Decizie nr.132 din 22.09.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.202g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "pensia minimă pentru limită de vârstă" din coloana nr.4 punctul 1 subpunctul 1.5 din Anexa nr.3 la Legea nr.54 din 31 martie 2011 a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011 (tipurile de prestaţii sociale asigurate prin contribuţia de asigurări sociale de stat în sumă fixă anuală stabilită liber-profesioniştilor)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 202g/2024  privind excepţia

de  neconstituţionalitate  a  textului "pensia  minimă  pentru

limită de vârstă" din  coloana nr.4  punctul 1 subpunctul 1.5

din Anexa nr.3 la Legea nr.54 din 31 martie 2011 a bugetului

asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011

(tipurile de prestaţii sociale asigurate prin contribuţia

de asigurări sociale de stat în sumă fixă anuală

stabilită liber-profesioniştilor)

nr. 132  din  22.09.2025

 (în vigoare 22.09.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 65-67 art.12 din 30.01.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 10 octombrie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 22 septembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "pensia minimă pentru limită de vârstă" din coloana nr.4 punctul 1 subpunctul 1.5 din Anexa nr.3 la Legea nr.54 din 31 martie 2011 a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011, ridicată de dl avocat Vladimir Grosu, în interesele dnei Iulia Danu, în dosarul nr.3a-1165/2023, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători format din dnii Ghenadie Mîra, Grigore Daşchevici şi dna Angela Bostan de la Curtea de Apel Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Dna Iulia Danu este executor judecătoresc din anul 1985. La 24 ianuarie 2022 şi la 9 martie 2022, dna Iulia Danu s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Căuşeni pentru a-i stabilit pensia anticipată pentru carieră lungă pe baza articolului 15² din Legea privind sistemul public de pensii. Deşi dna Iulia Danu susţine că, la data adresării, acumulase un stagiu total de 37,9 ani, CTAS i-a respins cererea, calculându-i un stagiu de cotizare de 25 de ani, fără a include în stagiul de cotizare perioada dintre 15 decembrie 2010 – 31 decembrie 2020. Această decizie a fost contestată, fără succes, în faţa Casei Naţionale de Asigurări Sociale (în continuare, CNAS).

4. La 24 iunie 2022, dna Iulia Danu a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva CNAS, solicitând recunoaşterea stagiului de cotizare din perioada dintre 15 decembrie 2010 – 31 decembrie 2020 şi stabilirea pensiei anticipate pentru o carieră lungă.

5. Printr-o hotărâre din 21 iunie 2023, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a respins ca neîntemeiată acţiunea dnei Iulia Danu. Această hotărâre a fost contestată cu apel în faţa Curţii de Apel Centru.

6. La 19 august 2024, dl avocat Vladimir Grosu a ridicat, în interesele dnei Iulia Danu, excepţia de excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "pensia minimă pentru limită de vârstă" din coloana nr.4 punctul 1 subpunctul 1.5 din Anexele nr.3 la Legile privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anii 2011, 2013, 2014, 2015, 2016, din coloana nr.4 punctul 1 subpunctul 1.4 din Anexa nr.3 la Legea privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2012, din coloana nr.4 punctul 1 subpunctul 1.6 din Anexele nr.3 la Legea privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anii 2017 – 2018 şi sintagma "pensia pentru limită de vârstă" din punctul 1.7 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale, în redactarea în vigoare la 1 ianuarie 2019 şi la 1 ianuarie 2020.

7. Printr-o încheiere din 17 septembrie 2024, un complet de judecători de la Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate doar în privinţa sintagmei "pensia minimă pentru limită de vârstă" din coloana nr.4 punctul 1 subpunctul 1.5 din Anexa nr.3 la Legea nr.54 din 31 martie 2011 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011 şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat."

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

"(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor."

9. Prevederile relevante ale Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, nr.54 din 31 martie 2011, sunt următoarele:

10. Prevederile relevante ale Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr.489 din 8 iulie 1999 sunt următoarele:

[în redactarea Legii nr.211 din 18 octombrie 2018, în vigoare la 1 ianuarie 2019.]

