Decizie nr.140 din 12.12.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.156g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi de la articolul 290 alin.(1) din Codul de procedură penală

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 156g/2019  privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi de la articolul 290 alin.(1) 

 din Codul de procedură penală

nr. 140  din  12.12.2019

 (în vigoare 12.12.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 36-43 art. 22 din 07.02.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 2 septembrie 2019,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 12 decembrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “procurorul constată” de la articolul 290 alin.(1) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, ridicată de către dna avocat Elena Leanca, în dosarul nr.1-514/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dna Svetlana Garştea-Bria, judecător în cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza penală (conexată) de învinuire a dlui Eduard Rudenco pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de articolele 264¹ alin.(1) [Conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanţe], 326 alin.(1) şi (3) lit.a) [Traficul de influenţă], 42 alin.(3) [Participaţie sub formă de organizator], 281 [Comunicarea mincinoasă cu bună-ştiinţă despre actul de terorism] din Codul penal.

4. În cadrul şedinţei de judecată, dna Elena Leanca, apărător al dlui Eduard Rudenco, a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a textului “procurorul constată” de la articolul 290 alin.(1) din Codul de procedură penală.

5. Prin încheierea din 22 august 2019, instanţa de judecată a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

“Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

7. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală al Republicii Moldova sunt următoarele:

Articolul 290

Verificarea de către procuror a cauzei primite

“(1) Procurorul, în termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului trimis de organul de urmărire penală, verifică materialele dosarului şi acţiunile procesuale efectuate, pronunţându-se asupra acestora. Dacă procurorul constată probe obţinute contrar prevederilor prezentului cod şi cu încălcarea drepturilor bănuitului, învinuitului, prin ordonanţă motivată, exclude aceste probe din materialele dosarului. Probele excluse din dosar se păstrează în condiţiile articolului 211 alin.(2)

[...]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textul “procurorul constată” de la articolul 290 alin.(1) din Codul de procedură penală permite procurorului să termine urmărirea penală şi să trimită cauza penală în judecată chiar dacă partea apărării a solicitat “sistarea acţiunilor de urmărire penală” în legătură cu faptul că a formulat o contestaţie în privinţa unei probe (i.e. procesul-verbal privind examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei) şi nu a primit decizia autorităţii care o examinează.

9. Potrivit autorului excepţiei, textul de lege contestat contravine articolelor 20, 21 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului de procedură penală al Republicii Moldova, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Curtea observă că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de către dna avocat Elena Leanca, în dosarul nr.1-514/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul “procurorul constată” de la articolul 290 alin.(1) din Codul de procedură penală.

14. Curtea reţine că garanţia principiului echităţii juridice şi a dreptului la un proces echitabil impune un control al legalităţii probelor, precum şi interdicţia utilizării acelor probe care au fost obţinute prin rele tratamente sau prin încălcarea dreptului la tăcere. În plus, aceasta presupune ca acuzatului să i se ofere posibilitatea de a contesta probele pe care le consideră ilegale (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.47 din 22 mai 2018, § 49).

15. În acest sens, Curtea relevă că prevederile articolului 290 alin.(1) din Codul de procedură penală, care conţin sintagma contestată, reglementează o atribuţie a procurorului care, prin ordonanţă motivată, exclude din materialele dosarului probele constatate ca fiind obţinute contrar prevederilor codului şi cu încălcarea drepturilor bănuitului sau învinuitului. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că urmează a fi excluse din dosarul cauzei penale, cu înlăturarea fizică din conţinutul său, probele inadmisibile care au fost catalogate astfel la faza urmăririi penale (a se vedea DCC nr.47 din 22 mai 2018, § 52).

16. Curtea notează că această concluzie rezultă în mod cert şi din prevederile articolului 94 alin.(1) din Codul de procedură penală, care stabilesc că în procesul penal nu pot fi admise ca probe şi, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanţa de judecată şi nu pot fi puse la baza sentinţei sau a altor hotărâri judecătoreşti datele obţinute în mod ilegal (a se vedea DCC nr.47 din 22 mai 2018, § 54).

17. Totodată, Curtea menţionează că după terminarea urmăririi penale învinuitul are dreptul să ia cunoştinţă de toate materialele cauzei şi să înainteze cereri de completare a urmăririi penale [a se vedea articolul 66 alin.(2) pct.22 din Cod]. Cererile date sunt examinate de către procuror în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, iar respingerea de către procuror a cererii sau a demersului respectiv nu privează persoana care le-a înaintat de dreptul de a le înainta ulterior în instanţa judecătorească [a se vedea articolul 295 alin.(4) din Cod].

18. În prezenta cauză, Curtea observă că partea apărării a formulat o contestaţie în privinţa unei probe (i.e. procesul-verbal privind examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei) care a fost administrată de către organul de urmărire penală şi inclusă în materialele cauzei. Pentru că încă nu a primit un răspuns la contestaţia depusă, partea apărării a solicitat suspendarea urmăririi penale. Totuşi, procurorul a decis trimiterea cauzei penale în judecată pentru examinare. Din circumstanţele cauzei, aşa cum sunt descrise în sesizare, nu rezultă că procurorul a constatat probe obţinute contrar prevederilor Codului de procedură penală sau cu încălcarea drepturilor bănuitului, învinuitului şi că prin ordonanţă motivată a exclus aceste probe din materialele dosarului.

19. Astfel, Curtea reţine că autorul excepţiei, deşi a invocat incidenţa articolelor 20, 21 şi 54 din Constituţie, în esenţă, contestă faptul că procurorul nu a aşteptat decizia autorităţii care soluţionează contestaţia depusă de către partea apărării, şi nu se referă la neconstituţionalitatea textului de la articolul 290 alin.(1) din Codul de procedură penală. De altfel, articolul 290 din Cod reglementează verificarea de către procuror a materialelor dosarului şi acţiunilor procesuale efectuate în cadrul cauzei primite şi nu se referă nemijlocit la examinarea cererilor sau demersurilor.

20. Mai mult, Codul de procedură penală nu conţine prevederi care i-ar permite procurorului să ignore cererile depuse de către partea apărării şi să trimită cauza penală în judecată. Dimpotrivă, legea obligă organul de urmărire penală să examineze cererile şi demersurile participanţilor la proces şi ale altor persoane interesate [a se vedea articolul 278 din Cod].

21. Deoarece autorul excepţiei mai curând invocă deficienţe de aplicabilitate a dispoziţiei legale care conţine sintagma contestată decât aspecte de neconstituţionalitate, Curtea reiterează că interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale la situaţii concrete excede sferei controlului de constituţionalitate şi reprezintă o competenţă a instanţelor judecătoreşti (a se vedea DCC nr.135 din 15 noiembrie 2018, § 23; DCC nr.48 din 5 aprilie 2019, § 15; DCC nr.91 din 19 septembrie 2019, § 19; DCC nr.130 din 2 decembrie 2019, § 22; DCC nr.131 din 5 decembrie 2019, § 32).

22. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “procurorul constată” de la articolul 290 alin.(1) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, ridicată de către dna avocat Elena Leanca, în dosarul nr.1-514/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.