Decizie nr.158 din 10.12.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.228a/2023 pentru controlul constituţionalităţii articolului VI din Legea nr.356 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative (patenta de întreprinzător pentru comerţul cu amănuntul şi pentru comerţul cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de  inadmisibilitate a  sesizării nr. 228a/2023 pentru  controlul

constituţionalităţii articolului VI din Legea nr.356 din 29.12.2022

pentru  modificarea  unor  acte  normative

(patenta de întreprinzător pentru comerţul

cu amănuntul şi pentru comerţul cu

produse alimentare şi mărfuri uşor

alterabile autohtone)

nr. 158  din  10.12.2024

 (în vigoare 10.12.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.11-13 art. 8 din 17.01.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 18 decembrie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 10 decembrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind controlul constituţionalităţii articolului VI din Legea nr.356 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative, depusă la Curtea Constituţională, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, de dnii Vlad Batrîncea şi Grigore Novac, deputaţi în Parlament.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

2. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

[…]".

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

"(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor."

Articolul 126

Economia

"(1) Economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă.

(2) Statul trebuie să asigure:

a) reglementarea activităţii economice şi administrarea proprietăţii publice ce-i aparţine în condiţiile legii;

b) libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie;

c) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;

[…]".

Articolul 127

Proprietatea

"(1) Statul ocroteşte proprietatea.

(2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.

[…]."

3. Prevederile relevante ale Legii nr.356 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative sunt următoarele:

[…]

Articolul VI – Legea nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.72–73, art.485), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

"1. La articolul 3:

alineatele (6¹) şi (6²) se abrogă;

la alineatul (7) litera a), textul "iar pentru desfăşurarea activităţii indicate la compartimentul 1 din anexă, să aibă documentele primare de provenienţă a mărfii, după caz, factura de expediţie, chitanţa de percepere a taxei vamale sau actul de achiziţie a mărfurilor" se exclude.

2. La articolul 4:

alineatele (1¹)–(1³) se abrogă;

articolul se completează cu alineatul (1⁴) cu următorul cuprins:

"(1⁴) Desfăşurarea activităţilor menţionate la poziţiile 1.1 şi 1.2 din anexa la prezenta lege se permite până în data de 1 iulie 2023 numai pentru titularii de patentă care, la data de 31 decembrie 2022, deţin patente pentru activităţile respective."

3. La articolul 18, alineatele (2), (4), (5) şi (6) se abrogă.

4. În anexă, poziţiile 1, 1.1 şi 1.2 se exclud."

4. Prevederile relevante ale Legii nr.93 din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător sunt următoarele:

Articolul 3

Bazele juridice ale utilizării patentei

"(1) Patenta se eliberează pentru unul din genurile de activitate, a căror listă se anexează la prezenta lege.

[…]

(6) Titularul patentei poate desfăşura activitatea de întreprinzător specificată în patentă pe întreg teritoriul ţării dacă în patentă nu este indicat altfel.

(6¹) Pentru genul de activitate menţionat la poziţia 1.1 din anexă, titularul patentei îşi desfăşoară activitatea de întreprinzător în pavilion, chioşc (gheretă), tonetă, la tejghea, tarabă, care au suprafaţa de până la 30 m2.

(6²) Se permite desfăşurarea genurilor de activitate menţionate la poziţiile 1.1 şi 1.2 din anexa la prezenta lege în cadrul pieţelor comerciale create în condiţiile art.12 din Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior, precum şi în locurile autorizate de autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu art.14 alin.(2) lit.q¹) din Legea nr.436/2006 privind administraţia publică locală.

[Articolul 3 alin.(6¹), (6²) abrogate prin Legea nr.356 din 29 decembrie 2022]

[…]."

[Pct.1, 1.1., 1.2. abrogate prin Legea nr.356 din 29 decembrie 2022]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

5. Autorii sesizării susţin că deţinătorilor patentei de întreprinzător li s-a încălcat dreptul de proprietate, deoarece la data intrării în vigoare a legii contestate, aproximativ 400 de persoane, deţinători ai patentei de întreprinzător, au fost nevoiţi să-şi înceteze activitatea economică sau să se conformeze noii metode de funcţionare a comerţului cu amănuntul.

