Decizie nr.16 din 27.01.2023 cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării serviciului media audiovizual de televiziune "TVR Moldova", ca urmare a petiţiei dnei Elena Pahomova

CONSILIUL AUDIOVIZUALULUI

D E C I Z I E

cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării serviciului

media audiovizual de televiziune "TVR Moldova",

ca urmare a petiţiei dnei Elena Pahomova

nr. 16  din  27.01.2023

 (în vigoare 27.01.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 57-60 art. 209 din 21.02.2023

* * *

În data de 4 ianuarie 2023, Consiliul Audiovizualului al Republicii Moldova (în continuare – CA) a recepţionat petiţia f/nr.din 30.12.2022 din partea dnei Elena Pahomova.

Petiţionara informează că, la 23 decembrie 2022, serviciul media audiovizual de televiziune "TVR Moldova" a difuzat programul "Punctul pe AZi" de la ora 19:00, în cadrul căruia au fost invitaţi Oazu Nantoi, Anatol Şalaru şi Mihai Isac. În opinia petiţionarei, toţi invitaţii au promovat un punct de vedere comun, iar moderatorul Vasile Munteanu, pe parcursul programului, nu a pus sub semnul întrebării afirmaţiile invitaţilor.

Elena Pahomova a mai subliniat că, în cadrul ediţiei, au fost puse în discuţie subiecte sensibile pentru societate, ca de exemplu statutul Transnistriei şi al Găgăuziei. În platou lipseau invitaţii din aceste regiuni, iar moderatorul nici nu a propus să-i contacteze telefonic, ceea ce în opinia petiţionar i este o încălcare a alineatelor (6), (9) şi (10) ale articolului 13 din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018 (în continuare – CSMA).

Petiţionara susţine că mai multe afirmaţii ale invitaţilor programului încalcă prevederile art.11 alin.(1) şi (2), art.13 alin.(6) lit.b) din CSMA. De exemplu: "На 32 минуте господин Нантой заявляет, что решение приднестровского вопроса не должно проходить на основе диалога с Тирасполем. Кишинёв с партнёрами должны разработать план действий. Те, кто согласятся, могут быть прощены, остальные могут уехать" sau "На 36-й минуте депутат, упоминая русскоязычных и жителей Гагаузии, говорит о том, что "они считают своим суверенным правом выбирать русский язык, забывая родной язык, и продвигая русский язык для всего молдавского общества" şi "Апогеем данного эфира является высказывание на 50-й минуте господина Шалару: "Мы должны быть жёсткими, должны быть хозяевами на своей земле, а гагаузы, которые пришли в XIX веке в Молдову, у них нет земли, мы им дали земли, мы их приняли, согласились с ними, но наша доброта может закончиться, потому что я не хочу, чтобы будущее моих детей зависело от решений политических мошенников из Гагаузии. И также как и из Приднестровья."

Totodată, petiţionara are obiecţii şi faţă de moderatorul programului, Vasile Munteanu, afirmând următoarele: "Ведущий не прерывает ни одного из гостей для указания на дискриминационный характер их высказываний, мало того, на 37-й минуте Василе Мунтяну позволяет себе выражения "агентура Кремля" и "пятая колонна", что является стигматизацией определенной части населения. На 44-й минуте ведущий спрашивает гостей, как можно поставить на место "агентов Кремля", которыми якобы кишит Молдова. Данные выражения носят негативную коннотацию, являются пропагандистскими маркерами. На 50-й минуте Василе Мунтяну вводит гостей и зрителей в заблуждение, сообщая, что решением Чрезвычайной комиссии было приостановлено действие лицензий исключительно телеканалов, имеющих отношение к политику Илану Шору, что заведомо является ложью. Совет по телевидению и радио может обладает данными о владельцах данных телеканалов и может предоставить её телеканалу TVR". În acest sens, Elena Pahomova specifică faptul că moderatorul încalcă prevederile pct.1.8, 2.19 şi 2.28 din Codul deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova, dar şi art.13 alin.(7) din CSMA.

Petiţionara solicită CA să iniţieze monitorizarea programului respectiv şi să sancţioneze serviciul media audiovizual de televiziune "TVR Moldova" pentru încălcarea prevederilor din CSMA.

În temeiul prevederilor art.83 alin.(2) din CSMA, precum şi în scopul examinării obiective a tuturor circumstanţelor sesizate, prin scrisoarea nr.50 din 13.01.2023, CA a solicitat opinia "Societăţii Române de Televiziune" asupra celor invocate în petiţia doamnei Elena Pahomova.

