Decizie nr.141 din 12.12.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.170g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 30 alin.(3) şi a articolului 38 alin.(1) lit.g) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (evaluarea performanţelor profesionale şi încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarului public cu statut special)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.170g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului 30 alin.(3) şi a articolului 38 alin.(1) lit. g) din Legea nr.288 din

16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

(evaluarea performanţelor profesionale

şi încetarea raporturilor de serviciu ale

funcţionarului public cu statut special)

nr. 141  din  12.12.2019

 (în vigoare 12.12.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 36-43 art. 23 din 07.02.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 30 septembrie 2019,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 12 decembrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 30 alin.(3) şi 38 alin.(1) lit.g) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ridicată de către dl Eugeniu Gherman, parte în dosarul nr.3-2257/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dna judecător Galina Ciobanu de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, se află cauza civilă nr.3-2257/19, intentată de dl Eugeniu Gherman împotriva Ministerului Afacerilor Interne în vederea anulării unui act administrativ.

4. Dl Eugeniu Gherman a fost angajat prin Ordinul nr.469 din 15 august 2016 la Inspectoratul de Poliţie Cantemir al Inspectoratului General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în calitate de şef de post şi ofiţer superior de sector, pe o perioadă nedeterminată, conform clauzei din contractul individual de muncă.

5. Prin Ordinul Inspectoratului General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr.33 ef. din 23 ianuarie 2018, bazat pe lit.g) alin.(1) articolul 38 din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, au fost încetate raporturile de muncă cu dl Eugeniu Gherman, ca urmare a evaluării performanţelor profesionale şi a obţinerii calificativului “nesatisfăcător”.

6. Pe 19 septembrie 2019, dl Eugeniu Gherman a depus o cerere privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolelor 30 alin.(3) şi 38 alin.(1) lit.g) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

7. Prin încheierea din 23 septembrie 2019, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea către Curtea Constituţională în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

“În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 39

Dreptul la administrare

“(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor.

(2) Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică.”

Articolul 72

Categorii de legi

“[...]

(3) Prin lege organică se reglementează:

[...]

j) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele şi protecţia socială;

[...]”

9. Prevederile relevante ale Legii nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sunt următoarele:

Articolul 30

Evaluarea performanţelor profesionale

“(1) Activitatea şi conduita funcţionarului public cu statut special sunt evaluate o dată pe an, iar concluziile se consemnează în fişa de evaluare a performanţelor profesionale, cu acordarea unuia din următoarele calificative: “foarte bine”, “bine”, “satisfăcător”, “nesatisfăcător”.

(2) Rezultatele evaluării performanţelor profesionale ale funcţionarului public cu statut special se iau în considerare la luarea deciziilor cu privire la:

[...]

f) încetarea raportului de serviciu.

(3) Modul de organizare şi desfăşurare a procesului de evaluare a performanţelor profesionale, precum şi criteriile de evaluare sunt stabilite de Ministerul Afacerilor Interne.”

Articolul 38

Încetarea raportului de serviciu

“(1) Raportul de serviciu al funcţionarului public cu statut special poate să înceteze în următoarele situaţii:

[...]

g) în cazul obţinerii calificativului “nesatisfăcător” ca urmare a evaluării performanţelor sale profesionale;

[...]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul menţionează că prevederile de lege criticate contravin articolului 72 din Constituţie, deoarece permit stabilirea modului de organizare şi desfăşurare a procesului de evaluare a performanţelor profesionale, precum şi criteriile de evaluare printr-un act normativ cu o putere juridică inferioară legii organice, respectiv printr-un ordin al Ministrului Afacerilor Interne. Astfel, se ajunge la situaţia ca un aspect esenţial care vizează executarea şi/sau încetarea raporturilor de serviciu să fie reglementat printr-un act administrativ, contrar articolului 72 alin.(3) lit.j) din Constituţie, care prevede că regimul general privind raporturile de muncă se reglementează prin lege organică.

11. Autorul excepţiei susţine că, prin articolele 30 alin.(3) şi 38 alin.(1) lit.g) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016, se transferă competenţa exclusivă a legislatorului de a reglementa regimul general de muncă, în prezenta cauză al funcţionarilor publici cu statut special, către o autoritate care face parte din puterea executivă, i.e. Ministerul Afacerilor Interne, fapt care contravine principiului separaţiei şi colaborării puterilor, garantat de articolul 6 din Constituţie.

12. De asemenea, autorul sesizării menţionează că textele de lege criticate nu respectă exigenţele accesibilităţii, previzibilităţii şi clarităţii legii şi, prin urmare, provoacă o stare de incertitudine juridică pentru funcţionarii publici cu statut special în privinţa modului de organizare şi de desfăşurare a procesului de evaluare a performanţelor profesionale, precum şi în privinţa criteriilor de evaluare a acestora.

13. În final, autorul excepţiei de neconstituţionalitate sugerează că textele de lege criticate încalcă articolele 6, 23 alin.(2), 39 şi 72 alin.(3) lit.j) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl Eugeniu Gherman, parte în dosarul nr.3-2257/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani. Sesizarea este formulată de un subiect care beneficiază de acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolele 30 alin.(3) şi 38 alin.(1) lit.g) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care prevăd că modul de organizare şi desfăşurare a procesului de evaluare a performanţelor profesionale, precum şi criteriile de evaluare sunt stabilite de Ministerul Afacerilor Interne.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că problema abordată de către autorul excepţiei se rezumă la competenţa legislatorului de a reglementa regimul general privind raporturile de muncă şi la accesibilitatea şi previzibilitatea normelor criticate.

