Decizie nr.72 din 14.05.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.91g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi conţinute de articolul 475 alin.(1) din Codul contravenţional (revizuirea procesului contravenţional în baza unei legi noi mai favorabile)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.91g/2019 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi conţinute de

articolul 475 alin.(1) din Codul contravenţional

(revizuirea procesului contravenţional

în baza unei legi noi mai favorabile)

nr. 72  din  14.05.2019

 (în vigoare 14.05.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 230-237 art. 160 din 19.07.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 7 mai 2019,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 14 mai 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “6 luni din momentul apariţiei” de la articolul 475 alin.(1) din Codul contravenţional al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, ridicată de către avocatul dl Sergiu Brînză în dosarul nr.5rh-2/2018, pendinte la Judecătoria Hânceşti, sediul central.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 7 mai 2019 de către dl Mihail Macar, judecător în cadrul Judecătoriei Hânceşti, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 1 decembrie 2015, un agent constatator din cadrul Biroului Vamal Leuşeni a întocmit un proces-verbal cu privire la comiterea contravenţiei prevăzute de articolul 287 alin.(10) din Codul contravenţional de către dl Dionisie Ţenu. Acestuia i-a fost aplicată o amendă în mărime de 150 de unităţi convenţionale.

4. Pe 17 noiembrie 2016, Parlamentul a adoptat Legea nr.208 privind modificarea şi completarea Codului contravenţional al Republicii Moldova, modificând, inter alia, sancţiunea prevăzută de articolul 287 alin.(10) din Codul contravenţional. Textul “de 150” a fost substituit cu textul “de la 60 la 90” de unităţi convenţionale. Legea în discuţie a intrat în vigoare pe 16 martie 2017.

5. Pe 23 decembrie 2016, dl Dionisie Ţenu a contestat procesul-verbal cu privire la comiterea contravenţiei şi decizia de sancţionare la Judecătoria Hânceşti, care a respins contestaţia ca fiind tardivă, prin hotărârea din 27 martie 2017.

6. Împotriva hotărârii primei instanţe a fost depus recurs, însă Curtea de Apel Chişinău a respins recursul ca fiind nefondat, menţinând hotărârea Judecătoriei Hânceşti prin decizia din 20 noiembrie 2017. Decizia Curţii de Apel Chişinău a devenit irevocabilă.

7. Pe 2 noiembrie 2018, dl Sergiu Brînză, în numele dlui Dionisie Ţenu, a depus o cerere de revizuire a procesului contravenţional la Judecătoria Hânceşti, sediul central. În cererea depusă s-a făcut referire la motivul de revizuire prevăzut de articolul 475 alin.(2) lit.c) din Codul contravenţional [legea nouă înlătură caracterul contravenţional al faptei sau ameliorează situaţia contravenientului în a cărui privinţă nu a fost executată integral sancţiunea contravenţională] şi s-a menţionat că Legea nr.208 din 17 noiembrie 2016 [a se vedea § 4 supra] reprezintă o lege nouă care ameliorează situaţia contravenientului. În baza motivului în discuţie, autorii cererii au solicitat casarea hotărârii Judecătoriei Hânceşti din 27 martie 2017 şi pronunţarea unei noi hotărâri.

8. Pe 19 martie 2019, dl Sergiu Brînză a înregistrat cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate a textului “6 luni din momentul apariţiei” de la articolul 475 alin.(1) din Codul contravenţional în faţa instanţei de revizuire.

9. Prin încheierea din 26 aprilie 2019, instanţa de revizuire a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 119

Folosirea căilor de atac

“Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.”

11. Prevederile relevante ale Codului contravenţional al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 475

Deschiderea procedurii de revizuire

“(1) Procedura de revizuire se deschide în favoarea contravenientului în termen de cel mult 6 luni din momentul apariţiei unuia dintre temeiurile prevăzute la alineatul (2).

(2) Revizuirea procesului contravenţional poate fi cerută dacă:

[…]

c) legea nouă înlătură caracterul contravenţional al faptei sau ameliorează situaţia contravenientului în a cărui privinţă nu a fost executată integral sancţiunea contravenţională;

[…]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate menţionează că revizuirea în procesul contravenţional poate fi cerută în termen de cel mult 6 luni din momentul apariţiei unuia dintre motivele prevăzute la alineatul (2) din articolul 475 din Codul contravenţional [a se vedea articolul 475 alin.(1) din Codul contravenţional]. Totodată, autorul arată că în procesul penal revizuirea poate fi cerută cel târziu până la un an de la descoperirea circumstanţelor prevăzute în articolul 458 alin.(3) sau în interiorul termenelor de prescripţie a incriminării dacă motivul de revizuire constă în faptul că pedeapsa este prea uşoară sau pentru că celui condamnat trebuie să i se aplice legea privitoare la o infracţiune mai gravă [a se vedea articolul 459 alin.(1) din Codul de procedură penală].

13. În acest sens, autorul excepţiei consideră că textul “6 luni din momentul apariţiei” din articolul 475 alin.(1) din Codul contravenţional instituie un tratament discriminatoriu şi este mai puţin favorabil decât textul “cel mai târziu până la un an de la descoperirea circumstanţelor” de la articolul 459 alin.(1) din Codul de procedură penală, deşi în cauza Tsonyo Tsonev v. Bulgaria (nr.2), 14 ianuarie 2010, § 56, Curtea Europeană a menţionat că procedurile contravenţionale trebuie asimilate procedurilor penale, în sensul autonom al termenului “penal” din Convenţie.