Prin scrisoarea nr.122.031 din 17.01.2023, "Societatea Română de Televiziune" a comunicat CA următoarele: "Precizare TVR MOLDOVA: în cadrul emisiunii Punctul pe AZi din 23 decembrie 2022 a fost asigurată imparţialitatea şi echilibrul, iar discuţia a respectat libertatea de opinie. Mai mult de atât, în platoul emisiunii a fost asigurată şi o prezenţă echilibrată a invitaţilor: reprezentantul puterii – Oazu Nantoi, deputat PAS, Anatol Şalaru, preşedintele Partidului Unităţii Naţionale, formaţiune politică extraparlamentară, aflată în opoziţie, fapt demonstrat şi prin anumite critici lansate la adresa guvernării pe parcursul emisiunii. Al treilea invitat a fost expertul în politică externă de la Bucureşti, Mihai Isac, iar în timpul programului opiniile invitaţilor pe anumite subiecte au fost diferite, iar alteori au coincis. Aşadar, formula invitaţilor a fost: putere, opoziţie, expert/reprezentant al societăţii civile. Autoarea sesizării susţine că în cadrul emisiunii au fost discutate subiecte sensibile pentru societate, şi anume statutul Transnistriei" şi al Găgăuziei" şi reproşează că în platou nu a fost invitat nici un reprezentant al acestor regiuni.

Precizare TVR MOLDOVA: Această obiecţie este una nefondată, deoarece tema emisiunii Punctul pe AZi din 23 decembrie 2022 nu a vizat strict statutul regiunii din stânga Nistrului şi cel al autonomiei găgăuze, ci a fost o ..Retrospectivă a anului politic 2022", iar subiectele legate de regiunea separatistă a Republicii Moldova şi regiunea Găgăuz - Yeri au fost parte a acestei retrospective. Opiniile exprimate de către invitaţi au fost unele asumate, bazate pe anumite analize şi realităţi, opinii garantate de dreptul la libera exprimare prevăzut în Constituţia Republicii Moldova.

Autoarea petiţiei menţionează şi o declaraţie a deputatului Nantoi făcută la minutul 32, susţinând că aceasta contravine principiului hotărârilor comune" stipulat în Legea Republicii Moldova din 22 iulie 2005 nr.173-XVI ..Cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria)":

Oazu Nantoi: ..Nu consider că diferendul transnistrean trebuie soluţionat în baza dialogului cu Tiraspolul. Chişinăul, împreună cu partenerii, trebuie să elaboreze un plan de acţiuni, să-l pună pe masă şi cei care acceptă, să fie iertaţi, cei care nu - n-au decât să plece".

Autoarea sesizării nu demonstrează şi nu arată cum exact această declaraţie contravine legii menţionate. Noi, însă, cităm din preambulul legii respective: ..Bazându-se pe respectarea supremaţiei legii, a drepturilor omului şi minorităţilor naţionale şi fiind convins că reglementarea politică a problemei transnistrene poate fi realizată doar în baza unei soluţii paşnice, care să excludă acţiunile militare şi alte acţiuni de forţă, precum şi pe principiile democratizării şi demilitarizării Transnistriei; Sprijinindu-se pe eforturile colective depuse de comunitatea internaţională în vederea realizării de către Republica Moldova a reintegrării sale teritoriale [...].

Oazu Nantoi nu a pus la îndoială sub nicio formă spiritul şi conţinutul legii, şi nici nu a făcut aluzie la alte căi decât cele paşnice pentru soluţionarea problemei transnistrene. Opinia deputatului PAS este cât se poate de clară: împreună cu partenerii Republicii Moldova, respectiv comunitatea internaţională, urmează să fie elaborat un plan de acţiuni care să readucă malul stâng sub controlul constituţional al Chişinăului, un plan paşnic care va trebui să fie acceptat de către regimul ilegal de la Tiraspol, menţiona Oazu Nantoi, pentru că nu poţi negocia cu un regim care nu are dreptul la existenţă, a mai adăugat deputatul PAS.

Cu referire la pretinsa încălcare a articolelor 11 şi 13 din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, menţionăm că Oazu Nantoi şi Anatol Şalaru nu au lezat drepturile fundamentale ale etniei găgăuze, în cazul dat, şi nici nu au propagat, incitat, promovat ura rasială şi discriminare. Declaraţiile celor doi invitaţi nu au vizat întregul popor găgăuz, ci doar unii activişti sau politicieni de la Comrat, pe care îi numesc, cităm: ..escroci politici şi politicieni extremişti din autonomia găgăuză plătiţi de Rusia", după ce unii dintre ei, în cadrul anumitor manifestaţii publice din sudul republicii, promovau mesaje prin care susţineau şi justificau războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Opiniile exprimate nu au promovat ură interetnică, ci dialogul în baza respectului faţă de stat şi Constituţie. Oazu Nantoi: Se cere o abordare foarte clară, bazată pe Constituţia Republicii Moldova, iar politicienii radicali trebuie marginalizaţi şi să fie menţinut un dialog cu partea sănătoasă, să spunem aşa, pragmatică a concetăţenilor noştri din autonomia găgăuză cu care trebuie de dialogat şi trebuie de mers pe calea transformării acestei autonomii într-un element organic al statalităţii Republicii Moldova şi nu într-un instrument de şantaj al Chişinăului realizat de Federaţia Rusă prin agentura sa de la Comrat".

