Decizie nr.137 din 09.12.2019 pentru sistarea procesului privind controlul constituţionalităţii Hotărârilor Guvernului nr.815 din 9 decembrie 2009, nr.105 din 18 februarie 2011, nr.667 din 12 septembrie 2011 şi nr.336 din 3 mai 2010 (sesizarea nr.189a/2019)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

pentru sistarea procesului privind controlul constituţionalităţii Hotărârilor

Guvernului nr.815 din 9 decembrie 2009, nr.105 din 18 februarie 2011,

nr.667 din 12 septembrie 2011 şi nr.336 din 3 mai 2010

(sesizarea nr.189a/2019)

nr. 137  din  09.12.2019

 (în vigoare 09.12.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 36-43 art. 19 din 07.02.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 25 octombrie 2019,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 9 decembrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, de către dl Angel Agache, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pentru controlul constituţionalităţii următoarelor Hotărâri de Guvern:

- Hotărârea Guvernului nr.815 din 9 decembrie 2009 cu privire la aprobarea Memorandumului între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei al Republicii Moldova şi Oficiul pentru Prevenirea Spălării Banilor Proveniţi din Activitatea Ilicită al Republicii Letone privind cooperarea în domeniul combaterii legalizării veniturilor provenite din activitatea ilicită şi finanţarea terorismului, semnat la Riga la 7 octombrie 2009;

- Hotărârea Guvernului nr.105 din 18 februarie 2011 cu privire la aprobarea Memorandumului de înţelegere între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei al Republicii Moldova şi Directoratul General pentru Prevenirea Spălării Banilor al Republicii Albania în domeniul combaterii legalizării (“spălării”) veniturilor provenite din activitatea ilicită, semnat la Tirana la 13 decembrie 2006;

- Hotărârea Guvernului nr.667 din 12 septembrie 2011 cu privire la aprobarea Memorandumului de înţelegere între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei al Republicii Moldova şi Biroul Naţional de Investigaţii al Republicii Finlanda privind cooperarea în schimbul de informaţii financiare referitoare la spălarea banilor şi finanţarea terorismului, semnat la Erevan la 12 iulie 2011;

- Hotărârea Guvernului nr.336 din 3 mai 2010 privind recunoaşterea dobândirii de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a statutului de membru cu drepturi depline al Grupului EGMONT.

A. Motivele sesizării

2. Prin Hotărârile nr.815 din 9 decembrie 2009, nr.105 din 18 februarie 2011, nr.667 din 12 septembrie 2011, Guvernul a aprobat trei memorandumuri de înţelegere între, pe de o parte, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei al Republicii Moldova (actualmente Centrul Naţional Anticorupţie) şi, pe de altă parte, autorităţi de investigaţie cu profil similar din Letonia, Albania şi Finlanda. Scopul propus de către părţi la încheierea memorandumurilor în discuţie este cooperarea în domeniul investigării şi al urmăririi penale a persoanelor suspectate de comiterea infracţiunii de spălare a banilor, a infracţiunilor conexe celei de spălare a banilor, precum şi de finanţarea terorismului.

3. Totodată, prin Hotărârea nr.336 din 3 mai 2010, Guvernul a recunoscut dobândirea de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei al Republicii Moldova (actualmente Centrul Naţional Anticorupţie) a statutului de membru cu drepturi depline al Grupului EGMONT.

B. Legislaţia pertinentă

4. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

“În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.”

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

“Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”

Articolul 26

Dreptul la apărare

“(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.”

