Decizie nr.137 din 15.11.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.165g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.264 din 11 decembrie 2008 cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.165g/2018 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.264

din 11 decembrie 2008 cu privire la statutul, autorizarea

şi organizarea activităţii de interpret şi traducător

în sectorul justiţiei

nr. 137  din  15.11.2018

 (în vigoare 15.11.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 86-92 art. 41 din 08.03.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Igor DOLEA,

dlui Victor POPA,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 15 noiembrie 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 15 noiembrie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 1 alin.(3), 5 alin.(2) şi 23 alin.(3) din Legea nr.264 din 11 decembrie 2008 cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei, ridicată de către dl avocat Petru Coşleţ în dosarul nr.1-375/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 15 noiembrie 2018, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin ordonanţa procurorului din 10 mai 2018, dl Anatolii Nesterenco a fost pus sub învinuire, fiind acuzat de comiterea infracţiunilor prevăzute în articolele 310 alin.(1) şi 190 alin.(5) din Codul penal.

4. Pentru a i se aduce la cunoştinţă învinuirea dlui Anatolii Nesterenco, care este cetăţean al Republicii Moldova şi vorbitor de limba rusă, a fost invitată o persoană care cunoaşte limba rusă. De asemenea, dlui Anatolii Nesterenco i-a fost înmânată ordonanţa de punere sub învinuire tradusă în limba rusă de către un traducător autorizat, aşa cum prevede articolul 16 alin.(2) din Codul de procedură penală.

5. Pe 10 mai 2018, dl Anatolii Nesterenco a depus o plângere la procurorul ierarhic superior, prin care solicită anularea ordonanţei de punere sub învinuire, precum şi ordonanţa tradusă în limba rusă, susţinând că motivele acuzării nu i-au fost explicate de către un interpret autorizat în modul stabilit de lege.

6. Pe 14 mai 2018, dosarul penal privind învinuirea dlui Anatolii Nesterenco de săvârşirea infracţiunilor prevăzute în articolele 310 alin.(1) şi 190 alin.(5) din Codul penal a fost trimis în judecată.

7. În şedinţa preliminară de pe 25 iulie 2018, dl avocat Petru Coşleţ, apărător ales al dlui Anatolii Nesterenco, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 1 alin.(3), 5 alin.(2) şi 23 alin.(3) din Legea nr.264 din 11 decembrie 2008 cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei. Aceste prevederi stabilesc cazurile în care interpretarea şi/sau traducerea în cadrul procedurilor judiciare sau în instanţă poate fi făcută de către persoane care nu sunt autorizate. De asemenea, prevederile contestate exceptează interpreţii şi traducătorii din una din limbile orientale ori rar folosite de la obligaţia deţinerii diplomei de licenţă sau de masterat ori a unui act echivalent din care rezultă specializarea în limba străină pentru care solicită autorizarea ori a unui act echivalent în drept din care rezultă abilităţi de predare în limba străină pentru care solicită autorizarea.

8. Prin încheierea din 19 octombrie 2018, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 118

Limba de procedură şi dreptul la interpret

“(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească.

(2) Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă prin interpret.

(3) În condiţiile legii, procedura judiciară se poate efectua şi într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă la proces.”

10. Prevederile relevante ale Legii nr.264 din 11 decembrie 2008 cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Domeniul de reglementare

“[...]

(3) Prin excepţie de la alin.(2), în cazurile în care nu există interpreţi şi/sau traducători autorizaţi din/în limbile pentru care se solicită interpretarea şi/sau traducerea ori interpreţii şi/sau traducătorii autorizaţi nu pot fi contractaţi pentru efectuarea interpretării şi/sau traducerii, organele indicate la alin.(1) pot folosi persoane care cunosc limbile din/în care se face interpretarea şi/sau traducerea, dar care nu sunt autorizate.”

Articolul 5

Dreptul de a exercita activitatea de interpret şi traducător

“[...]

(2) Prevederea alin.(1) lit.a) nu este obligatorie în cazul interpreţilor şi traducătorilor din sau în una din limbile orientale ori rar folosite prevăzute într-o listă aprobată de Guvern, precum şi interpreţilor semnelor celor surzi, muţi ori surdomuţi.”

Articolul 23

“[...]

(3) Până la obţinerea autorizaţiei potrivit prezentei legi, interpreţii şi traducătorii solicitaţi de organele prevăzute la art.1 alin.(1) vor desfăşura în continuare această activitate, cu condiţia îndeplinirii prevederilor art.5.

[...]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile articolului 1 alin.(3) şi articolului 5 alin.(2) din Legea cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei contravin articolului 118 din Constituţie prin faptul că le permit organului de urmărire penală şi instanţei de judecată să înlocuiască interpreţii şi traducătorii autorizaţi cu persoane neautorizate pentru activitatea de interpretare şi traducere în cadrul procedurilor judiciare.

12. De asemenea, autorul susţine că prevederile articolului 23 alin.(3) din Legea cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei, care prevăd că până la obţinerea autorizaţiei, interpreţii şi traducătorii solicitaţi de organele judiciare vor desfăşura în continuare această activitate, cu condiţia îndeplinirii anumitor cerinţe legale, sunt aplicate abuziv de către organul de urmărire penală şi instanţa de judecată. Autorul explică că aceste prevederi au avut o aplicabilitate limitată în timp (şase luni), ele reglementând o situaţie de tranziţie (până la obţinerea autorizaţiei potrivit Legii nr.264 din 11 decembrie 2008).

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii nr.264 din 11 decembrie 2008 cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Petru Coşleţ în dosarul nr.1-375/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

16. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolele 1 alin.(3), 5 alin.(2) şi 23 alin.(3) din Legea nr.264 din 11 decembrie 2008 cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia invocă încălcarea articolelor 16 şi 118 din Constituţie.

18. De asemenea, cu referire la critica de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 5 alin.(2) din Legea nr.264 din 11 decembrie 2008, Curtea menţionează că acestea nu sunt aplicabile în cauza dedusă controlului de constituţionalitate, deoarece prevederile criticate se referă la una din limbile orientale sau rar folosite, iar limba rusă nu se regăseşte în lista limbilor orientale ori rar folosite pentru autorizarea interpreţilor şi/sau a traducătorilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.888 din 19 iulie 2016.

19. Curtea constată că, în prezenta cauză, învinuitul a luat cunoştinţă de acuzaţia ce i se aduce prin intermediul unui document tradus de un traducător autorizat. Din documentul în discuţie, acesta a putut afla, în limba pe care o înţelege, informaţii suficiente cu privire la acuzaţiile ce i se aduc. El îşi poate consulta avocatul ales pentru a afla ce demersuri mai pot fi făcute pentru a-şi îmbunătăţi situaţia.

20. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 1 alin.(3), 5 alin.(2) şi 23 alin.(3) din Legea nr.264 din 11 decembrie 2008 cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei, ridicată de către dl avocat Petru Coşleţ în dosarul nr.1-375/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.