Decizie nr.140 din 13.08.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.21g/2026 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 357 alin.(1) din Codul civil (pretinsa neclaritate a sintagmei "conform legii")

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.21g/2026 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 357 alin.(1) din Codul civil

(pretinsa neclaritate a sintagmei "conform legii")

nr. 140  din  13.08.2026

 (în vigoare 13.08.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 477-480 art. 165 din 24.09.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dnei Viorica PUICA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 6 februarie 2026,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 13 august 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "conform legii" din articolul 357 alin.(1) din Codul civil, ridicată de dl avocat Tudor Leşanu, în interesele dlui Anatolie Culciţchi, în dosarul nr.2i-103-32/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Alexandru Arhip, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. Printr-o Decizie, pe baza articolelor 29 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a punctului 17 din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională a decis prelungirea termenului de examinare a sesizării nr.21g/2026.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

4. Prin Hotărârea din 13 octombrie 2016, Curtea de Apel Chişinău a intentat procesul de insolvabilitate faţă de SA "Scana" (în continuare, Scana).

5. Prin Hotărârea din 13 noiembrie 2019, Judecătoria Chişinău a confirmat planul procedurii de restructurare în privinţa Scana.

6. La 24 decembrie 2019, Scana, în calitate de beneficiar, a încheiat un contract de colaborare cu SRL "Basconslux", în calitate de investitor. Pe baza acestui contract, Basconslux avea obligaţia de a finaliza lucrările stipulate în contract, iar Scana urma să achite preţul aferent după aprobarea, de către Comitetul creditorilor, a actelor de predare-primire a lucrărilor executate.

7. La 11 noiembrie 2022, Basconslux şi Scana au încheiat un acord adiţional la contractul de colaborare.

8. Ulterior, Basconslux şi Scana au semnat mai multe procese-verbale de recepţie a lucrărilor executate, Scana fiind reprezentată de dl Ruslan Vasiliev, administratorul insolvabilităţii, precum şi de dl Anatolie Culciţchi, administratorul statutar.

9. La 26 decembrie 2024, dl Anatolie Culciţchi a chemat în judecată Scana şi Basconslux pentru constatarea ineficienţei actelor juridice menţionate la § 7.

10. La 27 decembrie 2024, dna Silvia Haruţa şi dna Alexandra Gontea, creditori, au chemat în judecată Scana şi Basconslux pentru constatarea ineficienţei actelor juridice.

11. Printr-o încheiere din 8 decembrie 2025, Judecătoria Chişinău, sediul central, a dispus conexarea cauzelor într-un singur dosar.

12. La 20 ianuarie 2026, dl avocat Tudor Leşanu a ridicat, în interesele dlui Anatolie Culciţchi, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "conform legii" din articolul 357 alin.(1) din Codul civil.

13. Printr-o încheiere din 4 februarie 2026, Judecătoria Chişinău, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

14. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"[…]

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

[…]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

15. Prevederile relevante ale Codului civil, adoptat prin Legea nr.1107 din 6 iunie 2002, sunt următoarele:

Articolul 357

Actele juridice ineficiente

"(1) Dacă, conform legii, actul juridic, fără a fi nul sau anulabil, nu produce, total sau parţial, efectele sale juridice, el este, în această parte, ineficient.

(2) Actul juridic devine eficient de îndată ce este înlăturat temeiul de ineficienţă.

(3) Ineficienţa actului juridic poate fi invocată, atât pe cale de acţiune, cât şi pe cale de excepţie, de orice persoană care are un interes născut şi actual. Instanţa de judecată este obligată să o invoce din oficiu după ce a ascultat participanţii la proces.

(4) Atât acţiunea în constatarea ineficienţei actului juridic, cât şi excepţia prin care se invocă ineficienţa sunt imprescriptibile dacă legea nu prevede altfel. Cu toate acestea, se prescriu extinctiv în termen de 10 ani acţiunile privind aplicarea efectelor ineficienţei actului juridic, indiferent dacă sunt introduse împreună cu acţiunea în constatare a ineficienţei sau după admiterea acestei acţiuni."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

16. Autorul excepţiei susţine că norma contestată contravine principiului egalităţii, deoarece permite o interpretare potrivit căreia ineficienţa actului juridic poate fi invocată doar în cazurile prevăzute de lege. Prin urmare, ar fi exclusă posibilitatea invocării ineficienţei atunci când aceasta rezultă dintr-o clauză contractuală care condiţionează producerea efectelor juridice de aprobarea acordată de organul competent al persoanei juridice.

17. Totodată, autorul menţionează că o eventuală interpretare restrictivă a normei contestate, în sensul limitării ineficienţei doar la cazurile prevăzute de lege, ar afecta accesul liber la justiţie şi dreptul debitorului la apărare.

18. Într-o altă ordine de idei, autorul afirmă că, în situaţia în care debitorului i se refuză dreptul de a invoca ineficienţa actului juridic atunci când aceasta are un temei contractual, patrimoniul societăţii devine expus unor obligaţii neîntemeiate, fapt care aduce atingere dreptului de proprietate.

19. În opinia sa, dispoziţia contestată este contrară articolelor 16, 20, 23, 26, 46, 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

20. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

21. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul civil, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

22. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, Curtea constată că excepţia este ridicată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie sintagma "conform legii" din articolul 357 alin.(1) din Codul civil. În acest sens, Curtea reţine că prevederea contestată nu a mai fost supusă controlului de constituţionalitate din perspectiva criticilor avansate de autor.

