Decizie nr.157 din 10.12.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.190g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a punctului 71 din Regulamentul privind autorizarea, controlul şi efectuarea pe drumurile publice a transportului cu greutăţi şi/sau dimensiuni ce depăşesc limitele admise

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.190g/2018 privind excepţia de

neconstituţionalitate a punctului 71 din Regulamentul privind

 autorizarea, controlul şi efectuarea pe drumurile publice

 a transportului cu greutăţi şi/sau dimensiuni

ce depăşesc limitele admise

nr. 157  din  10.12.2018

 (în vigoare 10.12.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 119-131 art. 65 din 05.04.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Igor DOLEA,

dlui Victor POPA,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 4 decembrie 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 10 decembrie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a punctului 71 din Regulamentul privind autorizarea, controlul şi efectuarea pe drumurile publice a transportului cu greutăţi şi/sau dimensiuni care depăşesc limitele admise, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1073 din 1 octombrie 2007, ridicată de către dl avocat Viorel Chetruşca, în dosarul nr.3-356/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională pe 4 decembrie 2018 de către dna judecător Alina Brăgaru din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 19 aprilie 2018, dl inspector Sergiu Spătărel a întocmit un proces-verbal în privinţa dlui Iosif Creangă, aplicându-i o amendă în sumă de 300 lei, în baza articolului 200 alin.(1) din Codul contravenţional, pentru încălcarea regulilor privind efectuarea transportului de încărcături de mare gabarit sau supragrele şi pentru faptul depăşirii sarcinii pe osia ordinară a mijlocului de transport auto. Amenda a fost platită pe 21 aprilie 2018.

4. La aceeaşi dată, în baza procesului-verbal privind controlul sarcinii pe osie, dl Iosif Creangă a fost obligat la plata unei taxe în sumă de 5550,70 lei. Taxa în discuţie a fost aplicată în baza articolului 351 din Codul fiscal şi a pct.71 din Regulamentul privind autorizarea, controlul şi efectuarea pe drumurile publice a transportului cu greutăţi şi/sau dimensiuni care depăşesc limitele admise.

5. Pe 8 august 2018, dl Iosif Creangă s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei Naţionale Transport Auto, intervenient accesoriu fiind Serviciul Fiscal de Stat, prin care a solicitat anularea procesului-verbal privind controlul sarcinii pe osie.

6. În cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Viorel Chetruşca, reprezentant al reclamantului, a invocat neconstituţionalitatea punctului 71 din Regulamentul privind autorizarea, controlul şi efectuarea pe drumurile publice a transportului cu greutăţi şi/sau dimensiuni ce depăşesc limitele admise. Această normă stabileşte sancţiunea pentru conducătorii de autovehicule care se deplasează pe drumurile publice în lipsa unei autorizaţii speciale de transport sau care se deplasează cu autovehicule ale căror caracteristici nu coincid cu cele prevăzute în autorizaţie.

7. Prin încheierea din 12 noiembrie 2018, Judecătoria Chişinău, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

“Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

“(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

[…]”

9. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 200

Încălcarea regulilor traficului de încărcături

de mare gabarit sau supragrele

“(1) Încălcarea regulilor traficului de încărcături de mare gabarit sau supragrele cu vehicule se sancţionează cu amendă de la 6 la 12 unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 30 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.”

[…]”

10. Prevederile relevante ale Regulamentului privind autorizarea, controlul şi efectuarea pe drumurile publice a transporturilor cu greutăţi şi/sau dimensiuni ce depăşesc limitele admise, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1073 din 1 octombrie 2007, sunt următoarele:

“1. Regulamentul cu privire la autorizarea, controlul şi efectuarea pe drumurile publice a transporturilor cu greutăţi şi/sau dimensiuni ce depăşesc limitele admise (în continuare - Regulament) stabileşte modalitatea autorizării, controlului şi efectuării pe drumurile publice a transporturilor avînd masa totală, sarcina masică pe osie şi/sau dimensiunile depăşite peste limitele admise.

2. Scopul principal al prezentului Regulament este realizarea unui sistem eficient de reglementare şi supraveghere administrativă a transporturilor cu greutăţi şi/sau dimensiuni ce depăşesc limitele admise.

[…]

71. Dacă în urma verificărilor pe drumuri se depistează convoaie cu greutăţi şi/sau dimensiune ce depăşesc limitele admise fără autorizaţii speciale de transport sau dacă masa totală, sarcina totală a masei pe osie sau dimensiunile lor nu coincid cu cele indicate în autorizaţie, precum şi parcurgerea unui tronson ce nu este prevăzut în autorizaţia specială de transport, în afara amenzii prevăzute de Codul contravenţional nr.218-XVI din 24 octombrie 2008, se aplică şi tariful dublu al taxei stabilite pentru depăşirile de greutăţi şi/sau dimensiune la eliberarea autorizaţiilor speciale de transport, conform Titlului IX al Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, iar administratorul drumului poate solicita încasarea prejudiciului cauzat drumului, conform Codului civil al Republicii Moldova.”

