Decizie nr.135 din 27.09.2022 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.80g/2022 şi nr.102g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "după caz" din punctul 11 lit.j) din Regulamentul circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009, şi a conjuncţiei "sau" din articolul 134/12 alin.(3) din Codul penal (modalităţi de testare în vederea constatării gradului de alcoolemie)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.80g/2022 şi nr.102g/2022 privind excepţia

de neconstituţionalitate a sintagmei "după caz" din punctul 11 lit.j) din

Regulamentul circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 357 din 13 mai 2009, şi a  conjuncţiei "sau"

din articolul 134¹² alin. (3) din Codul penal

(modalităţi de testare în vederea constatării

gradului de alcoolemie)

nr. 135  din  27.09.2022

 (în vigoare 27.09.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 315-317 art.167 din 12.10.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 6 iunie 2022 şi la 4 iulie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 27 septembrie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a sintagmei "după caz" din punctul 11 lit.j) din Regulamentul circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009, şi a conjuncţiei "sau" din articolul 134¹² alin. (3) din Codul penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002.

2. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de dl avocat Alexandru Iachimciuc, în interesele dlui Valeriu Stici, parte în dosarul nr.1-398/2021, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul central (sesizarea nr.80g/2022), şi în interesele dlui Ion Panciuc, parte în dosarul nr.1-138/2021, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul Rezina (sesizarea nr.102g/2022).

3. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de dna judecător Ecaterina Buzu de la Judecătoria Orhei, sediul central, şi, respectiv, de dna judecător Veronica Cuculescu de la Judecătoria Orhei, sediul Rezina, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

4. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, atribuindu-i numărul 80g/2022.

A. Circumstanţele litigiilor principale

I. Circumstanţele cauzei penale nr.1-398/2021 (sesizarea nr.80g/2022)

5. Pe rolul Judecătoriei Orhei, sediul central, se află cauza penală de învinuire a dlui Valeriu Stici de comiterea infracţiunii de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanţe.

6. La 10 mai 2022, dl avocat Alexandru Iachimciuc a ridicat, în interesele dlui Valeriu Stici, excepţia de neconstituţionalitate a textului "după caz" din punctul 11 lit.j) din Regulamentul circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009, şi a cuvântului "sau" din articolul 134¹² alin.(3) din Codul penal.

7. Prin Încheierea din 13 mai 2022, Judecătoria Orhei, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

II. Circumstanţele cauzei penale nr.1-138/2021 (sesizarea nr.102g/2022)

8. Pe rolul Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, se află cauza penală de învinuire a dlui Ion Panciuc de comiterea infracţiunii de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanţe.

9. La 3 iunie 2022, dl avocat Alexandru Iachimciuc a ridicat, în interesele dlui Ion Panciuc, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor menţionate la § 1.

10. Prin Încheierea din 24 iunie 2022, Judecătoria Orhei, sediul Rezina, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

11. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţii efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei."

12. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 134¹²

Starea de ebrietate

"(1) Prin stare de ebrietate se înţelege starea de dereglare psihofuncţională a organismului survenită în urma consumului de alcool, droguri şi/sau alte substanţe cu efecte similare.

(2) Prin stare de ebrietate alcoolică cu grad minim se înţelege starea persoanei care are concentraţia de alcool în sânge de la 0,3 până la 0,5 g/l sau concentraţia vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,15 până la 0,3 mg/l.

(3) Prin stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înţelege starea persoanei care are concentraţia de alcool în sânge de la 0,5 g/l şi mai mult sau concentraţia vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l şi mai mult."

13. Prevederile relevante ale Regulamentului circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009, sunt următoarele:

"[…]

11. Conducătorul de vehicul este obligat:

[…]

j) să se supună, la solicitarea poliţistului, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanţe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare;

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizărilor

14. Autorul sesizărilor susţine că prevederile contestate prevăd că starea de ebrietate alcoolică cu grad avansat poate fi stabilită prin testarea alcoolscopică sau prin examinarea medicală a persoanei. Pe de altă parte, punctul 6 lit.a) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică şi examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.296 din 16 aprilie 2009, prevede că persoanele la care s-a constatat, în urma testării alcoolscopice, o concentraţie de alcool în aerul expirat corespunzătoare stării de ebrietate cu grad avansat de alcoolemie trebuie supuse examinării medicale.