11. Prevederile relevante ale Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii sunt următoarele:

Articolul 15²

Pensia anticipată pentru carieră lungă

"(1) Dreptul la pensie anticipată pentru carieră lungă se acordă persoanelor care au realizat un stagiu contributiv de cotizare cu 5 ani pentru bărbaţi şi cu 3 ani pentru femei mai mare decât cel prevăzut la art.42 alin.(1).

(2) La calcularea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate pentru carieră lungă nu se iau în calcul perioadele necontributive prevăzute la art.5 alin.(2).

(3) Cuantumul pensiei anticipate pentru carieră lungă se stabileşte în aceleaşi condiţii în care se stabileşte cel al pensiei pentru limită de vârstă.

(4) Pensia anticipată pentru carieră lungă se acordă de la data depunerii cererii.

(5) La data îndeplinirii cumulative a condiţiilor pentru acordarea pensiilor pentru limită de vârstă prevăzute la art.15 alin.(1) se acordă, la cerere, pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor necontributive asimilate şi a celor contributive."

[Art.15² introdus prin Legea nr.208 din 6 decembrie 2021, în vigoare la 1 ianuarie 2022.]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul excepţiei susţine că, potrivit prevederilor contestate, contribuţiile de asigurări sociale obligatorii stabilite în formă fixă pentru executorii judecătoreşti sunt avute în vedere doar pentru calcularea dreptului la pensia pentru limită de vârstă şi la ajutorul de deces. Prin urmare, perioada dintre 2011-2020, în care executorul judecătoresc a achitat contribuţii în formă fixă, nu poate fi avută în vedere pentru calcularea stagiului de cotizare în contextul obţinerii dreptului la pensie anticipată pentru o carieră lungă.

13. Aşadar, autorul afirmă că prevederile contestate instituie o discriminare în privinţa persoanelor care practică profesii liberale şi plătesc contribuţii sub forma unei sume fixe în raport cu salariaţii care plătesc contribuţii sub forma unui procentaj din venitul obţinut. Acest tratament diferenţiat nu are la baza nicio justificare rezonabilă, pentru că contribuţiile anuale achitate sub forma unei sume fixe de către liber-profesionişti erau mai mari decât suma anuală a contribuţiilor calculate din salariul minim lunar pe întreaga ţara. Mai mult, potrivit articolului 6 alin.(2) din Legea privind sistemul public de pensii, în cazul în care suma anuală a contribuţiilor achitate este mai mică decât suma anuală a contribuţiilor calculate din salariul minim lunar pe ţară stabilit de legislaţie, stagiul de cotizare se calculează proporţional sumei achitate. Totuşi, prevederile contestate echivalează contribuţiile achitate de liber-profesionişti sub forma unei sume fixe cu o perioada necontributivă în scopul obţinerii dreptului la pensie anticipată pentru o carieră lungă.

14. De asemenea, autorul notează că una dintre condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensia pentru limită de vârstă şi la pensia anticipată pentru o carieră lungă o reprezintă stagiul de cotizare. Mai mult, alin.(3) al articolului 15 din Legea privind sistemul public de pensii prevede că cuantumul pensiei anticipate pentru o carieră lungă se stabileşte în aceleaşi condiţii în care se stabileşte cel al pensiei pentru limită de vârstă. Totuşi, prevederile contestate nu au în vedere contribuţiile plătite sub forma unei sume fixe de liber-profesionişti pentru obţinerea dreptului la pensia anticipată pentru o carieră lungă, ci doar pentru pensia pentru limită de vârstă.

15. Totodată, autorul susţine că drepturile care decurg din plata contribuţiilor la sistemul de asigurări sociale reprezintă un bun în sensul articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană. Astfel, limitarea dreptului la pensie anticipată pentru o carieră lungă prin neluarea în calcul a perioadei cuprinse între anii 2011-2020, în care au fost achitate contribuţii sub forma unei sume fixe, este contrară articolelor 46 şi 47 din Constituţie şi articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană.