În ceea ce priveşte referirea domnului Anatol Şalaru la venirea poporului găgăuz în Basarabia, în secolul XIX, aceasta este considerată un fapt istoric care nu poate fi negat.

Autoarea sesizării invocă o pretinsă stigmatizare a unei părţi a societăţii prin expresiile utilizate de către moderatorul Vasile Munteanu, şi anume: ..agentura rusească" şi ..coloana a cincea" şi că Republica Moldova ar fi plină de agenţi de influenţă ai Moscovei.

Autoarea petiţiei, însă, evită să spună că moderatorul Vasile Munteanu, atunci când a formulat întrebarea despre agenţii de influenţă ai Moscovei a făcut referire la declaraţia oficială a şefului SIS, Alexandru Musteaţă, care sublinia, într-un interviu pentru Radio Chişinău, următoarele, cităm: ..Federaţia Rusă nu are nevoie de un război convenţional în Republica Moldova. Are foarte mulţi agenti de influenţă, din păcate, pe care noi, o bună parte îi cunoaştem. Din ceea ce cunoaştem şi ştim deja vedem cum toate lucrurile sunt coordonate dintr-un singur centru, de la Moscova."

Sursa: https://radiochisinau.md/directorul-sis-federatia-rusa-nu-are-nevoie-de-un-razboi-conventional-in-r-moldova-are-foarte-multi-agenti-de-influenta-din-pacate-pe-care-noi-o-buna-parte-ii-cunoastem---172649.html ".

În conformitate cu prevederile art.75 alin.(4) lit.a) şi art.83 alin.(3) lit.c) din CSMA, CA a efectuat monitorizarea serviciului media audiovizual de televiziune "TVR Moldova" prin prisma celor invocate în sesizare.

Rezultatele monitorizării au atestat că, la data de 23 decembrie 2022, serviciul media audiovizual de televiziune "TVR Moldova" a difuzat programul informativ-analitic "Punctul pe AZi", cu participarea a trei invitaţi: Oazu Nantoi – în calitate de deputat PAS, Anatol Şalaru – preşedintele Partidului Unităţii Naţionale, ex-ministru al Apărării al Republicii Moldova şi Mihai Isac – expert român în politică externă (durata 53 min. 56 sec.). Programul a fost moderat de jurnalistul Vasile Munteanu.

Discuţia s-a axat pe realizarea unei retrospective a anului 2022, având câteva linii de subiect, inclusiv securitatea regională a Republicii Moldova în contextul crizelor actuale sau statutul regiunii autonome Găgăuzia. La începutul programului, invitaţii au realizat o introducere la subiect prin exprimarea opiniilor faţă de situaţia Republicii Moldova în contextul evenimentelor din anul 2022.

Moderatorul (19:02:57): "Domnule Nantoi, domnule Şalaru, domnule Isac, vreau să vă întreb cum a început acest an pentru Republica Moldova? Cum a fost el pentru Republica Moldova, dar şi-n general pentru întreg continentul european, dar şi cum îl încheiem?"

Oazu Nantoi (19:03:16): "Pentru Republica Moldova a început destul de dramatic. Noi eram conştienţi că Rusia are planuri agresive în raport cu Ucraina, fireşte că nu puteam prezice războiul propriu-zis. Republica Moldova se pregătea pentru eventualul aflux de refugiaţi, pentru criza energetică şi celelalte componente ale crizelor. Sigur că la 24 februarie când a început agresiunea frontală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei a fost un şoc pentru toată societatea noastră [..]A urmat criza energetică – şantaj din partea Gazprom-ului [..] Au ieşit în prim plan şi cei pe care noi îi numim "coloana a cincea" cu încercările de a destabiliza situaţia în cadrul războiului hibrid lansat de Federaţia Rusă împotriva Republicii Moldova [..]"

Anatol Şalaru (19:05:52): "[..] În acelaşi timp s-au limpezit apele cu privire la multe politici, la multe partide, ţări. Lumea a înţeles cine este Rusia. La noi am înţeles, deja, cine sunt anumiţi politicieni care, parcă erau buni, dar, până la urmă, s-au dovedit a fi proruşi. S-a consolidat ca niciodată opinia publică mondială. S-au consolidat ţările libere şi progresiste şi au înţeles că Răul principal astăzi este Rusia, care-şi doreşte nu doar distrugerea Ucrainei, ci pe parcurs au developat anumite planuri. Îşi doreşte mult mai multe şi vrea să ajungă mult mai departe [..] S-au pus capăt la nişte aşteptări deşarte şi nişte iluzii, că noi ne vom putea împăca cu ruşii, vom putea recuceri piaţa din Rusia, dar până la urmă şi transnistrenii au înţeles că nu au ce căuta acolo."

