionat în cauza Maria Atanasiu şi alţii v. România (12 octombrie 2010, § 142) că transformarea într-o “valoare patrimonială”, în sensul articolului 1 din Protocolul nr.1, a interesului patrimonial care rezultă din simpla constatare a ilegalităţii naţionalizării este condiţionată de întrunirea de către partea interesată a cerinţelor legale în cadrul procedurilor prevăzute de legile de reparaţie.

28. Curtea menţionează că legislatorul este liber să legifereze atât în privinţa sferei bunurilor pentru care stabileşte măsurile reparatorii, cât şi a întinderii şi a modalităţii de acordare a acestora (în acest caz – condiţia evaluării bunurilor imobiliare în baza calculelor efectuate de organul cadastral teritorial, conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii de restituire), în funcţie de situaţia concretă a bunurilor, fără ca prin aceasta să fie încălcat dreptul la proprietate.

29. Astfel, legislaţia naţională conţine prevederi prin care autorităţile publice pot determina în baza unor calcule strict stabilite valoarea bunurilor ce urmează să fie restituite victimelor represiunilor politice. În baza articolului 12 din Legea nr.1225, au fost adoptate Regulamentul privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice, precum şi achitarea compensaţiei în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.627 din 5 iunie 2007, şi Metodologia de evaluare a bunurilor imobile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia persoanelor supuse represiunilor politice, aprobată prin Ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru nr.136 din 5 septembrie 2008.

30. Curtea admite că, prin introducerea acestui sistem de evaluare, este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate în urma evaluării bunurilor imobiliare în baza calculelor efectuate de organul cadastral teritorial să fie inferioară celei rezultate din alte evaluări. Totuşi, textul de lege criticat nu împiedică persoanele îndreptăţite să solicite restituirea bunurilor să conteste, în condiţiile articolului 14 din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000, actul în baza căruia au fost evaluate bunurile revendicate.

31. Având în vedere cele menţionate, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a articolului 12 alin.(2) şi alin.(9) lit.a) din Legea nr.1225 din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, ridicată de către dl avocat Iulian Rusanovschi în dosarul nr.2a-47/2018, pendinte la Curtea de Apel Bălţi.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.