6. De asemenea, statul trebuie să asigure reglementarea activităţii economice şi administrarea proprietăţii publice ce-i aparţine în condiţiile legii şi să protejeze interesele naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară. Prin această lege, legislatorul a redus oportunităţile economice oferite anterior antreprenorilor.

7. În opinia autorilor sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 23, 46, 47, 126 şi 127 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

8. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

9. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.356 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

10. Conform articolului 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii din Parlament au competenţa de a sesiza Curtea Constituţională.

11. Obiectul sesizării îl constituie prevederile articolului VI din Legea menţionată supra. Aceste prevederi nu au constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

12. Autorii sesizării susţin că prevederile contestate contravin articolelor 23 (calitatea legii), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia), 47 (dreptul la asistenţă şi protecţie socială), 126 (economia) şi 127 (proprietatea) din Constituţie.

13. Referitor la articolul 47 din Constituţie, Curtea reţine că autorul excepţiei nu a prezentat argumente care să demonstreze în ce mod prevederile contestate afectează norma constituţională menţionată. Potrivit articolelor 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată. În situaţii similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea sesizări, Curtea l-ar înlocui pe autorul acesteia la formularea unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr.128 din 13 septembrie 2022, § 24; DCC nr.38 din 30 martie 2023, § 22).

14. Cu referire la incidenţa articolului 23 din Constituţie, Curtea reiterează că acest articol nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.107 din 29 august 2023, § 19).

15. Curtea menţionează că articolul 126 din Constituţie stabileşte că economia Republicii Moldova este o economie de piaţă, în care se asigură libertatea comerţului şi a activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale şi crearea unui cadru favorabil tuturor factorilor de producţie. Conform articolului 127 alineatele (1) şi (2) din Constituţie, statul ocroteşte proprietatea şi garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.

16. Cu referire la incidenţa articolului 46 din Constituţie, Curtea observă că legislatorul a reglementat posibilitatea desfăşurării activităţii de comerţ cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule, precum şi cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone, cu condiţia respectării cerinţelor sanitar-epidemiologice privind depozitarea, păstrarea şi comercializarea lor, pe baza patentei de întreprinzător. Pentru desfăşurarea acestei activităţi, titularul patentei era obligat să achite taxa pentru patentă, care includea impozitul pe venit, taxele pentru resursele naturale, taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii, taxa pentru amenajarea teritoriului (a se vedea articolele 3, 12 şi 13 din Legea nr.93 din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător).

17. La 29 decembrie 2022, Parlamentul a adoptat Legea nr.356, care prevede, inter alia, excluderea comerţului cu amănuntul pe baza patentei de întreprinzător în locurile şi/sau pentru produsele menţionate anterior (a se vedea articolul VI din Lege). Totodată, acest gen de comerţ cu amănuntul poate fi desfăşurat de către persoane fizice, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în unitatea comercială care nu depăşeşte suprafaţa comercială de până la 50 m², cu obligarea achitării impozitului pe venit. De asemenea, persoanele fizice care comercializează produse cu amănuntul sunt obligate să utilizeze echipamentul de casă şi de control conectat la Sistemul informaţional automatizat "Monitorizarea electronică a vânzărilor" pentru documentarea comercializării bunurilor (a se vedea articolele 69⁶-69¹¹ din Codul fiscal).

18. Altfel spus, adoptând prevederile contestate, legislatorul a modificat modalitatea de comercializare a produselor cu amănuntul de către persoane fizice, i.e. de la patenta de întreprinzător şi achitarea unei taxe lunare la utilizarea echipamentului de casă şi achitarea impozitului pe venit. În aceste condiţii, legislatorul a stabilit o perioadă de tranziţie, astfel, comercializarea cu amănuntul pe baza patentei de întreprinzător se permitea până în data de 1 iulie 2023 numai pentru titularii de patentă care, la data de 31 decembrie 2022, deţineau patente pentru activităţile respective.