Mihai Isac (19:08:38): "Elita de la Chişinău a fost forţată să aleagă dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă [..] Republica Moldova se bucură pentru prima dată în istorie de susţinerea declarată atât a NATO, cât şi a Uniunii Europene. [..] Republica Moldova reprezintă pentru Occident o piatră de încercare. Occidentul este nevoit să câştige în Republica Moldova pentru a demonstra şi altor state din CSI că se poate şi fără Federaţia Rusă."

Ulterior, Vasile Munteanu a adresat invitaţilor unele întrebări legate de autonomia găgăuză, dar şi de reintegrarea teritoriului din stânga Nistrului.

Moderatorul (19:26:10): "Domnule Isac, sunteţi optimist în privinţa soluţionării problemei transnistrene în condiţiile în care Federaţia Rusă este pusă tot mai mult la colţ de către eroica armată ucraineană. Pe de altă parte, cum vedeţi dumneavoastră, începând cu anul viitor, şi, de exemplu, dialogul Chişinăului cu autorităţile de la Comrat? Fiindcă şi acolo există anumite sensibilităţi de care profită Federaţia Rusă."

Mihai Isac (19:27:33): "Este adevărat că rezolvarea definitivă a diferendului transnistrean este cea mai importantă problemă de securitate pentru Republica Moldova [..] Îmi vine greu să cred că Tiraspolul va accepta un statut precum raionul Căuşeni sau Edineţ. Cred că nu putem vorbi în acest moment de un exemplu găgăuz pentru Transnistria, având în vedere că legislaţia găgăuză regională şi cea republicană nu prea sunt în concordanţă [..] Existenţa autonomiei găgăuze, de multe ori, nu a ajutat însuşi poporului găgăuz, pentru că ghetoizarea care o vedem la Comrat sau la Ceadâr-Lunga a dus la o rusificare mult mai mare a populaţiei găgăuze decât dacă era într-un spaţiu constituţional normal al Republicii Moldova [..] Găgăuzia este un exemplu de "aşa nu!" pentru Republica Moldova, pentru că nu au definit în mod clar relaţia dintre Comrat şi Chişinău. Vedem periodic faptul cum cei de la Comrat agită "apele" constituţionale din Republica Moldova [..]"

În contextul celor discutate în cadrul programului, Oazu Nantoi a ţinut să sublinieze următoarele aspecte legate de rezolvarea diferendului transnistrean, dar şi despre minoritatea etnică din regiunea găgăuză:

Oazu Nantoi (19:34:34): "Nu consider că aşa-zisul conflict transnistrean trebuie soluţionat în baza dialogului cu Tiraspolul. Chişinăul, împreună cu partenerii, trebuie să elaboreze un plan de acţiuni, să-l pună pe masă şi cei care acceptă poate vor fi iertaţi. Cei care nu, după cum a zis şi domnul Şalaru, nu au decât să plece. Aici nu ne jucăm de-a negocierile, deoarece acest regim nu are drept la existenţă [..] La Comrat ei vorbesc despre autonomia găgăuză ca despre o statalitate a poporului găgăuz. Haideţi să ne clarificăm. Dacă vrei să-ţi păstrezi limba, identitatea, cultura, să-ţi cunoşti istoria, asta e o poveste. Dacă vrei să faci o "matrioşcă" rusească din Republica Moldova...Chişinăul trebuie să aibă o poziţie clară, tranşantă, fără complexe de inferioritate în faţa unui grup de ţipălăi care umblă cu tot soiul de idei năstruşnice, care consideră că este dreptul lor suveran de a vorbi în limba rusă, uitând limba maternă şi impunând limba rusă întregii societăţi moldoveneşti [..] Trebuie de mers pe calea transformării acestei autonomii într-un element organic al statalităţii Republicii Moldova şi nu într-un instrument de şantaj al Chişinăului, realizat de Federaţia Rusă prin agentura sa de la Comrat."

Moderatorul (19:38:27): "Vreau să mai discutăm în continuare şi despre agentura rusească care este prezentă în Republica Moldova, nu doar la Comrat. A trezit foarte multă supărare decizia Comisiei pentru Situaţii Excepţionale privind suspendarea licenţelor de emisie pentru cele şase posturi de televiziune afiliate lui Ilan Şor. A trezit şi supărare, şi necaz în rândul "coloanei a 5-a" din Republica Moldova [..] A fost decizia una argumentată, necesară? Şi dacă această decizie a lipsit agenţii de influenţă ai Rusiei din Republica Moldova de acele pârghii, prin intermediul cărora se încerca destabilizarea situaţiei din Republica Moldova, antagonizarea societăţii, atentarea la ordinea constituţională?"