16. Mai mult, în opinia autorului, contribuţiile achitate sub forma unei sume fixe pe baza prevederilor contestate de către liber-profesionişti şi refuzul de a considera aceste perioade ca fiind contributive în scopul obţinerii dreptului la pensie anticipată pentru o carieră lungă reprezintă o îmbogăţire nejustificată a fondului de asigurări sociale.

17. Prin urmare, autorul excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 16, 46 şi 47 din Constituţie şi articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

B. Aprecierea Curţii

18. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

19. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

20. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

21. Autorul a ridicat excepţia de neconstituţionalitate în privinţa sintagmei "pensia minimă pentru limită de vârstă" din coloana nr.4 punctul 1 subpunctul 1.5 din Anexele nr.3 la Legile privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anii 2011, 2013, 2014, 2015, 2016, din coloana nr.4 punctul 1 subpunctul 1.4 din Anexa nr.3 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2012, din coloana nr.4 punctul 1 subpunctul 1.6 din Anexele nr.3 la Legea privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anii 2017 – 2018 şi sintagma "pensia pentru limită de vârstă" din punctul 1.7 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale, în redactarea în vigoare la 1 ianuarie 2019 şi la 1 ianuarie 2020 (a se vedea § 6 supra). Totuşi, în încheierea sa, Curtea de Apel Centru a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate doar în privinţa sintagmei "pensia minimă pentru limită de vârstă" din coloana nr.4 punctul 1 subpunctul 1.5 din Anexa nr.3 la Legea nr.54/2011 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011, fără să se pronunţe în privinţa celorlalte prevederi ridicate de autorul sesizării.

22. Potrivit jurisprudenţei sale, simplul motiv că instanţa de judecată a omis să se pronunţe referitor la excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi ridicate de autor nu împiedică Curtea să examineze caracterul aplicabil al tuturor prevederilor invocate (a se vedea DCC nr.175 din 13 decembrie 2022, § 16). Aşadar, prin prisma materialelor sesizării, Curtea va aprecia daca este respectată condiţia aplicabilităţii prevederilor contestate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia (a se vedea DCC nr.180 din 14 decembrie 2023, §21).

23. Curtea reţine că Legile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anii 2011-2018 reprezintă legi bugetare anuale, care conţin prevederi generale privind aprobarea indicatorilor principali ai bugetelor corespunzătoare şi reglementări specifice anului bugetar respectiv (a se vedea articolul 53 alin.(2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţilor bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014). Totodată, aceste legi stabilesc, inclusiv, tarifele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, precum şi tipurile de prestaţii sociale asigurate. De asemenea, Anexa nr.1 la Legea nr.489/1999, între altele, stabileşte categoriile de plătitori şi de asiguraţi, cotele de contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, baza de calcul al acestora, precum şi tipurile prestaţiilor sociale asigurate (a se vedea articolul 17 alin.(3) din Legea nr.489/1999, în redactarea în vigoare la 1 ianuarie 2019 şi la 1 ianuarie 2020). Astfel, Curtea admite că instanţa ar putea avea în vedere prevederile contestate la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

24. Totuşi, în jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că poate verifica constituţionalitatea prevederilor contestate dacă de eventuala soluţie ar profita autorul excepţiei. În acest sens, Curtea observă că pensia anticipată pentru o carieră îndelungată, reglementată de articolul 15² din Legea cu privire la sistemul public de pensii, reprezintă o nouă categorie de pensie introdusă prin Legea nr.208 din 6 decembrie 2021, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2022. Astfel, în această cauză, eventuala neconstituţionalitate a prevederilor contestate din Legile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anii 2011-2018 nu i-ar servi autorului excepţiei (DCC nr.26 din 13 februarie 2025, § 27).

25. Prin urmare, în capătul său referitor la legile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anii 2011-2018, sesizarea este inadmisibilă (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.88 din 25 iulie 2024, §22).

