Decizie nr.144 din 16.12.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.177g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "în mod intenţionat sau din neglijenţă, acestea refuză să se supună unei inspecţii desfăşurate în conformitate cu articolele 56 şi 57" conţinut în articolul 68 alin.(1) lit.d) din Legea concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.177g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a textului

“în mod intenţionat sau din neglijenţă, acestea refuză să se supună unei inspecţii

desfăşurate în conformitate cu articolele 56 şi 57” conţinut în articolul 68

alin.(1) lit.d) din Legea concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012

nr. 144  din  16.12.2019

 (în vigoare 16.12.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 36-43 art. 26 din 07.02.2020

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, grefier,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 11 octombrie 2019,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 16 decembrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “în mod intenţionat sau din neglijenţă, acestea refuză să se supună unei inspecţii desfăşurate în conformitate cu articolele 56 şi 57” conţinut în articolul 68 alin.(1) lit.d) din Legea concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012, ridicată de către dl avocat Petru Balan, în dosarul nr.3-1612/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională de către dna judecător Violeta Chisiliţa din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 17 aprilie 2018, S.R.L. “Liftmontaj” a depus la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Concurenţei cu privire la contestarea actului administrativ, şi anume decizia Plenului Consiliului Concurenţei privind aplicarea amenzii.

4. În cadrul procesului, dl avocat Petru Balan a depus o cerere privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a textului “în mod intenţionat sau din neglijenţă [...] acestea refuză să se supună unei inspecţii desfăşurate în conformitate cu articolele 56 şi 57” conţinut în articolul 68 alin.(1) lit.d) din Legea concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012.

5. Prin încheierea din 4 octombrie 2019, instanţa de judecată a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.

Articolul 9

Principiile fundamentale privind proprietatea

“[…]

(3) Piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială sînt factorii de bază ai economiei.

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 126

Economia

“(1) Economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă.

(2) Statul trebuie să asigure:

a) reglementarea activităţii economice şi administrarea proprietăţii publice ce-i aparţine în condiţiile legii;

b) libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie;

[…]

h) inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine.”

7. Prevederile relevante ale Legii concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012 sunt următoarele:

Articolul 1

Obiectul şi scopul prezentei legi

(1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic al protecţiei concurenţei, inclusiv al prevenirii şi al contracarării practicilor anticoncurenţiale şi a concurenţei neloiale, al realizării concentrărilor economice pe piaţă, stabileşte cadrul juridic privind activitatea şi competenţa Consiliului Concurenţei şi responsabilitatea pentru încălcarea legislaţiei în domeniul concurenţei.

(2) Scopul prezentei legi constă în reglementarea relaţiilor ce ţin de protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei în vederea promovării intereselor legitime ale consumatorilor.

Articolul 2

Sfera de aplicare a prezentei legi

(1) Prevederile prezentei legi se aplică faptelor acţiuni sau inacţiuni ce au ca obiect sau au ori pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei, precum şi faptelor acţiuni de concurenţă neloială, care sînt săvîrşite de:

a) întreprinderi înregistrate în Republica Moldova sau în alte state, precum şi de persoane fizice;

b) autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin actele adoptate, intervin pe piaţă, influenţînd direct sau indirect concurenţa, cu excepţia situaţiilor cînd asemenea măsuri sînt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major.

(2) Sub incidenţa prezentei legi cad şi persoanele asimilate autorităţilor publice care exercită atribuţii de putere publică sau utilizează domeniul public, fiind împuternicite prin lege să presteze un serviciu de interes public.

[…]

(6) Consiliul Concurenţei este autoritatea de concurenţă naţională, competentă de punerea în aplicare a prevederilor prezentei legi, în conformitate cu atribuţiile stabilite de prezenta lege.

[…]”

Articolul 68

Faptele ce constituie încălcări ale normelor de procedură ale legislaţiei concurenţiale

“(1) Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul să aplice, prin decizie, persoanelor menţionate la art.20 alin.(2) lit.b) sau întreprinderilor amenzi în cazul în care, în mod intenţionat sau din neglijenţă:

a) ca răspuns la o solicitare făcută în temeiul art.54, acestea furnizează informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori furnizează documente incomplete sau nu furnizează în termenul stabilit informaţiile sau documentele solicitate;

b) acestea furnizează informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare într-o cerere, confirmare, notificare sau completare a acesteia, potrivit prevederilor art.22;

c) în timpul inspecţiilor desfăşurate potrivit art.56 şi 57, acestea prezintă registrele şi celelalte documente solicitate, aflate în raport cu scopul şi obiectul investigaţiei, în formă incompletă;

d) acestea refuză să se supună unei inspecţii desfăşurate în conformitate cu art.56 şi 57;

[…]”.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că prevederile contestate nu sunt previzibile şi accesibile, deoarece persoanele fizice şi juridice riscă să fie sancţionate fără a înţelege sensul comportamentului reprobabil şi cum ar trebui să procedeze pentru a evita sancţiunile Consiliului Concurenţei. El consideră că textul contestat nu este suficient de explicit şi nu permite să se înţeleagă semnificaţia şi întinderea obligaţiei care i se incumbă, iar acest fapt face incertă aplicarea sa. Dispoziţia criticată are un caracter vag şi exclude posibilitatea calificării corecte a comportamentului eventualului făptuitor, fapt care generează decizii arbitrare din partea Consiliului Concurenţei.