15. Aşadar, autorul sesizărilor menţionează că prevederile contestate sunt incerte în privinţa cazurilor în care conducătorul unui mijloc de transport trebuie supus testării alcooscopice sau examenului medical.

16. Prin urmare, autorul sesizărilor consideră că, pentru a fi găsită vinovată de comiterea infracţiunii de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, persoana trebuie să fie supusă examinării medicale.

17. Prin urmare, autorul sesizărilor susţine că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 20, 21, 23 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

18. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

19. Curtea observă că excepţiile de neconstituţionalitate, ridicate de avocatul părţilor în procese pendinte la instanţa de drept comun, sunt formulate de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

20. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor şi a hotărârilor de Guvern, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal şi din Regulamentul circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

21. Obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl constituie sintagma "după caz" din punctul 11 lit.j) din Regulamentul circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009, şi conjuncţia "sau" din articolul 134¹² alin.(3) din Codul penal.

22. Textul contestat din Regulament nu a constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate. Articolul 134¹² din Codul penal a mai fost contestat anterior în faţa Curţii Constituţionale, însă din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate.

23. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în cauze penale în care persoanele sunt acuzate de comiterea infracţiunii de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate avansată. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate pot fi aplicate la soluţionarea cauzelor în care au fost ridicate excepţiile de neconstituţionalitate.

24. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea are de analizat, prin prisma argumentelor autorului sesizărilor, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.37 din 24 martie 2022, § 21; DCC nr.63 din 22 aprilie 2022, § 18).

25. Autorul sesizărilor a susţinut că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 20 [accesul liber la justiţie], 21 [prezumţia nevinovăţiei], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

26. Cu privire la articolele 20, 21 şi 54 din Constituţie, Curtea observă că autorul sesizărilor nu a prezentat argumente care să demonstreze incidenţa lor în prezenta cauză. Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi preluarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.34 din 22 martie 2022, § 23; DCC nr.90 din 5 iulie 2022, § 20).

27. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate, precizând că trimiterea la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Curtea a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, ea s-ar substitui autorului acesteia în privinţa formulării unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (DCC nr.34 din 22 martie 2022, § 27; DCC nr.59 din 19 aprilie 2022, §17).

28. Curtea observă că argumentul principal al autorului sesizărilor se referă la pretinsa imprevizibilitate a prevederilor contestate.

29. Curtea reţine că preeminenţa dreptului presupune, inter alia, asigurarea legalităţii şi a certitudinii juridice. Dispoziţiile articolului 22 din Constituţie, împreună cu prevederile articolului 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, garantează principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege). Standardul calităţii legii penale substanţiale este garantat de articolele 1 alin.(3) şi 22, coroborate cu articolul 23 alin.(2) din Constituţie (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.39 din 21 decembrie 2021, § 55; DCC nr.97 din 12 iulie 2022, § 23, § 26).

30. Atunci când se afirmă caracterul imprevizibil al unei norme penale substanţiale şi se invocă articolul 23 din Constituţie, Curtea reîncadrează critica din perspectiva articolului 22 din Constituţie, în coroborare cu articolele 1 alin.(3) şi 23 alin.(2) din Constituţie (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.97 din 12 iulie 2022, § 27).

31. Autorul sesizărilor a scos în evidenţă o pretinsă imprevizibilitate a sintagmei "după caz" din punctul 11 lit.j) din Regulamentul circulaţiei rutiere.

