Decizie nr.134 din 15.11.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.162g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.162g/2018 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea

insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

nr. 134  din  15.11.2018

 (în vigoare 15.11.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 86-92 art. 38 din 08.03.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Igor DOLEA,

dlui Victor Popa,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 13 noiembrie 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 15 noiembrie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate:

- a articolelor 9, 10, 16, 18, 20, 21 alin.(1), 28 alin.(6) şi 31 din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012;

- a Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012;

- a Codului de procedură civilă,

ridicată de către dl avocat Victor Munteanu, în dosarul nr.2i-854/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 13 noiembrie 2018 de către dna judecător Mariana Fondos-Fraţman, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 18 aprilie 2018, S.A. “Combinatul de produse cerealiere din Chişinău”, aflată în procedura falimentului, a depus în faţa instanţei de judecată o cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de S.R.L. “Inter Trade Investment Company”.

4. Prin încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 26 aprilie 2018, cererea introductivă depusă de S.A. “Combinatul de produse cerealiere din Chişinău” a fost admisă spre examinare, cu aplicarea măsurilor de asigurare corespunzătoare. A fost desemnat un administrator provizoriu.

5. Ulterior, pe 7 iunie 2018, O.M. “Top Leasing & Credit” S.R.L. a depus o referinţă la cererea introductivă prin care s-a alăturat la cererea introductivă depusă de S.A. “Combinatul de Produse Cerealiere din Chişinău”.

6. Pe 29 iunie 2018, Î.C.S. “Total Leasing & Finance” S.A., de asemenea, a depus o cerere de alăturare la cererea introductivă depusă de S.A. “Combinatul de Produse Cerealiere din Chişinău”.

7. Pe 11 iulie 2018, şi S.A. “MAIB Leasing” a depus o referinţă prin care s-a alăturat la cererea introductivă depusă de S.A. “Combinatul de Produse Cerealiere din Chişinău”.

8. În cadrul şedinţei de judecată din 26 octombrie 2018, dl avocat Victor Munteanu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi referitoare la condiţiile de depunere a referinţei prin care se solicită alăturarea altor creditori la cererea creditorului iniţial din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012.

9. Prin încheierea din 2 noiembrie 2018, instanţa de judecată a admis ridicarea excepţiei şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea soluţionării ei.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

“(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.”

11. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 21

Admiterea cererii introductive spre examinare

“(1) Instanţa de insolvabilitate este obligată să admită spre examinare cererea introductivă depusă de creditor cu respectarea prevederilor Codului de procedură civilă şi ale prezentei legi.

(2) Despre admiterea spre examinare a cererii introductive, instanţa de insolvabilitate adoptă imediat o încheiere, dar în cel mult 3 zile de la data depunerii.

Articolul 28

Referinţa la cererea introductivă

“[…]

(6) În cel mult 30 de zile calendaristice de la notificarea efectuată conform art.26, creditorii prezintă o referinţă la cererea introductivă, prin care se opun intentării procesului de insolvabilitate ori se alătură cererii creditorului iniţial prin înaintarea creanţelor asupra patrimoniului debitorului. Rea-credinţa persoanei care a înaintat cererea introductivă trebuie dovedită de creditorul care se opune intentării procesului de insolvabilitate.

[…]”.

Articolul 31

Retragerea cererii introductive

“(1) Cererea introductivă poate fi retrasă de către deponent până la adoptarea unei hotărâri de intentare a procesului de insolvabilitate sau de respingere a cererii introductive.

(2) Renunţarea la cererea introductivă nu privează persoanele care s-au alăturat acestei cereri de dreptul de a solicita examinarea pricinii în fond. În cazul în care debitorul sau creditorul renunţă la cererea introductivă, instanţa de insolvabilitate dispune încetarea procesului doar dacă renunţarea nu contravine legii şi nu încalcă drepturile şi interesele legitime ale altor persoane.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul excepţiei a susţinut că prevederile menţionate nu stabilesc în mod expres şi exhaustiv condiţiile de alăturare a creditorilor la cererea introductivă depusă de către creditorul iniţial şi nu prevăd criterii clare, previzibile şi certe, de formă şi conţinut. Acesta consideră că nu este clar când se poate considera că o cerere introductivă este depusă cu respectarea prevederilor Codului de procedură civilă şi ale Legii insolvabilităţii, în partea referitoare la condiţiile de depunere a referinţei prin care se solicită alăturarea altor creditori la cererea creditorului iniţial.