26. Referitor la dispoziţiile contestate din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, în redactarea în vigoare la 1 ianuarie 2019 şi în redactarea în vigoare la 1 ianuarie 2020, Curtea a menţionat în jurisprudenţa sa că protecţia constituţională de care se bucură cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivităţii şi care constituie un drept câştigat are în vedere pensia stabilită prin aplicarea reglementărilor în vigoare la momentul acordării ei, potrivit principiului tempus regit actum (a se vedea DCC nr.148 din 15 noiembrie 2022, § 30).

27. Curtea observă că, în realitate, autorul îşi manifestă dezacordul cu neincluderea unei perioade de timp la calcularea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate pentru carieră lungă. Ţine de competenţa instanţei de judecată să interpreteze, la modul concret, pe baza prevederilor contestate, chestiunea dacă autorul poate pretinde la dreptul de a beneficia de pensia anticipată pentru carieră lungă. Curtea reiterează că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii în situaţii concrete exced controlului de constituţionalitate (a se vedea DCC nr.20 din 17 februarie 2022, § 31).

28. Aşadar, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alin.(3) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "pensia minimă pentru limită de vârstă" din coloana nr.4 punctul 1 subpunctul 1.5 din Anexa nr.3 la Legea nr.54 din 31 martie 2011 a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011, ridicată de dl avocat Vladimir Grosu, în interesele dnei Iulia Danu, în dosarul nr.3a-1165/2023, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Opinie separată,

formulată în temeiul articolului 36 alineatul (5) din Legea

cu privire la Curtea Constituţională

1. Sunt de acord cu majoritatea judecătorilor că sesizarea nr.202g/2024 este inadmisibilă inclusiv pentru următoarele raţionamente.

2. În capătul său care critică unele prevederi din Legile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anii 2011-2018, sesizarea este una repetată. Textul "pensia minimă pentru limită de vârstă (stagiul de cotizare) şi ajutorul de deces" din subpunctul 1.5 al punctului 1 din Anexa nr.3 la Legea nr.329 din 23 decembrie 2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, din perspectiva unor critici asemănătoare, a constituit obiectul sesizării nr.66g/2017. Prin Decizia nr.55 din 27 iunie 2017, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea respectivă, menţionând că la stabilirea pensiei urmează a se face distincţie între persoanele care au achitat o contribuţie procentuală de asigurări sociale de stat obligatorii din fondul de salarizare şi alte recompense sau în funcţie de sumele primite pentru serviciile prestate şi persoanele care au achitat o contribuţie fixă de asigurări sociale de stat obligatorii, iar stabilirea tarifului contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat reprezintă o opţiune a legiuitorului, acesta fiind liber să stabilească tipurile de prestaţii sociale asigurate (§ 24, 28).

3. Prevederile contestate reglementează contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă fixă anuală (taxa fixă anuală), precum şi faptul că plata acestor taxe fixe asigură doar două tipuri de prestaţii sociale: pensia minimă pentru limită de vârstă (stagiul de cotizare) şi ajutorul de deces. Totodată, legislatorul a lăsat la latitudinea persoanei asigurarea altor categorii de prestaţii sociale atunci când a stabilit posibilitatea asigurării respective pe bază de contract individual încheiat cu Casa Naţională de Asigurări Sociale. Astfel, plătind contribuţii de asigurări sociale de stat în sumă de 39 633 de lei pe an, dar nu mai puţin de 1/12 din această sumă lunar, plătitorului i se va lua în calcul această sumă şi la determinarea venitului mediu lunar asigurat pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă. Mai mult, potrivit articolului 6 alin.(2) din Legea nr.54/2011, persoanele fizice pot fi asigurate pentru perioada de timp cu începere din anul 1999 pe bază de contract individual încheiat cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, plătind contribuţia de asigurări sociale de stat pentru fiecare an în mărimea prevăzută la alin.(1) din articolul 6 al Legii, ceea ce acordă dreptul la prestaţiile sociale corespunzătoare specificate la alin.(1) al aceluiaşi articol.