Decizie nr.149 din 06.05.2022 cu privire la examinarea sesizării depusă de dl Ion Terguţă

CONSILIUL AUDIOVIZUALULUI

D E C I Z I E

cu privire la examinarea sesizării depusă de dl Ion Terguţă

nr. 149  din  06.05.2022

 (în vigoare 06.05.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.194-200 art. 752 din 01.07.2022

* * *

La data de 6 aprilie 2022, Consiliul Audiovizualului a recepţionat demersul dlui Ion Terguţă prin care sesizează încălcarea legislaţiei audiovizuale şi solicită intervenirea plenară şi promptă a Consiliului pentru a exclude situaţia creată, a asigura o protecţie efectivă a furnizorilor autohtoni de servicii media, cu aplicarea expresă a garanţiilor Convenţiei europene, determinând posturile indicate în sesizare să înceteze activităţile de valorificare a denumirilor unor posturi străine.

În susţinerea solicitării, Ion Terguţă menţionează următoarele: "Potrivit prevederilor art.28 alin.(12) din Codul serviciilor media audiovizuale este interzisă utilizarea denumirii unei persoane terţe de către o persoană juridică care solicită acordarea unei licenţe de emisie sau care controlează o persoană juridică deţinătoare a unei licenţe de emisie, în scopul eludării prevederilor prezentului cod.

Contrar acestui fapt, în Republica Moldova activează mai multe posturi de televiziune care utilizează denumiri ale unor persoane terţe, preponderent din Federaţia Rusă, activităţi prin care se maschează activitatea reală de retransmitere a serviciilor de programe realizate şi finanţate de autorităţile de stat ale acestei ţări.

Sesizez următoarele situaţii, dar nelimitându-mă doar la ele:

Este de menţionat că radiodifuzorii din Republica Moldova, care utilizează aceste sigle identice cu siglele originale, efectuează o retransmisie a serviciilor de programe a posturilor originale, cu respectarea strictă a grilei şi orelor de difuzare în ţara de origine.

În asemenea mod are loc eludarea cadrului legal naţional prin faptul că publicul autohton este indus în eroare asupra faptului că are acces la un serviciu de programe autohton, pe când i se oferă un serviciu de programe realizat într-un stat străin, care nu este membru al Convenţiei europene privind televiziunea transfrontalieră.

Mai mult, prin art.28 alin.(2) din Codul serviciilor media audiovizuale se stipulează că furnizorii privaţi de servicii media nu pot avea în calitate de proprietar beneficiar Parlamentul, Preşedintele sau Guvernul Republicii Moldova. Contrar acestor reglementări, posturile TV RTR, Pervîi Kanal şi NTV, care au ca fondatori parlamentul sau guvernul Federaţiei Ruse, îşi difuzează serviciile de programe în Republica Moldova prin intermediul unor tertipuri de ordin juridic. Privite prin prisma art.28 alin.(2) al Codului serviciilor media audiovizuale sau a legii privind dezetatizarea presei, constatăm că în Republica Moldova are loc eludarea cadrului legal citat şi se permite ca autorităţi de state străine să finanţeze direct posturi de televiziune în detrimentul liberei concurenţe, fiind favorizate în mod direct posturile federale ruse. Prin aceasta, posturile date ajung să deţină cote importante de audienţă şi încasează marea majoritate a banilor din publicitate, prin ce îi lipseşte pe producătorii autohtoni de servicii media de posibilitatea de a exista şi dezvolta.

Această situaţie de pe piaţa moldovenească contravine flagrant prevederilor art.10 pct.3 din Convenţia europeană privind televiziunea transfrontalieră, care stipulează că: "Părţile se angajează să caute împreună instrumentele şi procedurile cele mai adecvate pentru a susţine, fără discriminare între radiodifuzori, activitatea şi dezvoltarea producţiei europene, mai ales în Părţile cu capacitate slabă de producere audiovizuală sau cu arie lingvistică restrânsă". Or, convenţia protejează pieţele subdezvoltate şi radiodifuzorii supuşi acţiunilor de dumping.

Dat fiind cele expuse solicit intervenirea plenară şi promptă a Consiliului pentru a exclude situaţia creată, a asigura o protecţie efectivă a furnizorilor autohtoni de servicii media, cu aplicarea expresă a garanţiilor Convenţiei europene, determinând posturile indicate mai sus să înceteze activităţile de valorificare a denumirilor unor posturi străine".