La întrebarea moderatorului, Anatol Şalaru a răspuns în felul următor:

Anatol Şalaru (19:39:31): "Noi suntem în plin război hibrid cu Rusia [..] E lupta pentru minţile oamenilor, pentru electoratul lor, pentru "coloana a 5-a". Deşi, din punct de vedere democratic, într-o ţară, normal, nu se închid sursele media doar pentru că au o altă părere, la noi, în Republica Moldova, este total altă situaţie [..] S-a luat o decizie foarte corectă, justificată, desi întârziată."

Câteva minute mai târziu, Vasile Munteanu i-a adresat lui Anatol Şalaru următoarea întrebare:

Moderatorul (19:46:05): "Domnule Şalaru, cum Republica Moldova îi poate pune în ungher pe acei agenţi de influenţă ai Federaţiei Ruse, pentru că Republica Moldova chifteşte de agenţi de influenţă, o spunea şi şeful SIS-ului, domnul Musteaţă, că în Republica Moldova continua să vină agenţi de influenţă ai Rusiei, inclusiv pe cale diplomatică, iar recenta decizie, inclusiv decizia de suspendare a licenţelor de emisie pentru posturile de televiziune ale lui Şor, a activizat cumva şi acea "coloană a 5-a" în Republica Moldova. Deci, în continuare ne-am putea aştepta şi la unele mişcări mai serioase pe această direcţie."

Preşedintele PUN a răspuns în felul următor:

Anatol Şalaru (19:47:07): "La noi, încă, nu s-a luat nicio decizie până acuma. Nu cred că sunt urmăriţi toţi, fiindcă sunt foarte mulţi."

Moderatorul (19:47:14): "Pe foarte mulţi îi vedem pe la televizor, interviuri…deci sunt cunoscute numele."

Anatol Şalaru (19:47:18): "Da, trebuie făcute publice aceste persoane. Statul trebuie să se despartă de ei. Şi ei sunt. Sunt şi-n Guvern, în SIS, în Poliţie, în diferite ministere, sunt lideri de opinie. Pe aceştia îi ştim. Sunt unii care lucrează pentru Rusia şi noi nu-i ştim [..] Autonomia găgăuză tot a apărut datorită lui Snegur, Lucinschi, agrarienilor, care sub presiunea Moscovei au votat neutralitatea, au introdus autonomia găgăuză, fiindcă nu exista necesitatea aceasta. A apărut doar în capul unor politicieni din Găgăuzia, dar cetăţenii de rând n-aveau nevoie de asta. Să spunem lucrurilor pe nume. Au venit trădătorii şi, începând cu 91′-92′, au condus Republica Moldova. Au fost trădători cu sau fără acoperire, dar au fost oameni racolaţi încă pe timpurile sovietice de KGB şi acum urmaşii lor ocupă diferite funcţii în stat [..]"

Moderatorul (19:50:30): "Propaganda rusă e mai periculoasă decât o rachetă."

Anatol Şalaru (19:51:18):"[..] Influenţa mass-mediei este foarte puternică. Iar aceşti escroci, aceşti ticăloşi se acoperă de dreptul la liberă exprimare, de reguli democratice, de democraţie. De ce când ei întreprind ceva nu ţin cont de niciun fel de reguli, iar atunci când noi luăm contramăsuri ni se scot ochii cu anumite reguli, norme de conduită [..]"

Moderatorul (19:51:43): "Da, am văzut. Moscova ne oferă lecţii de democraţie, pe când acolo nu ai dreptul să ieşi cu foaia albă."

Anatol Şalaru (19:51:48): "[..] Noi trebuie să fim duri. Atunci când discutăm cu transnistrenii nu trebuie să-i întrebăm ce să vă mai dăm ca să nu vă revoltaţi. Trebuie să fim duri. Aceşti oameni, aceşti criminali ştiu de frică [..] Noi, la începutul războiului, ziceam să nu-i provocăm ca să nu ne atace. El vrea să te atace indiferent de ce crezi tu [..] Noi trebuie să fim duri, să fim stăpâni în casa noastră. Să nu uite nici găgăuzii, care au venit în secolul al XIX-lea în Moldova, că ei nu au pământuri aici. Noi le-am dat pământurile, noi i-am primit, i-am acceptat. Dar bunătatea noastră se poate termina într-o zi, fiindcă nu vreau ca viitorul copiilor mei să depindă de deciziile unor escroci, politicieni din Găgăuzia. Şi la fel şi din Transnistria, fiindcă ăştia sunt aduşi cu tancurile ruseşti aici [..] Aceşti politicieni extremişti, plătiţi de Rusia, trebuie developaţi şi izolaţi. Astăzi, în politică, când vorbesc tunurile, nu poţi să mai foloseşti metode mioritice în a-i convinge pe unii din Transnistria sau din Găgăuzia."

