Decizie nr.152 din 09.11.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.240g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 225 alin.(3) lit.e) din Codul administrativ

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.240g/2023 privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolului 225

alin.(3) lit.e) din Codul administrativ

nr. 152  din  09.11.2023

 (în vigoare 09.11.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 484-487 art. 205 din 20.12.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 6 noiembrie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 9 noiembrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a articolului 225 alin.(3) lit.e) din Codul administrativ, ridicată de reprezentantul Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, parte în dosarul nr.3-193/2023, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecată de la Curtea de Apel Chişinău, format din doamnele judecătoare Veronica Negru, Ecaterina Palanciuc şi Ina Dutca, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Curţii de Apel Chişinău se află o acţiune în contencios administrativ formulată de Partidul Politic "Şansa" împotriva Dispoziţiei Comisiei pentru Situaţii Excepţionale nr.92 din 3 noiembrie 2023.

4. În cadrul şedinţei de judecată, reprezentantul Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 225 alin.(3) lit.e) din Codul administrativ.

5. Printr-o Încheiere din 5 noiembrie 2023, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

"În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

7. Prevederile relevante ale Codului administrativ, adoptat prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, sunt următoarele:

Articolul 225

Limitele controlului judecătoresc

"(1) Instanţa de judecată nu este competentă să se pronunţe asupra oportunităţii unui act administrativ.

(2) Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreţionar se limitează la faptul dacă autoritatea publică:

a) şi-a exercitat dreptul discreţionar;

b) a luat în considerare toate faptele relevante;

c) a respectat limitele legale ale dreptului discreţionar;

d) şi-a exercitat dreptul discreţionar conform scopului acordat prin lege.

(3) În cazul în care au fost emise acte administrative individuale şi normative referitoare la securitatea naţională a Republicii Moldova, la exercitarea regimului stării excepţionale, la măsurile de urgenţă luate de autorităţile publice în vederea combaterii calamităţilor naturale, a incendiilor, a epidemiilor, a epizootiilor şi a altor fenomene similare, instanţa de judecată poate fi sesizată doar pentru exercitarea controlului următoarelor circumstanţe:

a) existenţa situaţiei excepţionale la data la care a fost emis actul;

b) competenţa autorităţii publice de a emite actul;

c) existenţa interesului public care justifică emiterea actului administrativ;

d) imposibilitatea efectivă a autorităţii publice de a emite actul în condiţii obişnuite;

e) proporţionalitatea, în conformitate cu art.29, a măsurilor adoptate prin act administrativ.

(4) Alte limitări ale examinării judiciare în cauzele de contencios administrativ sunt reglementate expres prin legi speciale."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul excepţiei notează că aprecierea proporţionalităţii măsurilor de urgenţă adoptate de Comisia pentru Situaţii Excepţionale nu poate fi făcută la modul abstract, fără a analiza motivele care au stat la baza măsurilor de urgenţă şi a caracterului ultima ratio al acestor măsuri.

9. În acest sens, autorul notează că norma contestată permite instanţelor judecătoreşti, care nu au competenţe specifice autorităţii executive, să verifice proporţionalitatea măsurilor de urgenţă, adoptate de o autoritate publică specializată în domeniul securităţii statului, în lipsa unor repere obiective. Această carenţă a normei contestate poate conduce la anularea măsurilor de urgenţă adoptate de puterea executivă în baza unor considerente subiective ale reprezentantului puterii judecătoreşti, fapt care pune în pericol respectarea principiului separaţiei puterilor în stat.

10. Prin urmare, autorul consideră că norma contestată contravine articolelor 6 şi 23 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a prevederilor articolului 225 alin.(3) lit.e) din Codul administrativ, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Obiectul excepţiei îl constituie prevederile articolului 225 alin.(3) lit.e) din Codul administrativ, care au fost introduse prin Legea nr.122 din 15 iulie 2022, la iniţiativa Guvernului, ca urmare a pronunţării Hotărârii Curţii Constituţionale nr.17 din 23 iunie 2020.

14. Cu privire la calitatea de subiect al excepţiei de neconstituţionalitate, în Hotărârea nr.2 din 9 februarie 2016, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate reprezintă un instrument prin care cetăţeanul are posibilitatea de a acţiona pentru a se apăra împotriva autorităţilor statului, în cazul în care, prin anumite norme juridice, drepturile sale constituţionale sunt încălcate. De asemenea, dreptul de acces al cetăţenilor la Curtea Constituţională pe calea excepţiei de neconstituţionalitate face incident, în prezent, dreptul la un proces echitabil. Această cale indirectă, care le permite cetăţenilor accesul la justiţia constituţională, îi oferă, de asemenea, Curţii Constituţionale, în calitatea sa de garant al supremaţiei Constituţiei, posibilitatea de a exercita controlul asupra puterii legiuitoare cu privire la respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Curtea a notat că excepţia de neconstituţionalitate constituie o garanţie constituţională a drepturilor şi libertăţilor conferite cetăţenilor pentru apărarea lor împotriva unor eventuale abateri ale legiuitorului prin instituirea unor norme contrare Constituţiei (a se vedea §§ 79, 80 şi 108 din Hotărârea citată).

15. În această cauză, Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate nu a fost ridicată de o victimă a unei pretinse încălcări a unui drept constituţional pentru a anihila aplicarea unei norme juridice pe care o consideră neconstituţională. Dimpotrivă, autorul excepţiei este chiar o autoritate a puterii executive (Comisia pentru Situaţii Excepţionale), care îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea unei norme adoptate de puterea legislativă. În acest sens, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate le este dedicată persoanelor, nu autorităţilor publice. Excepţia nu poate fi utilizată de o autoritate publică pentru a anihila un act normativ adoptat de o altă autoritate publică. Pentru asemenea situaţii, autorităţile care posedă prerogativa sesizării Curţii Constituţionale, prevăzute de articolele 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, îi pot solicita Curţii să exercite controlul de constituţionalitate al actelor normative, pe baza procedurii prevăzute de articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie. Prin urmare, Curtea reţine că excepţia nu a fost ridicată de un subiect căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a articolului 225 alin.(3) lit.e) din Codul administrativ, ridicată de reprezentantul Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, parte în dosarul nr.3-193/2023, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.