Decizie nr.143 din 13.08.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.45g/2026 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 26/1 din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului (menţinerea împuternicirilor judecătorului pentru finalizarea examinării cauzei)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.45g/2026 privind excepţia de

neconstituţionalitate a prevederilor articolului 26¹ din Legea

nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului

(menţinerea împuternicirilor judecătorului pentru

finalizarea examinării cauzei)

nr. 143  din  13.08.2026

 (în vigoare 13.08.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 471-474 art. 158 din 23.09.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dnei Viorica PUICA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Emilia Cazacu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 9 martie 2026,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 13 august 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 26¹ din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, ridicată de dl Ion Duca, parte în dosarul nr.3-58/2024, pendinte la Judecătoria Cahul, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Evgheni Bancov din cadrul Judecătoriei Cahul, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 7 iunie 2024, dl Ilie Porumbescu, primar al comunei Sadîc, raionul Cantemir, a iniţiat o acţiune în contencios administrativ împotriva Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir, pentru constatarea nulităţii Deciziei nr.02/01 din 7 mai 2024 referitoare la numirea în funcţia de secretar al Consiliului comunal Sadîc a domnului Ion Duca. Dosarul a fost repartizat dlui judecător Evgheni Bancov.

4. Prin Hotărârea nr.728/45 din 30 decembrie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus transferul temporar al dlui judecător Evgheni Bancov la Curtea de Apel Sud, sediul Cahul, începând cu 13 ianuarie 2025. Prin Hotărârea nr.46/3 din 28 ianuarie 2025, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat lista cauzelor civile pentru a căror examinare se menţin împuternicirile dlui judecător Evgheni Bancov, între care şi dosarul nr.3-58/2024.

5. La 2 martie 2026, dl Ion Duca a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 26¹ din Legea cu privire la statutul judecătorului.

6. Printr-o încheiere din aceeaşi zi, judecătorul cazului a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

(2) Forma de guvernământ a statului este republica.

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

"Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi niciun alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 116

Statutul judecătorilor

"(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

(2) Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie, în condiţiile legii, până la atingerea plafonului de vârstă, de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

(3) - abrogat.

(4) - abrogat.

(5) Deciziile privind numirea judecătorilor şi cariera acestora trebuie să fie adoptate în baza unor criterii obiective, bazate pe merit, şi a unei proceduri transparente, în condiţiile legii. Promovarea sau transferul judecătorilor se face doar cu acordul acestora.

(5¹) Judecătorii au doar imunitate funcţională în condiţiile legii.

(6) Sancţionarea judecătorilor se face în conformitate cu legea.

(7) Funcţia de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice."

8. Prevederile relevante ale Legii nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului sunt următoarele:

Articolul 26¹

Menţinerea împuternicirilor judecătorului

"Împuternicirile judecătorului transferat, detaşat, suspendat în perioada examinării de către acesta a unei cauze penale sau civile aflate în faza de terminare se menţin până la încheierea judecării cauzei respective, în baza unei hotărâri motivate a Consiliului Superior al Magistraturii."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei menţionează că legislatorul nu a reglementat în mod clar textul "cauze [...] aflate în faza de terminare" din articolul 26¹ din Legea cu privire la statutul judecătorului. Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii ar dispune de o marjă discreţionară largă la luarea deciziei de a menţine împuternicirile judecătorului transferat pentru finalizarea examinării cauzei în discuţie.

10. Autorul sesizării consideră că un judecător care a fost numit într-o funcţie la o instanţă ierarhic superioară nu ar trebui să examineze cauzele care i-au fost repartizate în calitate de judecător al unei instanţe inferioare, deoarece ar afecta dreptul la o instanţă independentă şi imparţială, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

11. Autorul excepţiei consideră că prevederile contestate contravin articolelor 1, 7, 20, 54 şi 116 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că ea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile articolului 26¹ din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, care se referă la menţinerea împuternicirilor judecătorului transferat, detaşat sau suspendat, până la încheierea judecării cauzei. Curtea observă că autorul excepţiei a formulat critici prin raportare la textul "transferat" de la articolul 26¹ din Legea nr.544 din 20 iulie 1995. Prin urmare, doar această prevedere va constitui obiectul analizei Curţii. Curtea menţionează că această prevedere nu a făcut anterior obiectul controlului de constituţionalitate.