19. Curtea reţine că articolul 72 alin.(3) lit.j) din Constituţie prevede că regimul general al raporturilor de muncă se reglementează prin lege organică. În această cauză, Curtea constată că legislatorul a reglementat printr-o lege organică, i.e. Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, drepturile şi obligaţiile funcţionarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

20. Curtea menţionează că, prin prevederile criticate ale Legii nr.288 din 16 decembrie 2016, legislatorul a delegat Ministerului Afacerilor Interne competenţe de a institui reguli într-un domeniu specific, referitoare la modul de organizare şi de desfăşurare a evaluării performanţelor profesionale ale funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

21. Curtea reţine că, din perspectiva Constituţiei, este suficient dacă legislatorul deleagă unei autorităţi specializate competenţa reglementării detaliate a unor aspecte care ţin de raporturile de muncă ale funcţionarilor publici cu statut special. Legile organice nu pot fi atotcuprinzătoare şi nu pot epuiza toate chestiunile legate de aceste raporturi, pentru că legislatorul nu se confruntă direct cu acestea. Din acest motiv, există posibilitatea intervenţiei unei alte autorităţi delegate, care cunoaşte în mod direct problemele legate de raporturile de muncă ale funcţionarilor cu statut special.

22. În acest context, Curtea observă că, din punctul de vedere al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, nu există o problemă, pentru că, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană înţelege termenul de “lege” în accepţiunea sa materială, nu formală. Curtea Europeană a inclus în această noţiune texte cu caracter infralegislativ emise de către autorităţile competente pe baza unei puteri normative delegate (Unifaun Theatre Productions Limited şi alţii v. Malta, 15 mai 2018, § 79; Ólafsson v. Islanda, 16 martie 2017, § 35).

23. Curtea nu poate reţine nici critica referitoare la încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, pentru că prevederile articolului 6 din Constituţie au fost respectate atunci când legislativul a delegat Ministerului Afacerilor Interne, prin prevederile articolului 30 alin.(3) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016, competenţa de a elabora modul de organizare şi de desfăşurare a procesului de evaluare a performanţelor profesionale, precum şi criteriile de evaluare a funcţionarilor cu statut special.

24. Cu privire la caracterul accesibil, previzibil şi clar al normelor infra-legale pe care le menţionează autorul sesizării, i.e. Ordinul nr.138 din 18 aprilie 2013 al Ministrului Afacerilor Interne, Curtea reţine că acestea pot fi supuse controlului de legalitate. Controlul constituţionalităţii unor asemenea norme nu reprezintă o competenţă a Curţii Constituţionale.

25. Cu referire la articolul 38 alin.(1) lit.g) din Legea privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Curtea reţine că dispoziţiile contestate prevăd că raportul de serviciu al funcţionarului public cu statut special poate înceta în cazul obţinerii de către acesta a calificativului “nesatisfăcător”, ca urmare a evaluării performanţelor sale profesionale.

26. Curtea menţionează că legislatorul a reglementat prin Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 modul în care pot apărea, în care pot fi modificate şi încetate raporturile de serviciu ale funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fapt care denotă că prevederile contestate au fost adoptate în conformitate cu articolul 72 alin.(3) lit.j) din Constituţie.

27. Pentru a-i proteja pe funcţionarii cu statut special de eventualele abuzuri ale superiorilor ierarhici, Codul administrativ reglementează dreptul acestora de a contesta acţiunile care aduc atingere drepturilor lor profesionale prin depunerea unei acţiuni privind anularea actului în contencios administrativ. Prin urmare, aceşti funcţionari au la dispoziţie un remediu legal pentru a-şi apăra drepturile.

28. De asemenea, Curtea menţionează că articolul 39 din Constituţie, care stabileşte dreptul cetăţenilor Republicii Moldova la administrare şi garantează accesul la o funcţie publică, nu este incident în această cauză, deoarece normele criticate nu interzic accesul la o funcţie publică, ci prevăd condiţiile generale şi speciale pentru exercitarea ei. Instituirea unor criterii pentru exercitarea anumitor activităţi nu poate fi considerată o încălcare a dreptului constituţional la muncă sau o discriminare în raport cu exercitarea altor activităţi. O asemenea limitare poate avea un caracter necesar atunci când este impusă de specificul unei profesii care, date fiind exigenţele sporite relative la calităţile fizice şi psihice ale persoanei, nu pot fi exercitate, spre exemplu, de persoane în etate, sau atunci când servesc ca măsură de optimizare a utilizării forţei de muncă în anumite sectoare de activitate (a se vedea HCC nr.8 din 11 mai 2015, § 73; HCC nr.5 din 23 aprilie 2013, § 58).

29. În concluzie, având în vedere cele menţionate supra, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 30 alin.(3) şi 38 alin.(1) lit.g) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ridicată de către dl Eugeniu Gherman, parte în dosarul nr.3-2257/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.