19. De asemenea, Curtea mai notează că prin Hotărârea nr.438 din 28 iunie 2023 Guvernul a aprobat Regulamentul privind modul de compensare a unor cheltuieli suportate de persoanele fizice ce desfăşoară activităţi independente. Prin acest Regulament, Guvernul a stabilit condiţiile, structura, modalitatea şi perioada acordării compensaţiilor pentru unele cheltuieli efectuate de persoanele fizice ce desfăşoară activităţi independente, reglementate de articolele 69⁶-69¹³ din Codul fiscal, care, la data de 31 decembrie 2022, erau titulare de patentă pentru desfăşurarea comerţului cu amănuntul (a se vedea pct.1 din Regulament). Suplimentar, Curtea are în vedere că, prin Hotărârea precitată, Guvernul a stabilit un mecanism de compensare a cheltuielilor de până la 10 000 lei suportate în legătură cu iniţierea activităţilor independente (a se vedea punctele 3 şi 19 din Regulament). Potrivit informaţiei prezentate de Guvern, de compensarea cheltuielilor pentru iniţierea activităţii independente au beneficiat 3 544 de persoane, în acest sens, fiind valorificată suma de 25 564 912 lei din bugetul de stat.

20. Aşadar, Curtea reţine că prevederile criticate anulează comercializarea cu amănuntul a unor categorii de mărfuri şi servicii prestate pe baza patentei de întreprinzător, dar nu interzice practicarea acestor genuri de activitate sub alte forme organizatorico-juridice sau cu utilizarea echipamentului de casă şi achitarea impozitului pe venit. Acest fapt, analizat la modul abstract, nu poate crea dificultăţi legate de subzistenţă persoanelor fizice care deţineau patenta de întreprinzător (a se vedea şi HCC nr.21 din 20 septembrie 2007, § 3). De asemenea, Curtea notează că titularii de patentă nu puteau avea o aşteptare legitimă că posibilitatea de a desfăşura comerţul cu amănuntul pe baza patentei de întreprinzător se va prelungi la nesfârşit.

21. Curtea mai reţine că legislatorul beneficiază de o marjă largă de apreciere în domeniul economic, inclusiv elaborarea şi implementarea politicilor în domeniul activităţii de întreprinzător. Datorită cunoaşterii directe a societăţii şi a nevoilor sale, legislatorul este, în principiu, mai bine plasat decât Curtea pentru a decide ce este "în interesul public" (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.46 din 12 aprilie 2022, § 22). Astfel, îi revine în primul rând legislatorului să reglementeze formele de activitate care pot fi desfăşurate de persoane fizice pentru comerţul cu amănuntul şi pentru comerţul cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone, fie pe baza patentei de întreprinzător, fie cu utilizarea echipamentului de casă, fie de întreprindere individuală ş.a.

22. Având în vedere cele menţionate mai sus, Curtea notează că prevederile contestate nu încalcă la modul abstract dreptul de proprietate, garantat de articolele 46, 126 şi 127 din Constituţie.

23. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul constituţionalităţii articolului VI din Legea nr.356 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative, depusă la Curtea Constituţională de dnii Vlad Batrîncea şi Grigore Novac, deputaţi în Parlament.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIE SEPARATĂ,

formulată în temeiul articolelor 27 alineatul (5) din

Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 67

din Codul jurisdicţiei constituţionale

Prin prezenta, deşi susţin soluţia adoptată prin Decizia de inadmisibilitate nr.158 din 10 decembrie 2024, consider că Curtea a omis din argumentare considerente esenţiale care îndreptăţesc legislatorul să asigure o protecţie adecvată a concurenţei loiale în domeniul comerţului şi activităţii de întreprinzător. În susţinerea opiniei invoc următoarele.