32. Cu referire la acest capăt al sesizării, Curtea notează că textul contestat nu are ca destinatar publicul larg, ci doar conducătorii de vehicule. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a menţionat că sfera de aplicare a conceptului de previzibilitate depinde în mare măsură de conţinutul instrumentului în cauză, de domeniul pe care îl reglementează, precum şi de numărul şi statutul destinatarilor săi. Persoanele care au o activitate profesională şi care au fost supuşi unor forme de şcolarizare trebuie să dea dovadă de o prudenţă mai mare în cadrul activităţii lor şi este de aşteptat ca acestea să-şi asume riscurile inerente activităţii lor (a se vedea Satakunnan Markkinapörssi Oy şi Satamedia Oy v. Finlanda [MC], 27 iunie 2017, § 145; Sekmadienis Ltd. v. Lituania, 30 ianuarie 2018, § 65) [HCC nr.25 din 12 august 2021, § 71].

33. Curtea reţine că, potrivit pct.11 lit.j) din Regulament, conducătorul de vehicul este obligat să se supună, la solicitarea poliţistului, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanţe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare. De asemenea, Curtea observă că textul "după caz" din punctul 11 lit.j) din Regulament este clar pentru că are în vedere că conducătorii sunt obligaţi să se supună atât procedurii de testare a aerului expirat, cât şi examenului medical de recoltare a probelor biologice, în funcţie de solicitarea poliţistului. Astfel, textul contestat de autor conţine suficiente repere obiective pentru a fi considerat previzibil din perspectiva articolului 22 coroborat cu articolele 1 alin.(3) şi 23 alin.(2) din Constituţie.

34. Cu privire la pretinsa neconcordanţă dintre punctul 11 lit.j) din Regulamentul circulaţiei rutiere şi punctul 6 lit.a) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică şi examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi a naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.296 din 16 aprilie 2009, Curtea reiterează că examinarea constituţionalităţii unei prevederi legale are în vedere compatibilitatea acesteia cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, dar nu compararea prevederilor cuprinse în acte normative distincte şi raportarea unei concluzii care ar rezulta din comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei (HCC nr.36 din 23 noiembrie 2021, § 25; HCC nr.6 din 10 martie 2022, § 14). Astfel, o pretinsă incompatibilitate între două sau mai multe norme infraconstituţionale cuprinse în acte normative distincte sau în acelaşi act normativ nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare şi de aplicare a legii, a cărei rezolvare le revine instanţelor de judecată (DCC nr.119 din 29 iulie 2021, § 32).

35. Cu privire la articolul 134¹² alin.(3) din Codul penal, Curtea reţine că acesta stabileşte că starea de ebrietate alcoolică cu grad avansat este în cazul în care (i) concentraţia de alcool în sânge constituie de la 0,5 g/l şi mai mult sau (ii) concentraţia vaporilor de alcool în aerul expirat constituie de la 0,3 mg/l şi mai mult. Aşadar, conjuncţia contestată "sau" indică modalităţi alternative de stabilire a gradului de ebrietate avansată: (i) concentraţia de alcool în sânge; (ii) concentraţia vaporilor de alcool în aerul expirat. În acest caz, destinatarul legii poate stabili sensul prevederii contestate prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică, pornind de la sensul uzual al cuvântului criticat (DCC nr.89 din 15 iunie 2021, § 25).

36. Din cele menţionate supra, Curtea nu reţine vreo ingerinţă în articolul 22 coroborat cu articolele 1 alin.(3) şi 23 alin.(2) din Constituţie.

37. Curtea mai observă că, sub aparenţa unor critici de imprevizibilitate a prevederilor contestate, autorul sesizărilor pune în discuţie problema privind încadrarea juridică a faptelor incriminate inculpaţilor şi probele care stau la baza acestor incriminări. În acest context, Curtea reiterează că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa sa (a se vedea DCC nr.20 din 17 februarie 2022, § 31). Aşadar, instanţei de judecată îi revine sarcina de a aprecia probele care vor fi puse la baza sentinţei (a se vedea DCC nr.30 din 22 martie 2022, § 46).

38. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate sunt inadmisibile şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a textului "după caz" din punctul 11 lit.j) din Regulamentul circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009, şi a cuvântului "sau" din articolul 134¹² alin.(3) din Codul penal, ridicate de dl avocat Alexandru Iachimciuc, în interesele dlui Valeriu Stici, parte în dosarul nr.1-398/2021, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul central, şi în interesele dlui Ion Panciuc, parte în dosarul nr.1-138/2021, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul Rezina.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.