Consiliul Audiovizualului, prin scrisorile nr.440-442 din 11 aprilie 2022, în vederea examinării obiective a sesizării, a solicitat furnizorilor de servicii media audiovizuale aflaţi în jurisdicţia Republicii Moldova, menţionaţi în sesizare, prezentarea poziţiei asupra celor invocate de dl Ion Terguţă.

Prin scrisoarea nr.7CA din 13.04.2022, "TV Comunicaţii Grup" SRL, fondatoarea serviciului media audiovizual de televiziune "RTR Moldova", a menţionat următoarele: "Considerăm că concluzia petiţionarului este una neîntemeiată din următoarele considerente:

1. Postul de televiziune "RTR Moldova" funcţionează legal în baza Licenţei de emisie nr.AA 082880 din 19.07.12, eliberată de Consiliul Audiovizualului, care a fost prelungită în an. 2019 (Licenţa de emisie nr.AC 000781 din 21.06.2019). Conform art.25 alin.(4) din Cod: "Licenţa de emisie conţine: e) denumirea şi elementele de identificare ale serviciului media audiovizual".

Astfel, denumirea şi sigla postului TV au fost verificate de către autoritatea competentă şi recunoscute ca fiind conforme cu legea, altfel nu s-ar fi eliberat licenţa.

2. Logoul nostru se diferă de cel al canalului TV al Federaţiei Ruse, având un alt nume scris cu litere latine "RTR Moldova", în timp ce în Federaţia Rusă este "Россия РТР" sau "РТР Планета".

3. Totodată, pe teritoriul Republicii Moldova denumirea şi logoul "RTR" a fost înregistrată şi la AGEPI ca obiect de proprietate intelectuală care aparţine unui din cofondatorii "TV- Comunicaţii Grup" SRL, dnei Steţco Valentina. În timpul înregistrării, semnul a fost supus expertizei juridice la AGEPI, iar după eliberarea Certificatului de înregistrare nr.31274 din 15.06.2018 este considerat legal şi unic.

http://www.db.agepi.md/marcireprezentanti/Details.aspx?id=15oFtT17ivfl5Zcfx4OUNt

4. În ceea ce priveşte încălcarea art.28 alin.(2), vă informăm că această declaraţie este în mod evident falsă şi că parlamentul sau guvernul Federaţiei Ruse nu se numără printre fondatorii postului de televiziune, finanţarea furnizorului de servicii media este legală şi transparentă, ceea ce este confirmat de rapoartele anuale prezentate în adresa Consiliului Audiovizualului, iar petiţionarul nu a oferit probe contrare, limitându-se la simple afirmaţii. De asemenea, postul TV respectă şi concurenţa loială pe piaţa din Republica Moldova.

5. Mai mult ca atât, postul de televiziune "RTR Moldova" nu retransmite programele postului de televiziune rusesc "Россия РТР" şi activează strict în conformitate cu licenţa obţinută, ceea ce poate fi uşor verificat prin compararea grilelor de emisie a posturilor sus-menţionate.

În legătură cu cele expuse mai sus, dorim să atragem atenţia Consiliului asupra faptului că, în ultima perioadă, postul "RTR Moldova" a fost supus mai multor atacuri în vederea discreditării acestuia prin depunerea mai multor sesizări nefondate la Consiliul Audiovizualului. Este evident că sesizarea depusă de dl Ion Terguţă este declarativă, fără niciun temei şi urmează să fie respinsă".

Prin scrisoarea nr.26/22 din 21.04.2022, "Telesistem TV" SRL, fondatoarea serviciului media audiovizual "Primul în Moldova", a menţionat următoarele: "Analizând afirmaţiile expuse de domnul Terguţă, care se expun precum că: "…radiodifuzorii "Primul în Moldova" şi alţii efectuează o retransmisie a serviciilor de programe a posturilor ruseşti cu respectarea strictă a grilei şi orelor de difuzare în ţara de origine" şi "autorităţii de stat străine finanţează direct posturile de televiziune în detrimentul liberei concurenţe", constatăm că acestea nu corespund realităţii.

Afirmaţiile menţionate sunt învinuiri în adresa postului "Primul în Moldova", sunt inventate de către autor şi nu sunt bazate pe fapte sau observaţii reale, concluziile domnului fiind absolut neîntemeiate.

Dacă dl Terguţă consideră că "Primul în Moldova" utilizează marca postului străin pentru a induce în eroare publică, că ea urmăreşte un post autohton, această concluzie este lipsită de orice logică. Atragem atenţia că sigla "Primul în Moldova" nu e identică cu sigla originală a postului străin. La fel, şi grila de emisie a postului TV "Primul în Moldova" diferă complet de cea a postului Первый канал – Всемирная сеть. Reglementările menţionate sunt cele imputate de prevederile Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, care postul nostru le respectă.