13. De asemenea, autorul consideră că instanţa de insolvabilitate are un rol absolut formal şi este obligată să admită spre examinare cererea introductivă depusă de către creditor şi alăturarea altor creditori la cererea creditorului iniţial.

14. Potrivit autorului excepţiei, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 4, 9, 16, 20, 23, 46 şi 53 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de către dl avocat Victor Munteanu, în dosarul nr.2i-854/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

18. Curtea observă că, deşi autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor articolelor 4, 9, 16, 20, 23, 46 şi 53 din Constituţie, acesta susţine că prevederile legale contestate sunt lipsite de claritate şi previzibilitate.

19. Deşi autorul sesizării solicită controlul constituţionalităţii mai multor articole din Legea insolvabilităţii şi a legii în general, precum şi a întregului Cod de procedură civilă, judecătorul de caz a reţinut în încheierea de admitere a excepţiei doar articolele 21, 28 alin.(6) şi 31 ale Legii, considerând că le va aplica în această cauză. Curtea menţionează că excepţia de neconstituţionalitate reprezintă un instrument de apărare a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale şi poate fi ridicată doar ca un incident în cadrul examinării acţiunii principale. Prin urmare, norma contestată trebuie să fie aplicabilă în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată (a se vedea HCC nr.2 din 9 februarie 2016, § 78).

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea notează că prevederile criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare de către acelaşi autor al sesizării într-o altă excepţie de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.125 din 30 octombrie 2018).

21. Curtea reaminteşte că cerinţa previzibilităţii este îndeplinită atunci când justiţiabilul poate cunoaşte, din chiar textul normei juridice pertinente, iar la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţe sau cu ajutorul unor jurişti profesionişti, care sunt consecinţele ce ar putea rezulta după comiterea unei anumite fapte.

22. Mai mult, Curtea reţine că normele legale trebuie interpretate de către instanţele de judecată având în vedere şi celelalte prevederi care reglementează raportul litigios în spiritul garanţiilor constituţionale al previzibilităţii şi protecţiei drepturilor părţilor. Astfel, dacă instanţa deviază de la prevederile rigide ale condiţiei stabilite de articolul 20 alin.(2) lit.c) din Legea insolvabilităţii, ea trebuie să dispună de alte probe pertinente privind certitudinea şi exigibilitatea creanţei. În alt caz, instanţa de insolvabilitate, conform articolului 22 alin.(1) din Legea insolvabilităţii, va restitui fără examinare cererea introductivă întocmită cu încălcarea articolului 20.

23. Debitorul poate răsturna prezumţia incapacităţii de plată prin prezentarea probelor care să confirme că a executat obligaţiile pecuniare sau că există o acţiune civilă în legătură cu această obligaţie, intentată până la depunerea cererii introductive, sau că obligaţia poate fi stinsă prin compensare prin prisma prevederilor articolului 22 alineatele (1) şi (2) din Legea insolvabilităţii. În acelaşi sens, debitorul a fost echipat cu mijloace de apărare, prin articolele 33 şi 48 din Legea insolvabilităţii. Din perspectiva Constituţiei, acestea reprezintă garanţii procedurale suficiente.

24. De asemenea, Curtea observă că autorul sesizării a invocat neconformitatea articolelor 28 alin.(6) şi 31 din Legea insolvabilităţii cu Constituţia fără a prezenta o motivare a susţinerilor sale.

25. În jurisprudenţa sa constantă, Curtea a reţinut că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate prezintă o structură care cuprinde trei elemente obligatorii: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, norma de referinţă despre care se pretinde că este încălcat şi motivarea de către autorul excepţiei a pretinsei neconformităţi existente între cele două texte (a se vedea DCC nr.98 din 19 decembrie 2016, § 22).

26. În această cauză, excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea pretinsei neconformităţi a textului criticat cu normele constituţionale invocate. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile excepţiile de neconstituţionalitate, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr.30 din 29 martie 2018, § 22).

27. Aşadar, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinarea sa în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de către dl avocat Victor Munteanu, în dosarul nr.2i-854/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.