[Pct.71 modificat prin Hotărârea Guvernului nr.979 din 19 octombrie 2010, în vigoare din 26 octombrie 2010]

11. Prevederile relevante ale Codului fiscal, adoptat prin Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997, sunt următoarele:

Articolul 351

Cotele impunerii

(1) Taxa pentru autovehiculele înmatriculate şi neînmatriculate în Republica Moldova a căror masă totală, sarcină masică pe axă sau ale căror dimensiuni depăşesc limitele admise se achită conform cotelor stabilite în anexa nr.3 la prezentul titlu.

[Alin. (2) al articolului 351 a fost abrogat prin Legea nr.48 din 26 martie 2011, în vigoare din 4 aprilie 2011]

(3) În cazul în care şi masa totală, şi sarcina masică pe axă, şi dimensiunile depăşesc limitele admise, taxa se constituie din suma taxelor calculate pentru fiecare indice în parte.

(4) Cotele stabilite ale taxei se dublează pentru autovehiculele a căror masă totală, sarcină masică pe axă sau ale căror dimensiuni depăşesc limitele admise dacă aceste autovehicule circulă fără autorizaţie specială sau dacă masa totală, sarcina masică pe axă sau dimensiunile lor nu coincid cu cele indicate în autorizaţie.

[Art.351 a fost completat prin Legea nr.48 din 26 martie 2011, în vigoare din 4 aprilie 2011]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că prevederile punctului 71 din Regulamentul privind autorizarea, controlul şi efectuarea pe drumurile publice a transportului cu greutăţi şi/sau dimensiuni ce depăşesc limitele admise permit sancţionarea dublă a persoanei pentru încălcarea regulilor privind transportul de greutăţi care depăşesc limitele admise.

13. Autorul excepţiei afirmă că prevederile cuprinse la articolul 200 alin.(1) din Codul contravenţional şi cele ale punctului 71 din Regulamentul menţionat incriminează aceeaşi faptă. Astfel, fiind în prezenţa elementului idem, autorul excepţiei consideră că în circumstanţele descrise în litigiul principal există o dublă sancţionare pentru una şi aceeaşi faptă. În continuare, autorul excepţiei menţionează că ambele forme de răspundere au o natură penală, în sensul autonom al acestei noţiuni. Spre finalul argumentelor sale privind încălcarea principiului ne bis in idem, autorul excepţiei face trimitere la jurisprudenţa Curţii Europene şi a Curţii Constituţionale, în care s-a subliniat importanţa respectării principiului în discuţie.

14. Autorul excepţiei consideră că prevederile contestate sunt contrare dispoziţiilor articolelor 21 şi 23 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a Regulamentului privind autorizarea, controlul şi efectuarea pe drumurile publice a transportului cu greutăţi şi/sau dimensiuni ce depăşesc limitele admise, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Viorel Chetruşca în dosarul nr.3-356/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie punctul 71 din Regulamentul menţionat supra, normă care reglementează taxa aplicabilă pentru conducătorii de autovehicule care transportă încărcături de mare gabarit sau supragrele sau care se deplasează cu autovehicule ale căror caracteristici nu coincid cu cele prevăzute în autorizaţie.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia pune în discuţie o posibilă ingerinţă în articolul 21 din Constituţie. Acesta invocă încălcarea principiului ne bis in idem, care interzice dubla sancţionare a aceleiaşi fapte. În acest sens, având în vedere argumentele autorului excepţiei şi ţinând cont de faptul că materia principiului ne bis in idem este una complexă, Curtea consideră necesar ca examinarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate să înceapă prin trecerea în revistă a jurisprudenţei sale în materie.

20. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că principiul ne bis in idem reprezintă unul dintre fundamentele statului de drept. Ea a menţionat că raţiunea acestui principiu constă în asigurarea securităţii juridice, garantându-se faptul că, odată ce o persoană a fost anchetată şi, după caz, sancţionată, aceasta trebuie să aibă certitudinea că nu va fi anchetată şi/sau sancţionată din nou pentru aceeaşi faptă. Cu anumite excepţii, dacă aceasta este achitată, ea nu trebuie cercetată în proceduri ulterioare pentru aceeaşi faptă (a se vedea, în acest sens, HCC nr.26 din 23 noiembrie 2010).