24. O condiţie de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate este şi faptul că prevederile contestate trebuie să fie aplicabile la soluţionarea cauzei.

25. Având în vedere că pe rolul instanţei de insolvabilitate se află cererile de chemare în judecată privind constatarea ineficienţei actelor juridice, Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

26. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (HCC nr.9 din 22 iulie 2025, § 50).

27. Autorul excepţiei susţine că sintagma contestată contravine articolelor 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

28. Cu referire la pretinsa încălcare a articolelor 16, 23 şi 54 din Constituţie, Curtea a notat în jurisprudenţa sa că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie, Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (HCC nr.7 din 10 iunie 2025, § 68).

29. Ca să justifice incidenţa articolelor 20 şi 26 din Constituţie, autorul excepţiei susţine că o eventuală interpretare restrictivă a normei contestate (i.e. faptul că ineficienţa actului juridic poate fi invocată doar în cazurile prevăzute de lege) ar constitui o ingerinţă în exercitarea drepturilor fundamentale ale debitorului.

30. Curtea menţionează că articolele 20 şi 26 din Constituţie îşi găsesc corespondenţa în dispoziţiile articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la un proces echitabil. Dreptul de acces liber la justiţie trebuie să fie unul practic şi efectiv, nu teoretic şi iluzoriu. Efectivitatea dreptului în discuţie reclamă ca persoanele să beneficieze de o posibilitate clară şi concretă de a contesta un act care constituie o ingerinţă în exercitarea drepturilor lor (HCC nr.20 din 26 septembrie 2024, § 67). Totodată, Curtea a subliniat în jurisprudenţa sa că dreptul la apărare reprezintă totalitatea prerogativelor şi a posibilităţilor pe care le au, potrivit legii, persoanele în vederea apărării intereselor lor. Acest drept este restrâns în situaţia în care persoana nu poate utiliza toate mijloacele procedurale necesare pentru apărarea sa (DCC nr.91 din 28 iulie 2025, § 32).

31. În contextul reglementărilor contestate, Curtea observă că sintagma "conform legii" din articolul 357 alin.(1) din Codul civil reprezintă o normă de trimitere. Această modalitate de formulare a normelor juridice prin trimitere la alte norme juridice este o tehnică legislativă folosită frecvent (a se vedea, spre exemplu, şi sintagmele: "conform legii"; "potrivit legii"; "prevăzute de lege" din alte prevederi ale Codului civil).

32. În acest context, Curtea subliniază că o dispoziţie legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte şi nu poate acţiona în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziţii incidente ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent (DCC nr.30 din 5 martie 2026, § 21). Astfel, sintagma contestată nu poate fi analizată în mod izolat de celelalte dispoziţii care reglementează instituţia ineficienţei actului juridic.

33. Mai mult, Codul civil acordă oricărei persoane care are un interes născut şi actual dreptul de a invoca ineficienţa actului juridic atât pe cale de acţiune, cât şi pe cale de excepţie. De asemenea, legea reglementează faptul că instanţa de judecată este obligată să o invoce din oficiu după ce a ascultat participanţii la proces (a se vedea articolul 357 alin.(3) din Cod). Sub aspectul exercitării dreptului la apărare, debitorul beneficiază de dreptul de a fi reprezentat de un avocat în cadrul procesului şi de a prezenta probe în susţinerea argumentelor sale referitoare la ineficienţa actelor juridice încheiate. Aşadar, în analiza sa abstractă, Curtea nu poate identifica în ce măsură sintagma contestată produce vreo ingerinţă în drepturile garantate de articolele 20 şi 26 din Constituţie, de vreme ce nu impune interdicţii în acest sens. Prin urmare, Curtea reţine că excepţia este nefondată în acest capăt al său.

34. Referitor la incidenţa articolului 46 din Constituţie, autorul sesizării susţine că, în situaţia în care debitorului i se refuză dreptul de a invoca ineficienţa actului juridic atunci când aceasta are un temei contractual, patrimoniul societăţii devine expus unor obligaţii neîntemeiate, fapt care aduce atingere dreptului de proprietate.

35. Curtea observă că autorul excepţiei nu a formulat o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci abordează un posibil mod de interpretare a normelor contestate de către instanţa competentă. Astfel, Curtea reiterează că aspectele care ţin de interpretarea şi de aplicarea legii nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, ci în competenţa instanţelor de judecată, care sunt chemate să înlăture îndoielile cu privire la sensul şi sfera de aplicare a normelor juridice (a se vedea DCC nr.5 din 23 ianuarie 2025, § 30; DCC nr.183 din 11 decembrie 2025, § 37).

36. În asemenea circumstanţe, Curtea apreciază că destinatarul legii dispune de suficiente repere legale pentru a determina sensul prevederii contestate, inclusiv prin recurgerea la interpretarea oferită de instanţele judecătoreşti. Din această perspectivă, Curtea subliniază că normele juridice trebuie interpretate şi aplicate ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, iar Codul civil conţine criterii obiective care-i permit instanţei de judecată să interpreteze sintagma "conform legii" din articolul 357 alin.(1) din Codul civil.

37. Pentru că nu s-a demonstrat incidenţa unui drept fundamental prevăzut de Constituţie, Curtea notează că nici articolele 16, 23 şi 54 din Constituţie nu se fac incidente.

38. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.d) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "conform legii" din articolul 357 alin.(1) din Codul civil, ridicată de dl avocat Tudor Leşanu, în interesele dlui Anatolie Culciţchi, în dosarul nr.2i-103-32/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.