1. În Decizia menţionată supra, Curtea a reţinut ipoteza formulată de autorii sesizării precum că patenta de întreprinzător, prin sine însăşi, ar întruni condiţia de "bun" protejată de articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi de articolul 46 din Constituţie şi a stabilit că "la modul abstract" norma contestată nu încalcă "dreptul de proprietate garantat de articolele 46, 126 şi 127 din Constituţie" (a se vedea § 22), lăsând să se înţeleagă că în cazuri concrete norma contestată ar putea fi apreciată ca fiind contrară normelor constituţionale citate.

2. Am susţinut cu fermitate că normele contestate, prin care legislatorul, începând cu 1 iulie 2023, a exclus punctul 1 (subpunctele 1.1 şi 1.2) din anexa la Legea nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător şi a făcut imposibilă desfăşurarea activităţii de comerţ cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător, nu face incident articolul 46 din Constituţie şi nu poate încălca la modul abstract dreptul de proprietate al persoanei fizice - titulare de patentă. Aceasta se explică prin două considerente: (i) patenta de întreprinzător nu poate fi echivalată cu o autorizaţie-licenţă de activitate economică în sensul recunoscut de articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană; (ii) încetarea activităţii comerciale cu amănuntul desfăşurat în baza patentei de întreprinzător nu înseamnă interdicţia aplicată persoanei fizice de a desfăşura o astfel de activitate.

I. Patenta de întreprinzător nu poate fi echivalată cu o autorizaţie-licenţă de activitate economică

3. Analiza coroborată a legislaţiei naţionale în domeniul comerţului impune concluzia că instituţia patentei de întreprinzător reprezintă un sistem simplificat de înregistrare şi impozitare a întreprinzătorilor persoane fizice. Se observă că legislatorul, din anumite raţionamente, la o anumită etapă de dezvoltare a economiei naţionale a acordat persoanelor fizice-titulari de patentă anumite privilegii, în raport cu întreprinzătorii care activează sub alte forme juridice, pentru a le permite să-şi realizeze capacitatea individuală de muncă (a se vedea articolul 13 alin.(2) din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi) cu condiţia ca veniturile din vânzări să nu depăşească 300 000 de lei într-o perioadă de 12 luni consecutive.

4. În acest context, titularul patentei de întreprinzător obţine dreptul, în mod individual, să înceapă sau să continue activitatea de întreprinzător doar dacă a achitat, în prealabil, taxa pentru patentă în cuantumul stabilit de anexa la Legea nr.93/1998. În perioada activităţii practicate, titularul care a achitat taxa pentru patentă nu are obligaţia: (i) să fie supus înregistrării de stat; (ii) să obţină o licenţă de activitate; (iii) să ţină evidenţa contabilă şi financiară şi să prezente dări de seamă financiare şi statistice; (iv) să aibă echipamente de casă şi control şi să efectueze operaţiuni de casă; (v) să plătească impozitul pe venit, taxele pentru resursele naturale, taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii, taxa pentru amenajarea teritoriului, deoarece ele sunt incluse în taxa pentru patentă.

5. În esenţă, instituţia juridică a patentei de întreprinzător reprezintă o relaţie complexă dintre autorităţile publice ale statului şi întreprinzător persoană fizică-titular al patentei de întreprinzător, care include nu doar recunoaşterea statutului de întreprinzător al persoanei fizice, dar şi anumite facilităţi, cum ar fi eliberarea de obligaţia de a ţine evidenţa contabilă pentru activitatea practicată, eliberarea de obligaţia de a avea aparate de casă şi control, suma redusă a unor impozite etc.

6. Având în vedere constatările menţionate în complex cu eventualele privilegii ale titularului de patentă în raport cu alte categorii de întreprinzători, am ajuns la concluzia că patenta de întreprinzător nu poate să fie echivalată cu o autorizaţie-licenţă eliberată pentru desfăşurarea unor genuri de activitate.