Suplimentar, Consiliul Audiovizualului, în ultimele 6 luni, de 3 ori a monitorizat produsul autohton în serviciul de programe al postului "Primul în Moldova" şi a constatat că zilnic se difuzează minim de câteva ore producţia proprie.

De asemenea, prin constatările recente ale Consiliului se confirmă faptul că mai multe emisiuni informative ale postului Первый канал – Всемирная сеть, conţinute anterior în grila de emisie "Primul în Moldova", au fost excluse din iniţiativa furnizorului "Primul în Moldova". Aceasta s-a realizat la propria iniţiativă a furnizorului în luna februarie 2022. Cele invocate în sesizare, care este datată cu data 6 aprilie 2022, nu pot avea argumentare fundamentată.

În ceea ce se referă la finanţarea directă din partea autorităţilor de stat străine şi interzicerea pentru furnizorul public de a avea în calitate de proprietari autorităţile de stat ale Republicii Moldova (art.28 alin.(2)), Vă informăm că nicio autoritate de stat, naţională sau străină, nu are (şi niciodată nu a avut) calitate de proprietar beneficiar în "Telesistem TV" SRL. Informaţia privind proprietarii beneficiari ai "Telesistem TV" SRL este raportată anual la Consiliul Audiovizualului, precum şi este accesibilă publicului pe pagina web a furnizorului de servicii audiovizuale.

Este inexplicabil faptul cum, în opinia autorului sesizării, am încălcat şi prevederile tratatului internaţional - Convenţia Europeana privind televiziunea transfrontaliera, în special articolul 10.

Astfel, solicităm respingerea sesizării din 6 aprilie 2022, din motivul că nu reflectă realitatea celor expuse".

În urma examinării sesizării sus-menţionate şi a poziţiei furnizorilor de servicii media, sunt relevante următoarele prevederi din Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA):

• Art.1, care prevede definiţiile: licenţă de emisie – act permisiv emis de către Consiliul Audiovizualului prin care unui furnizor de servicii media, aflat în jurisdicţia Republicii Moldova, i se acordă dreptul de a difuza un anumit serviciu media audiovizual liniar;

furnizor de servicii media – persoană fizică sau juridică care poartă responsabilitate editorială pentru alegerea conţinutului audiovizual al serviciului media audiovizual şi care stabileşte modul de organizare a serviciului respectiv;

serviciu media audiovizual – serviciu, aflat sub responsabilitatea editorială a unui furnizor de servicii media, al cărui scop principal sau al unei secţiuni disociabile a acestuia este furnizarea de programe audiovizuale în scop informativ, educativ sau de divertisment pentru publicul larg, prin reţele de comunicaţii electronice.

• Art.2 alin.(4), care prevede că "Subiecţi ai prezentului Cod sunt:

a) furnizorii de servicii media aflaţi în jurisdicţia Republicii Moldova;

b) distribuitorii de servicii media aflaţi în jurisdicţia Republicii Moldova;

c) autoritatea de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale;

d) organele de supraveghere a activităţii furnizorilor publici de servicii media;

e) furnizorii de servicii de platformă de partajare a materialelor video aflaţi în jurisdicţia Republicii Moldova."

• Art.4, conform căruia, furnizorii de servicii media aflaţi în jurisdicţia Republicii Moldova au obligaţia de a transmite programe audiovizuale locale cu durate medii zilnice minime, care variază în dependenţă de clasificarea acestora.

• Art.5 alin.(1) prevede că: "Furnizorii de servicii media au dreptul, în condiţiile legii, să achiziţioneze programe audiovizuale din ţară şi de peste hotare, în scopul completării şi asigurării varietăţii propriilor servicii media audiovizuale".

Totodată, este de specificat faptul că o obligaţie referitoare la programele audiovizuale achiziţionate de peste hotare şi care sunt transmise în alte limbi este ca acestea să fie însoţite de traducere în limba română (dublare, sonorizare şi/sau subtitrare). Această obligaţie nu se aplică programelor de studiere a limbilor străine şi de valorificare a clipurilor muzicale.

Respectiv, indiferent de denumirea serviciului media audiovizual folosită de furnizorul de servicii media aflat în jurisdicţia Republicii Moldova, acesta are obligaţia să respecte prevederile Codului serviciilor media audiovizuale. Este de specificat faptul că obligaţia respectării prevederilor Codului se extinde asupra întregului serviciu media audiovizual, indiferent de originea programelor difuzate.