De asemenea, în procesul monitorizării s-a putut atesta şi faptul că discuţiile au deviat de la subiectul anunţat iniţial – realizarea retrospectivei asupra anului 2022. Aproximativ la ora 19:26 a fost pusă în discuţie problema transnistreană, statutul regiunii găgăuze, precum şi aspecte legate de minoritatea etnică găgăuză, iar opiniile referitoare la subiectele respective au fost exprimate până la sfârşitul programului, ceea ce constituie o jumătate din durata totală a ediţiei.

Totodată, este de reliefat şi faptul că mai multe declaraţii ale invitaţilor au avut în vizor statutul regiunii autonome Găgăuzia şi minoritatea etnică găgăuză prezentă pe teritoriul respectiv. De exemplu, Oazu Nantoi a declarat că "[..] La Comrat ei vorbesc despre autonomia găgăuză ca despre o statalitate a poporului găgăuz. Haideţi să ne clarificăm. Dacă vrei să-ţi păstrezi limba, identitatea, cultura, să-ţi cunoşti istoria, asta e o poveste. Dacă vrei să faci o "matrioşcă" rusească din Republica Moldova... Chişinăul trebuie să aibă o poziţie clară, tranşantă, fără complexe de inferioritate în faţa unui grup de ţipălăi care umblă cu tot soiul de idei năstruşnice, care consideră că este dreptul lor suveran de a vorbi în limba rusă, uitând limba maternă şi impunând limba rusă întregii societăţi moldoveneşti [..]", iar Anatol Şalaru a ţinut să sublinieze că "Autonomia găgăuză tot a apărut datorită lui Snegur, Lucinschi, agrarienilor, care sub presiunea Moscovei au votat neutralitatea, au introdus autonomia găgăuză, fiindcă nu exista necesitatea aceasta. A apărut doar în capul unor politicieni din Găgăuzia, dar cetăţenii de rând n-aveau nevoie de asta [..] Noi trebuie să fim duri, să fim stăpâni în casa noastră. Să nu uite nici găgăuzii, care au venit în secolul al XIX-lea în Moldova că ei nu au pământuri aici. Noi le-am dat pământurile, noi i-am primit, i-am acceptat. Dar bunătatea noastră se poate termina într-o zi, fiindcă nu vreau ca viitorul copiilor mei să depindă de deciziile unor escroci, politicieni din Găgăuzia. Şi la fel şi din Transnistria, fiindcă ăştia sunt aduşi cu tancurile ruseşti aici [..] Aceşti politicieni extremişti, plătiţi de Rusia, trebuie developaţi şi izolaţi. Astăzi, în politică, când vorbesc tunurile, nu poţi să mai foloseşti metode mioritice în a-i convinge pe unii din Transnistria sau din Găgăuzia."

Afirmaţiile invitaţilor au vizat regiunea în care minoritatea etnică găgăuză reprezintă o pondere majoritară, iar în cadrul programelor audiovizuale de ştiri şi de dezbateri care abordează probleme de interes public privind minorităţile etnice, religioase sau sexuale trebuie să fie prezentate şi opiniile reprezentanţilor acestora.

În acest sens, serviciul media de televiziune "TVR Moldova" nu a asigurat reflectarea opiniilor reprezentanţilor minorităţii etnice din regiunea autonomă găgăuză, vizată în programul respectiv.

În acest context, este relevantă prevederea art.13 alin.(10), care statuează următoarele: "În cadrul programelor audiovizuale de ştiri şi de dezbateri care abordează probleme de interes public privind minorităţile etnice, religioase sau sexuale trebuie să fie prezentate şi opiniile reprezentanţilor acestora."

În şedinţa publică din 27.01.2023, membrii CA şi-au exprimat acordul cu constatările din raportul de monitorizare, menţionând, în special:

Membrul CA, Ruslan Mihalevschi, a menţionat că a analizat atent, din punctul de vedere al legii, argumentele petiţionarei şi consideră că nu sunt suficiente pentru aplicarea sancţiunilor pentru discriminare şi incitare la ură. Ruslan Mihalevschi a prezentat cele 6 criterii după care se stabileşte faptul discriminării, specificând că: contextul social şi politic este cel despre care a vorbit moderatorul: ne aflăm în contextul războiului, a conflictului care este în preajma noastră; statutul vorbitorului – nu este o persoană oarecare, este un politician, dar un politician dintr-un partid care la ultimele alegeri a acumulat doar 0,45% din voturi, ceea ce înseamnă că influenţa sa sau a electoratului său este în limita acestei cifre; intenţia de a incita audienţa împotriva unui grup ţintă – greu de evaluat; conţinutul şi forma discursului depind de contextul în care se discută or, în această emisiune, primordial, se vorbeşte referitor la politicieni, iar în cazul politicienilor se permite mai mult, ceea ce demonstrează şi practica Curţii Europene pentru Drepturile Omului; amploarea diseminării şi probabilitatea de vătămare, inclusiv iminenţa – nu vede posibilitatea de vătămare sau iminenţă în această situaţie. Având în vedere cele expuse, Ruslan Mihalevschi a concluzionat că, în acest caz, nu poate susţine cu certitudine că au fost încălcate cerinţele legate de incitarea la ură sau discriminare şi nu are temei pentru aplicarea unei sancţiuni.