14. De asemenea, potrivit autorului excepţiei, dispoziţiile contestate sunt neconstituţionale şi pentru că nu asigură posibilitatea repunerii în termen în situaţia depunerii cererii de revizuire după expirarea termenului de 6 luni.

15. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 4, 7, 16, 20, 21, 22, 26, 54, 115 şi 119 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului contravenţional al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Curtea observă că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de către dl Sergiu Brînză, avocat în dosarul nr.5rh-2/2018, pendinte la Judecătoria Hânceşti, sediul central, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

19. Curtea observă că, deşi autorul excepţiei solicită controlul constituţionalităţii textului “6 luni din momentul apariţiei” de la articolul 475 alin.(1) din Codul contravenţional, în motivarea sesizării acesta se referă la textul “din momentul apariţiei” din norma contestată.

20. Autorul excepţiei menţionează că, în contextul calculării termenului de depunere a cererii de revizuire, textul “din momentul apariţiei” de la articolul 475 alin.(1) din Codul contravenţional este mai puţin favorabil decât textul “de la descoperirea circumstanţelor” de la articolul 459 alin.(1) din Codul de procedură penală. Deşi modul de calculare a termenului de depunere a cererii de revizuire a procesului contravenţional poate fi problematic în contextul unor motive de revizuire, Curtea reţine că în prezenta cauză revizuirea a fost solicitată pentru că a intervenit o lege nouă [i.e. Legea nr.208 din 17 noiembrie 2016, a se vedea § 7 supra], care ameliorează situaţia contravenientului. Curtea reţine că în cazul adoptării unei legi noi este rezonabil ca termenul de depunere a cererii de revizuire a procesului contravenţional să curgă din momentul în care legea în discuţie a intrat în vigoare, nu din momentul în care legea nouă a fost descoperită de către revizuent. De altfel, în acest caz operează principiul potrivit căruia nimeni nu poate invoca în apărarea sa necunoaşterea legii (nemo censetur ignorare legem). Această regulă este amintită şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a menţionat în cauza Emonet şi alţii v. Elveţia, 13 februarie 2007, § 85, că toate persoanele, indiferent dacă sunt sau nu reprezentate de un avocat, trebuie să cunoască legea. Prin urmare, Curtea reţine că, în contextul motivului de revizuire prevăzut de articolul 475 alin.(2) lit.c) [legea nouă înlătură caracterul contravenţional al faptei sau ameliorează situaţia contravenientului în a cărui privinţă nu a fost executată integral sancţiunea contravenţională] din Codul contravenţional, textul de lege contestat face posibilă depunerea cererii de revizuire în termen, sub condiţia că revizuentul manifestă o diligenţă rezonabilă. Aşadar, Curtea constată că acest capăt al sesizării este nefondat.

21. Totodată, autorul excepţiei menţionează că dispoziţiile contestate sunt neconstituţionale pentru că nu asigură posibilitatea repunerii în termen în situaţia depunerii cererii de revizuire după expirarea termenului de 6 luni. Sub acest aspect, deşi posibilitatea repunerii în termen a cererii de revizuire poate fi justificată în contextul unor motive de revizuire a procesului contravenţional, Curtea reţine că nereglementarea acestei posibilităţi trebuie examinată prin prisma faptului că, în prezenta cauză, revizuirea a fost solicitată pentru că a intervenit o lege nouă care ameliorează situaţia contravenientului. Astfel, chiar dacă dispoziţiile contestate ar prevedea posibilitatea repunerii în termen a cererii de revizuire depuse după expirarea termenului de 6 luni, Curtea reţine că din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului rezultă că aceasta ar putea avea loc doar dacă există circumstanţe cu caracter substanţial şi convingător (a se vedea Bezrukovy v. Rusia, 10 mai 2012, § 36), deoarece prin repunerea în termen se pune în discuţie o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, protejată de principiul res judicata. Faptul că legea nu prevede posibilitatea repunerii în termen în situaţia unei cereri de revizuire depuse în legătură cu intrarea în vigoare a unei legi noi care ameliorează situaţia contravenientului nu reprezintă o soluţie legislativă care încalcă dreptul la un proces echitabil. De altfel, necunoaşterea legii nu reprezintă o circumstanţă cu caracter substanţial şi convingător care ar justifica repunerea în termen [a se vedea, în acest sens, jurisprudenţa tribunalelor din Statele Unite ale Americii, şi anume United States v. Sosa, 364 F.3d 507 (4th Cir. 2004); Cross-Bey v. Gammon, 322 F.3d 1012 (8th Cir. 2003); U.S. v. Riggs, 314 F.3d 796 (5th Cir. 2002); Delaney v. Matesanz, 264 F.3d 7 (1st Cir. 2001); Marsh v. Soares, 223 F.3d 1217 (10th Cir. 2000)]. Prin urmare, Curtea reţine că şi acest capăt al sesizării este nefondat.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “din momentul apariţiei” de la articolul 475 alin.(1) din Codul contravenţional al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, ridicată de către avocatul dl Sergiu Brînză în dosarul nr.5rh-2/2018, pendinte la Judecătoria Hânceşti, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.