21. Curtea observă că principiul ne bis in idem este aplicabil şi în materie de contravenţii şi de încălcări ale legislaţiei fiscale, inclusiv în cazul cumulării acestor două tipuri de răspunderi. În jurisprudenţa Curţii Europene în care s-a precizat câmpul de aplicare al principiului ne bis in idem s-a menţionat că articolul 4 § 1 din Protocolul nr.7 la Convenţie nu interzice dubla sancţionare a persoanei în baza dreptului administrativ şi a dreptului penal, în măsura în care statul reclamat poate demonstra în mod convingător că cele două seturi de proceduri sunt “suficient de strâns legate din punct de vedere substanţial şi temporal” (a se vedea, în acest sens, A şi B v. Norvegia, 15 noiembrie 2016, § 134; şi Johannesson şi alţii v. Islanda, 18 mai 2017, § 49).

22. Pentru a se stabili dacă există o legătură materială suficient de strânsă între procedurile penale şi cele administrative de sancţionare, trebuie să se aibă în vedere în special următoarele criterii: (i) obiectivele complementare ale procedurilor şi relaţia lor cu diversele aspecte ale actului prejudiciabil săvârşit. Importanţa complementarităţii şi a coerenţei creşte pe măsură ce sancţiunile aplicate în procedura administrativă se îndepărtează de “nucleul dur al dreptului penal” şi viceversa; (ii) cumulul procedurilor, atât din punct de vedere juridic, cât şi practic, atunci când acesta reprezintă o consecinţă previzibilă a aceluiaşi comportament reprimat; (iii) complementaritatea în etapa de instrumentare a procedurilor, pentru a se evita, atunci când este posibil, repetiţiile privind strângerea şi examinarea elementelor de probă, ca urmare a interacţiunii dintre diverse autorităţi, astfel încât constatarea situaţiei de fapt realizată în una dintre proceduri să poată fi preluată în cealaltă; (iv) calculul şi luarea în considerare a sancţiunii impuse în prima procedură la momentul aplicării sancţiunii din cea de-a doua procedură, astfel încât aceasta să nu implice o sarcină excesivă pentru persoana în discuţie, fiind indicat să existe o procedură de compensare pentru evitarea unui asemenea risc (a se vedea, în acest sens, A şi B v. Norvegia, citată supra, § 132).

23. În primul rând, cu privire la legătura substanţială, Curtea observă că în timp ce articolul 200 alin.(1) din Codul contravenţional incriminează fapta de încălcare a regulilor traficului de încărcături de mare gabarit sau supragrele, punctul 71 din Regulamentul menţionat supra sancţionează (i) lipsa autorizaţiei speciale de transport, (ii) transportul unor mărfuri ale căror dimensiuni nu coincid cu cele indicate în autorizaţie şi (iii) parcurgerea unui tronson care nu este prevăzut în autorizaţia specială de transport. Consecinţele încălcării acestor prevederi sunt previzibile pentru destinatarii normelor.

24. Cu privire la strângerea probelor şi la autoritatea abilitată cu competenţa examinării acestor fapte, care reprezintă factori importanţi în evaluarea legăturii substanţiale, Curtea constată că persoana acuzată de comiterea încălcării regulilor traficului de încărcături de mare gabarit sau supragrele are acces liber la documentele colectate şi la materialele dosarului (a se vedea articolul 384 alin.(2) lit.h) din Codul contravenţional). Mai mult, răspunderea sa în baza prevederilor menţionate supra este examinată de o singură autoritate în cadrul unei proceduri unice (a se vedea articolul 407 din Codul contravenţional).

25. În al doilea rând, cu privire la legătura temporală, care trebuie să fie destul de strânsă pentru a proteja persoana în faţa incertitudinii şi a tergiversării, Curtea observă că durata generală a celor două seturi de proceduri este una relativ scurtă. Din materialele existente în dosarul cauzei, Curtea observă că procedurile au demarat şi au încetat în acelaşi timp, fapt care permite să se reţină respectarea exigenţei legăturii temporale suficient de strânse în cazul sancţionării faptei de încălcare a regulilor traficului de încărcături de mare gabarit sau supragrele (a se vedea, a contrario, Johannesson şi alţii v. Islanda, 18 mai 2017, § 54). Aşadar, având în vedere aceste considerente, Curtea constată caracterul nefondat al criticii autorului excepţiei privind pretinsa încălcare a principiului ne bis in idem, protejat de articolul 21 din Constituţie.

26. Pe de altă parte, cu privire la incidenţa articolului 23 din Constituţie, care garantează posibilitatea fiecărei persoane de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle, Curtea constată că autorul nu a motivat incidenţa acestuia, limitându-se la simpla sa invocare.

27. Astfel, având în vedere cele menţionate, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a punctului 71 din Regulamentul privind autorizarea, controlul şi efectuarea pe drumurile publice a transportului cu greutăţi şi/sau dimensiuni ce depăşesc limitele admise, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1073 din 1 octombrie 2007, ridicată de către dl avocat Viorel Chetruşca în dosarul nr.3-356/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.