De asemenea, referitor la celelalte momente, membrul CA a comunicat că: opinia lui Oazu Nantoi, precum că nu vede sens să se negocieze cu Tiraspolul, este o viziune normală a unui politician, care are dreptul la asemenea viziuni, chiar dacă acestea nu coincid cu cerinţele legii, cu atât mai mult, că înainte de a face această afirmaţie Oazu Nantoi a spus că e necesar de a dialoga cu locuitorii din Transnistria; iar atunci când se vorbeşte de Găgăuzia sunt aduse critici la adresa administraţiei, politicienilor referitor la poziţia lor, atitudinea faţă de război, nu se fac încercări de a extinde aceste critici asupra poporului şi de a incita la ură. Deci, cea mai mare parte a argumentelor din petiţie nu sunt suficiente pentru aplicarea anumitor sancţiuni.

Membra CA, Tatiana Crestenco, a spus că, în cadrul acestui program audiovizual, supus monitorizării, i-a atras atenţia mesajul moderatorului, care a spus că, inevitabil, acest război se va încheia şi, evident, cu victoria Ucrainei. De asemenea, moderatorul a menţionat de două ori că cele 6 servicii media audiovizuale, cărora le-a fost suspendată licenţa, ar aparţine lui Ilan Şor.

În acest sens, Tatiana Crestenco a precizat că nu este confirmat că cele 6 posturi de televiziune, a căror licenţă a fost suspendată, ar aparţine lui Ilan Şor şi nimeni nu cunoaşte cine va câştiga războiul între Rusia şi Ucraina. Astfel, mesajul transmis de moderator este o abatere de la corectitudinea prezentării faptelor şi evenimentelor, induce în eroare publicul, contravine art.13 alin.(1) lit.b) din CSMA, care stabileşte că furnizorul trebuie să informeze cu privire la un fapt sau un eveniment corect.

Tatiana Crestenco a subliniat că art.13 alin.(6) lit.a) din CSMA prevede cerinţa de a asigura imparţialitatea şi echilibrul în cadrul programelor audiovizuale, iar alin.(7) stabileşte că moderatorului îi revine rolul de a asigura imparţialitatea. Dar, în cadrul programului audiovizual monitorizat nu a fost prezentă opinia opoziţiei, nu au fost prezenţi reprezentanţi din regiunea găgăuză şi nici cei de la Biroul de reintegrare de pe lângă Guvernul RM, invitaţii din studio reprezentau entităţi politice care au aproape aceleaşi viziuni politice, iar moderatorul a fost părtinitor.

Referitor la aplicarea art.11 din CSMA, Tatiana Crestenco a comunicat că mesajul instigator la ură şi discriminarea trebuie să fie examinate în baza Planului Rabat, evaluate prin cei 6 parametri, iar discursul de ură trebuie să fie judecat prin triplul test al Curţii Europene pentru Drepturile Omului.

Tatiana Crestenco a adăugat că nu este de acord că a fost încălcat art.11 sau art.13 alin.(6) lit.b) din CSMA, dar crede că aplicarea sancţiunii doar pe art.13 alin.(10) este prea puţin, şi a propus să fie incluse alin.(1) lit.a) şi alin.(6) lit.a). (Propunerea nu a fost susţinută de membrii CA.)

Membra CA, Ana Gonţa, a menţionat că în petiţie sunt câteva scoateri din context, ceea ce este important atunci când se vorbeşte despre minorităţi şi despre etniile conlocuitoare în această ţară. De exemplu, petiţionara spune: "упоминая русскоязычных и жителей Гагаузии, [Oazu Nantoi] говорит о том, что они считают своим суверенным правом выбирать русский язык, забывая родной язык …", dar Oazu Nantoi nu s-a referit la vorbitorii de limbă rusă şi nu a vizat etnia rusă în respectiva frază, el s-a referit la găgăuzi, la cei care şi-au uitat limba maternă, cea găgăuză, şi au înlocuit-o cu o altă limbă. Oazu Nantoi doar a vrut să sublinieze ideea că găgăuzii şi-au uitat limba maternă şi promovează altceva, că vor să transforme Moldova într-o "matrioşcă" rusească. Nu a fost menţionată etnia rusă în context negativ.