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în contencios administrativ examinată de către un judecător transferat la o instanţă ierarhic superioară şi împuternicit să finalizeze examinarea cauzei în cadrul căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Prin urmare, Curtea consideră că norma contestată poate fi avută în vedere în cauza care se examinează în instanţa de fond.

17. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental al acestuia (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 31).

18. Autorul sesizării susţine că prevederile contestate încalcă articolele 1 (statul Republica Moldova), 7 (Constituţia, Lege Supremă), 20 (accesul liber la justiţie), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) şi 116 (statutul judecătorilor) din Constituţie.

19. Cu privire la incidenţa articolelor 1 şi 7 din Constituţie, Curtea reţine că, în prezenta cauză, aceste norme comportă un caracter general şi nu pot reprezenta repere individuale şi separate, ci trebuie coroborate cu alte prevederi din Constituţie, a căror incidenţă trebuie să fie argumentată de autorul sesizării (a se vedea DCC nr.130 din 17 septembrie 2025, § 14). Referitor la incidenţa articolului 54 din Constituţie, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr.101 din 29 august 2023, § 22).

20. Curtea menţionează că articolul 20 din Constituţie garantează oricărei persoane dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care încalcă drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime. Totodată, Curtea reţine că un atribut esenţial al unui proces echitabil îl reprezintă principiul imparţialităţii judecătorului. În acest sens, articolul 116 din Constituţie stabileşte că judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii (a se vedea DCC nr.106 din 7 octombrie 2019, § 18).

21. Curtea notează că la articolul 26¹ din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 Parlamentul a stabilit că împuternicirile judecătorului transferat, detaşat sau suspendat în perioada examinării de către acesta a unei cauze penale sau civile aflate în faza de terminare pot fi menţinute până la încheierea judecării cauzei respective. Menţinerea acestor atribuţii nu are loc automat, ci se realizează pe baza unei hotărâri motivate a Consiliului Superior al Magistraturii, autoritate constituţională, care are rolul de a garanta independenţa justiţiei.

22. Examinând critica autorului excepţiei raportată la menţinerea împuternicirii judecătorului de a finaliza examinarea unor cauze aflate în procedura acestuia, Curtea observă că autorul excepţiei nu a argumentat în ce mod norma contestată îi afectează dreptul la un tribunal imparţial.

23. Curtea Europeană a subliniat în mai multe rânduri că imparţialitatea personală a unui judecător se prezumă până la proba contrară (Bosev v. Bulgaria, 4 iunie 2024, § 55). În cazul existenţei unor circumstanţe obiective, care ar putea trezi dubii referitoare la imparţialitatea unui judecător care participă la examinarea cauzei, Curtea notează că părţile în proces dispun de instrumente procesuale suficiente pentru a înlătura judecătorul aflat într-o situaţie de incompatibilitate de la judecarea cauzei, situaţie care ar pune în discuţie părtinirea sa, cum ar fi, de exemplu, instituţia recuzării. Totodată, justiţiabilii beneficiază de căile de atac împotriva hotărârii judecătoreşti.

24. Curtea notează că, prin norma contestată, legea a urmărit să asigure continuitatea activităţii jurisdicţionale în cazul dosarelor aflate la faza de terminare şi, la modul general, soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, potrivit exigenţelor dreptului la un proces echitabil. Sub acest aspect, Curtea reiterează că articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului obligă statele contractante să-şi organizeze instanţele judecătoreşti astfel încât acestea să poată respecta condiţiile acestei dispoziţii, în special în ceea ce priveşte termenul rezonabil. Curtea Europeană a reafirmat importanţa ca justiţia să nu fie administrată cu întârzieri de natură să îi compromită eficacitatea şi credibilitatea (Werz v. Elveţia, 17 decembrie 2009, § 44).

25. Având în vedere faptul că norma contestată are un domeniu de aplicare limitat, precum şi existenţa unor garanţii procedurale suficiente, Curtea nu constată incidenţa articolelor 20 şi 116 din Constituţie din perspectiva criticilor formulate de autorul sesizării. Dat fiind faptul că nu s-a constatat existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie, invocate de autorul excepţiei, Curtea reţine că nici articolul 54 din Constituţie nu este incident.

26. Pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 27 alin.(2) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "transferat" de la articolul 26¹ din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, ridicată de dl Ion Duca, parte în dosarul nr.3-58/2024, pendinte la Judecătoria Cahul, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.