Astfel, cu referire la cazurile menţionate în sesizare, folosirea unei sigle/denumiri a serviciului media audiovizual asemănătoare cu ale altor furnizori ce nu se află în jurisdicţia Republicii Moldova nu exonerează furnizorul de servicii media aflat în jurisdicţia Republicii Moldova de obligaţia respectării prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale.

Cu referire la achiziţionarea programelor este de menţionat că legiuitorul nu a interzis achiziţionarea acestora de la alţi furnizori de servicii media din ţară sau de peste hotare.

Este de precizat şi faptul că la moment, programele achiziţionate de peste hotare trebuie să corespundă şi prevederilor Dispoziţiei Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova nr.5 din 2 martie 2022, conform cărora: "6. În vederea protejării spaţiului audiovizual naţional şi asigurării securităţii informaţionale, furnizorii de servicii media audiovizuale de televiziune şi radio vor suspenda difuzarea, iar distribuitorii de servicii media audiovizuale de televiziune şi radio vor suspenda retransmiterea pe teritoriul Republicii Moldova a tuturor programelor care au fost iniţial produse în state care nu au ratificat Convenţia Europeană privind televiziunea transfrontalieră, cu excepţia filmelor artistice şi de scurt metraj şi a emisiunilor de divertisment care nu au conţinut militar şi a programelor audiovizuale şi sonore care sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, în Statele Unite ale Americii şi Canada, precum şi în statele care au ratificat Convenţia europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră".

Totodată, în cadrul dezbaterilor publice a fost menţionat că Consiliul Audiovizualului a dat aviz pozitiv la proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative nr.123 din 05.04.2022, care prevede norme ce au drept scop valorificarea operelor europene, prin instituirea obligaţiei în Codul serviciilor media audiovizual, ca în cazul serviciilor de televiziune, programele audiovizuale achiziţionate de peste hotare trebuie să provină sau să fie produse în proporţie de cel puţin 50% în statele membre ale Uniunii Europene, SUA şi Canada precum şi ale statelor care au ratificat Convenţia europeană privind televiziunea transfrontalieră.

În cadrul dezbaterilor publice, preşedinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Viţu-Eşanu, a specificat că unele chestiuni pe care le invocă dl Ion Terguţă în petiţie au fost discutate de către membrii Consiliului Audiovizualului, cum ar fi conţinutul local, accesul la publicitate şi faptul că există o inechitate, menţionând că în Planul de acţiuni al Consiliului Audiovizualului pe anul curent sunt planificate mai multe acţiuni în acest sens, inclusiv pe transparenţa proprietăţii, iar la una din următoarele şedinţe va fi prezentat şi un raport/analiză pe marginea prevederilor care ţin de transparenţa proprietăţii şi pe sursele de finanţare în baza rapoartelor anuale, inclusiv cooperarea cu Consiliul Concurenţei.

Totodată, Liliana Viţu-Eşanu a mai specificat că este absolut de acord cu inegalităţile care se întâmplă şi pe piaţa de publicitate, şi pe felul cum furnizorii produc programe locale, în acest sens Consiliul Audiovizualului a dat aviz pozitiv la modificarea cadrului legal care prevede înăsprirea sancţiunilor pentru cei care nu produc programe locale.

Ca urmare a dezbaterilor publice, în temeiul prevederilor art.73-75 din Codul serviciilor media audiovizuale nr.174/2018 şi ale Codului administrativ, Consiliul Audiovizualului

DECIDE:

1. A respinge sesizarea din 6 aprilie 2022 depusă de dl Ion Terguţă (PRO (7) UNANIM – L. VIŢU-EŞANU, A. GONŢA, T. CRESTENCO, O. DABIJA, R. MIHALEVSCHI, E. RÎBCA şi L. TUREA).

2. Prezenta decizie poate fi contestată cu o cerere prealabilă la Consiliul Audiovizualului în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei. În ordine de contencios administrativ, decizia poate fi contestată la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani (MD-2068, mun. Chişinău, str. Kiev nr.3), în termen de 30 de zile din data comunicării răspunsului cu privire la cererea prealabilă sau din data expirării termenului prevăzut pentru soluţionarea acesteia.

3. Controlul asupra executării prezentei decizii îl exercită Direcţia juridică şi reglementări.

4. Prezenta decizie intră în vigoare la momentul adoptării şi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Consiliului Audiovizualului.