9. Potrivit autorului excepţiei, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 23 alin.(2) şi 126 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii concurenţei, ţine de competenţa Curţii Constituţionale

12. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de către dl avocat Petru Balan, în dosarul nr.3-1612/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie.

13. Curtea reţine că prevederile contestate nu au fost anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 68 alin.(1) lit.d) din Legea concurenţei, care stabileşte răspunderea pentru refuzul de a se supune unei inspecţii efectuate de către Consiliul Concurenţei. Deşi a pretins violarea articolelor 1 alin.(3), 23 alin.(2) şi 126 din Constituţie, autorul excepţiei, în principal, a menţionat că prevederile contestate sunt contrare exigenţelor calităţii legii şi i-ar afecta libertatea de a desfăşura activitate de întreprinzător.

15. Din textul sesizării, dar şi al încheierii instanţei de judecată, Curtea reţine că, de fapt, autorul sesizării îşi exprimă dezacordul cu procedura de efectuare a inspecţiei de către angajaţii Consiliului Concurenţei, invocând situaţii de cunoaştere a limbii, de lipsă a avocatului, de comportament necorespunzător al inspectorilor etc. şi acreditând ideea că fiind persoană supusă controlului nu s-a opus efectuării controlului, pe când inspectorii folosesc textul neclar al legii pentru a aplica amenzi mari.

16. Pornind de la imperativele constituţionale, potrivit cărora concurenţa loială este un factor de bază al economiei naţionale [articolul 9 alin.(3)] şi că statul trebuie să asigure protecţia concurenţei loiale [articolul 126 alin.(2) lit.b)], legislatorul a adoptat Legea concurenţei, în care a inclus reglementări privind identificarea, cercetarea şi sancţionarea faptelor ce restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa. De competenţa Consiliului Concurenţei ţine şi iniţierea investigaţiilor asupra unor fapte care ar putea afecta concurenţa şi legiuitorul i-a pus la dispoziţie mecanisme procesuale eficiente pentru realizarea acestor investigaţii. Un astfel de mecanism îl reprezintă şi reglementarea contestată, care permite Consiliului Concurenţei să sancţioneze comportamentul persoanelor supuse controlului, care prin acţiunile proprii împiedică procesul de investigare.

17. Aşa cum este prevăzut în articolul 68 din Legea concurenţei, “Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul să aplice, prin decizie, [...] întreprinderilor amenzi în cazul în care, în mod intenţionat sau din neglijenţă, [...] acestea refuză să se supună unei inspecţii desfăşurate în conformitate cu art.56 şi 57”. În contextul articolului menţionat, dar şi al altor compartimente structurale ale legii din care face parte, prevederea contestată este explicită, deoarece prevede sancţiunea pentru persoana care deliberat se opune investigaţiei.

18. Curtea reiterează că, pentru a fi previzibilă, o lege trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii discreţionare a autorităţilor în domeniul respectiv, ţinând cont de scopul legitim urmărit, pentru a-i oferi persoanei o protecţie adecvată împotriva arbitrarului (Sissanis v. România, 25 ianuarie 2007, § 66). Condiţia previzibilităţii este îndeplinită atunci când justiţiabilul poate cunoaşte, din chiar textul normei juridice pertinente, iar la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţe sau cu ajutorul unor jurişti profesionişti, care sunt consecinţele comiterii unei anumite fapte.

19. Suplimentar, Legea concurenţei prevede că persoana supusă controlului are obligaţia să se supună inspecţiei Consiliului Concurenţei [articolul 56 alin.(11)] şi să asigure accesul pentru a inspecta încăperile, terenurile, bunurile şi documentele ce-i aparţin [articolul 56 alin.(3) lit.a)]. Inspectorii Consiliului Concurenţei îşi exercită drepturile în baza ordinului emis de preşedintele Consiliului Concurenţei, în care se indică scopul şi obiectul inspecţiei, împuternicirile inspectorilor, data la care începe inspecţia şi sancţiunile prevăzute, precum şi dreptul de a ataca ordinul în instanţa de judecată. Persoana inspectată este în drept să ia cunoştinţă de dispoziţia de investigaţie a cazului, de ordinul în baza căruia a fost dispusă efectuarea inspecţiei şi de delegaţia de inspecţie şi să obţină câte o copie de pe acestea.

20. Argumentele autorului sesizării, potrivit cărora administratorul societăţii supuse inspecţiei nu cunoştea procedura de control, nu ştia dacă inspectorii au avut dreptul de a efectua inspecţia, ţin de cunoaşterea şi nu de constituţionalitatea legii. Tot de cunoaşterea legii ţine şi prevederea că lipsa avocatului nu poate fi invocată de subiectul supus inspecţiei drept temei pentru amânarea inspecţiei (articolul 56 alin.(10) lit.g)). Curtea aminteşte principiul potrivit căruia nimeni nu poate invoca în apărarea sa necunoaşterea legii (nemo censetur ignorare legem). Această regulă este amintită şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a menţionat în cauza Emonet şi alţii v. Elveţia, 13 februarie 2007, § 85, că toate persoanele, indiferent dacă sunt sau nu reprezentate de un avocat, trebuie să cunoască legea (a se vedea DCC nr.72 din 14 mai 2019, § 20).

21. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea nu poate reţine criticile de neconstituţionalitate şi constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “în mod intenţionat sau din neglijenţă, acestea refuză să se supună unei inspecţii desfăşurate în conformitate cu articolele 56 şi 57” conţinut în articolul 68 alin.(1) lit.d) din Legea concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012, ridicată de către dl avocat Petru Balan, în dosarul nr.3-1612/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.