II. Încetarea activităţii de comerţ cu amănuntul desfăşurat în baza patentei de întreprinzător nu duce la interdicţia desfăşurării acestei activităţi de către persoanele fizice

7. Din analiza sistemică a legislaţiei constat că, în spiritul articolului 126 alin.(2) lit.b) din Constituţie, legislatorul a reglementat modul de practicare a comerţului în Republica Moldova şi a stabilit că atât comerţul în general, cât şi comerţul cu amănuntul cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile poate fi practicat de către comercianţi - persoane fizice şi juridice (a se vedea articolele 3 şi 13 alin.(1) din Legea nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerţul interior). Această lege, pe lângă transpunerea unor prevederi ale directivelor europene, urmăreşte scopul de a crea cadrul juridic naţional corespunzător pentru desfăşurarea comerţului în condiţiile respectării liberei concurenţe, protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor.

8. Guvernul Republicii Moldova a constatat că existenţa paralelă a instituţiei patentei de întreprinzător, care, de asemenea, acorda posibilitatea de practicare a comerţului cu amănuntul, pe lângă avantajele aparente, are natura de a afecta dezvoltarea economică şi socială a statului prin denaturarea concurenţei loiale, alimentarea economiei tenebre şi a traficului ilicit de mărfuri, afectarea drepturilor consumatorului, contribuirea la evaziunea fiscală (a se vedea nota informativă la proiectele de lege de modificare a Legii nr.93/1998 aprobate prin Hotărârile Guvernului nr.1086 din 8 noiembrie 2018 şi nr.1302 din 5 noiembrie 2016). În scopul înlăturării acestor riscuri, legislatorul, începând cu 1 ianuarie 2017, a introdus în Codul fiscal instituţia "activităţii independente" (a se vedea articolele 69⁶-69¹³) care permite persoanelor fizice rezidente să desfăşoare comerţul cu amănuntul cu aplicarea echipamentelor de casă şi control, calcularea şi plata impozitelor similar altor categorii de întreprinzători. De asemenea, Guvernul a stimulat titularii de patente care practicau comerţul cu amănuntul să desfăşoare aceeaşi activitate cu respectarea normelor Codului fiscal referitoare la "activitatea independentă" (a se vedea Hotărârea Guvernului nr.438/2023).

9. Am susţinut că persoana fizică care a practicat comerţul cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător, la intrarea în vigoare a normelor contestate, a avut posibilitatea să continue comerţul cu amănuntul ca o activitate independentă fără a-şi schimba statutul său, prin depunerea unei cereri la una din subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat şi utilizarea echipamentului de casă şi de control conectat la Sistemul informaţional automatizat "Monitorizarea electronică a vânzărilor".

10. În acelaşi context, persoana fizică care, la 1 iulie 2023, a pierdut dreptul de a activa în baza patentei avea posibilitatea ca începând cu 29 decembrie 2022, data publicării normelor contestate, să se înregistreze şi să desfăşoare comerţul cu amănuntul ca întreprinzător individual înscris în Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali (a se vedea articolele 34 alin.(1) din Codul civil şi 28-31 din Legea nr.220/2007 cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi întreprinzătorilor individuali) sau chiar să constituie o societate cu răspundere limitată cu asociat unic (a se vedea Legea nr.135/2007 cu privire la societăţile cu răspundere limitată).

11. Aşadar, după cum am menţionat supra, excluderea activităţii de comerţ cu amănuntul din anexa la Legea nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător nu duce la interdicţia desfăşurării acestei activităţi într-o altă formă prevăzută de lege şi nu face imposibilă folosirea totalităţii de bunuri pe care le exploata sub regimul patentei de întreprinzător.

Prin urmare, am susţinut cu fermitate că norma contestată nu are natura de a lipsi persoana fizică - titular de patentă de o speranţă legitimă de a obţine profit din activitatea de comerţ cu amănuntul şi din exploatarea eventualelor bunuri pe care le folosea în activitatea anterioară şi, respectiv, nu face incidente dispoziţiile articolului 46 din Constituţie şi ale articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.