Articolul 66

Atribuţiile de bază [ale Parlamentului]

“Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:

[…]

g) ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor internaţionale încheiate de Republica Moldova;

[…]”

5. Prevederile relevante ale Legii nr.595 din 24 septembrie 1999 privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova sunt următoarele:

Articolul 2

Noţiuni principale

“În sensul prezentei legi, se utilizează următoarele noţiuni principale:

tratat internaţional (denumit în continuare şi tratat) – orice acord încheiat în scris de către Republica Moldova, destinat a produce efecte juridice şi guvernat de normele dreptului internaţional, perfectat fie într-un instrument unic, fie în două sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa particulară (tratat, acord, convenţie, act general, pact, memorandum, schimb de note, protocol, declaraţie, statut, act final, modus vivendi, aranjament etc., toate având valoare juridică egală);

[…]”

Articolul 3

Categoriile tratatelor internaţionale

“Tratatele internaţionale se încheie în numele:

a) Republicii Moldova – tratate inter-statale;

b) Guvernului Republicii Moldova – tratate inter-guvernamentale;

c) ministerelor, altor autorităţi administrative centrale sau altor instituţii abilitate ale Republicii Moldova – tratate interinstituţionale.”

Articolul 14

Procedura înaintării tratatelor internaţionale spre ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la ele

“[…]

(5) Tratatele internaţionale care nu sunt supuse examinării de către Parlamentul Republicii Moldova sunt prezentate acestuia spre informare în termen de cel mult 30 de zile de la data semnării.

[…]”

6. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.815 din 9 decembrie 2009 cu privire la aprobarea Memorandumului între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei al Republicii Moldova şi Oficiul pentru Prevenirea Spălării Banilor Proveniţi din Activitatea Ilicită al Republicii Letone privind cooperarea în domeniul combaterii legalizării veniturilor provenite din activitatea ilicită şi finanţarea terorismului, semnat la Riga la 7 octombrie 2009, sunt următoarele:

“Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă şi se prezintă Parlamentului spre informare Memorandumul între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei al Republicii Moldova şi Oficiul pentru Prevenirea Spălării Banilor Proveniţi din Activitatea Ilicită al Republicii Letone privind cooperarea în domeniul combaterii legalizării veniturilor provenite din activitatea ilicită şi finanţarea terorismului, semnat la Riga la 7 octombrie 2009.

2. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va notifica părţii letone aprobarea Memorandumului nominalizat.

3. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Memorandumului sus-menţionat.”

7. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.105 din 18 februarie 2011 cu privire la aprobarea Memorandumului de înţelegere între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei al Republicii Moldova şi Directoratul General pentru Prevenirea Spălării Banilor al Republicii Albania în domeniul combaterii legalizării (“spălării”) veniturilor provenite din activitatea ilicită, semnat la Tirana la 13 decembrie 2006, sunt următoarele:

“Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă şi se prezintă Parlamentului spre informare Memorandumul de înţelegere între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei al Republicii Moldova şi Directoratul General pentru Prevenirea Spălării Banilor al Republicii Albania în domeniul combaterii legalizării (“spălării”) veniturilor provenite din activitatea ilicită, semnat la Tirana la 13 decembrie 2006.

2. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va notifica partea albaneză despre aprobarea Memorandumului de înţelegere nominalizat.

3. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Memorandumului de înţelegere sus-menţionat.”

8. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.667 din 12 septembrie 2011 cu privire la aprobarea Memorandumului de înţelegere între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei al Republicii Moldova şi Biroul Naţional de Investigaţii al Republicii Finlanda privind cooperarea în schimbul de informaţii financiare referitoare la spălarea banilor şi finanţarea terorismului, semnat la Erevan la 12 iulie 2011, sunt următoarele:

“Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă şi se prezintă Parlamentului spre informare Memorandumul de înţelegere între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei al Republicii Moldova şi Biroul Naţional de Investigaţii al Republicii Finlanda privind cooperarea în schimbul de informaţii financiare referitoare la spălarea banilor şi finanţarea terorismului, semnat la Erevan la 12 iulie 2011.

2. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va notifica partea finlandeză despre aprobarea Memorandumului nominalizat.

3. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Memorandumului sus-menţionat.”

9. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.336 din 3 mai 2010 privind recunoaşterea dobândirii de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a statutului de membru cu drepturi depline al Grupului EGMONT sunt următoarele:

“Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Guvernul ia act de dobândirea de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a statutului de membru cu drepturi depline al Grupului EGMONT.

2. Achitarea contribuţiei anuale de membru al Grupului EGMONT va fi asigurată de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei din bugetul propriu.

3. Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.454 din 24 martie 2008 “Cu privire la optimizarea participării organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, precum şi a altor autorităţi administrative centrale la executarea angajamentelor asumate fată de organizaţiile internaţionale” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.66-68, art.434), cu modificările ulterioare, se completează cu poziţia 80 cu următorul cuprins:

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

10. Autorul sesizării menţionează că articolul 66 lit.g) din Constituţie prevede că ratificarea, denunţarea, suspendarea şi anularea acţiunii tratatelor internaţionale încheiate de Republica Moldova este una din atribuţiile de bază ale Parlamentului.

11. În acest sens, autorul sesizării susţine că prin Hotărârile nr.815 din 9 decembrie 2009, nr.105 din 18 februarie 2011 şi nr.667 din 12 septembrie 2011 Guvernul a semnat tratate internaţionale care vizează drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. În aceste cazuri, Guvernul era obligat, în baza articolului 11 alin.(1) lit.b) din Legea nr.595 din 24 septembrie 1999 privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova, să le prezinte Parlamentului pentru examinare.

12. Potrivit autorului sesizării, aceeaşi situaţie există şi în cazul Hotărârii nr.336 din 3 mai 2010 privind recunoaşterea dobândirii de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a statutului de membru cu drepturi depline al Grupului EGMONT, prin care Guvernul a semnat un tratat internaţional care vizează participarea Republicii Moldova la o organizaţie internaţională. În acest caz, Guvernul era obligat, în baza articolului 11 alin.(1) lit.b) din Legea privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova, să-l prezinte Parlamentului pentru examinare.

13. Astfel, autorul sesizării consideră că, prin adoptarea hotărârilor contestate, Guvernul a încălcat principiul separaţiei şi colaborării puterilor în stat, stabilit de articolul 6 din Constituţie, deoarece a substituit Parlamentul în ratificarea tratatelor. De asemenea, autorul sesizării consideră că hotărârile de Guvern pe care le contestă contravin articolelor 20, 21 şi 26 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor Guvernului ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea observă faptul că articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale le conferă deputaţilor în Parlament dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

17. Obiectul sesizării îl constituie Hotărârile Guvernului nr.815 din 9 decembrie 2009, nr.105 din 18 februarie 2011, nr.667 din 12 septembrie 2011 şi nr.336 din 3 mai 2010.

18. Autorul sesizării consideră că hotărârile Guvernului contestate sunt contrare articolelor 6 [Separaţia şi colaborarea puterilor], 20 [Accesul liber la justiţie], 21 [Prezumţia nevinovăţiei] şi 26 [Dreptul la apărare] din Constituţie.

19. Curtea constată că, pe 6 decembrie 2019, în procesul examinării sesizării, dl Angel Agache, autor al sesizării, a depus o cerere la Curte prin care şi-a retras sesizarea depusă pe 25 octombrie 2019. În acest sens, Curtea reţine că, potrivit legii, sesizarea poate fi retrasă de subiectul ei la orice etapă de examinare a cauzei [articolul 41 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale]. În cazul în care sesizarea este retrasă de către subiectul sesizării Curtea dispune sistarea procesului [articolul 60 lit.a) din Cod]. Sistarea procesului în legătură cu retragerea sesizării are loc printr-o decizie a Curţii Constituţionale [articolul 41 alin.(2) din Cod]. Restituirea sesizării are loc printr-o decizie a Curţii Constituţionale [articolul 41 alin.(1) din Cod].

20. În baza celor menţionate supra, Curtea dispune sistarea procesului, în conformitate cu dispoziţiile articolului 60 lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale.

Din aceste motive, în baza articolelor 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 41, 60 lit.a), 61 alin.(1) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se sistează procesul pentru controlul constituţionalităţii Hotărârilor Guvernului nr.815 din 9 decembrie 2009, nr.105 din 18 februarie 2011, nr.667 din 12 septembrie 2011 şi nr.336 din 3 mai 2010.

2. Se restituie sesizarea nr.189a/2019 depusă la Curtea Constituţională de către dl Angel Agache, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

3. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.