Ana Gonţa a concretizat că CA nu decide sancţionarea sau nesancţionarea unui furnizor pentru ceea ce s-a spus în emisiune de către invitaţi, ci analizează comportamentul jurnaliştilor, în acest caz – al moderatorului Vasile Munteanu. Din punctul său de vedere, Vasile Munteanu a greşit atunci când a pierdut controlul discuţiei şi nu a intervenit, nu l-a oprit pe Anatol Şalaru în momentul în care acesta a zis că găgăuzii au venit în Moldova în secolul al XIX-lea etc., deoarece nu acesta era subiectul emisiunii şi nu era asigurată opinia minorităţii, a etniei găgăuze, astfel fiind încălcat art.13 alin.(10) din CSMA. De asemenea, o greşeală a moderatorului este textul "cele 6 posturi TV afiliate lui Ilan Şor", deoarece este o inexactitate, acest aspect urma să fie documentat mai bine şi să fie exprimat mai exact.

Ana Gonţa a concluzionat că va susţine aplicarea sancţiunii pentru încălcarea art.13 alin.(10).

Membrul CA, Eugeniu Rîbca, a remarcat că este de acord cu argumentele prezentate de colega Tatiana Crestenco şi, în contextul programului audiovizual examinat, nu poate fi atestat discursul de ură.

Referitor la art.13, care prevede că în programele audiovizuale urmează a fi păstrat un echilibru şi că este necesară prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, indicat în petiţie, Eugeniu Rîbca a relatat că, în urma examinării proiectului deciziei şi vizionării programului audiovizual respectiv, colegii au invocat faptul că este greu de determinat ce înseamnă opinii ale celor de la putere şi ale celor din opoziţie, în acest context fiind menţionat şi statutul de politician al lui Anatol Şalaru.

De asemenea, în petiţie s-a menţionat şi art.13 alin.(9) din CSMA, potrivit căruia în programele audiovizuale trebuie să fie asigurată prezentarea echilibrată a reprezentanţilor puterii şi ai opoziţiei, respectiv, această prevedere urmând a fi examinată şi în contextul altei prevederi a aceluiaşi art.13, în care se stipulează că aceste opinii trebuie să fie prezentate în acelaşi program şi/sau în alte programe audiovizuale. Eugeniu Rîbca a mai specificat că se examinează o emisiune de dezbatere, în care este greu să fie prevăzute toate subiectele în discuţie, şi despre o anumită deviere în ceea ce priveşte tema anunţată spre discuţie se menţionează şi în proiectul deciziei.

În ceea ce priveşte alin.(10) din art.13, menţionat în petiţie, potrivit căruia urmează să fie prezentate şi opiniile reprezentanţilor minorităţilor etnice, Eugeniu Rîbca a comunicat că în acest alineat sunt anumite dificultăţi, disensiuni şi probleme la nivel practic, inclusiv la nivel politic, şi că susţine posibilitatea sancţionării în acest context.

În temeiul prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018, Consiliul Audiovizualului al Republicii Moldova

DECIDE:

1. Se ia act de rezultatele monitorizării serviciului media audiovizual de televiziune "TVR Moldova".

2. Se admite parţial petiţia dnei Elena Pahomova f/nr.din 30.12.2022.

3. Se sancţionează cu avertizare publică "Societatea Română de Televiziune", fondatoarea serviciului media audiovizual de televiziune "TVR Moldova", pentru încălcarea prevederilor art.13 alin.(10) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018, în conformitate cu art.84 alin.(3) lit.a) din Cod.

4. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(11) şi (12) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018, "Societatea Română de Televiziune" este obligată să difuzeze textul sancţiunii în următoarele 48 de ore de la data adoptării deciziei privind aplicarea sancţiunii, sonor şi/sau vizual, de cel puţin 3 ori, în orele de maximă audienţă, din care o dată în principalul program audiovizual de ştiri, în cazul serviciilor media audiovizuale generaliste şi/sau de ştiri:

Consiliul Audiovizualului a sancţionat cu avertizare publică serviciul media audiovizual de televiziune "TVR Moldova", pentru încălcarea prevederilor art.13 alin.(10) din Codul serviciilor media audiovizuale, conform cărora: "În cadrul programelor audiovizuale de ştiri şi de dezbateri care abordează probleme de interes public privind minorităţile etnice, religioase sau sexuale trebuie să fie prezentate şi opiniile reprezentanţilor acestora."

5. "Societatea Română de Televiziune" va prezenta, în termen de 5 zile de la aducerea la cunoştinţă a prezentei decizii, un raport despre executarea prevederilor art.84 alin.(11) şi (12) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018, care va include data şi ora difuzării textului sancţiunii.

6. Prezenta decizie poate fi contestată în ordine de contencios administrativ la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani (MD-2068, mun. Chişinău, str. Kiev nr.3), în termen de 30 de zile din data comunicării acesteia, fără a fi necesară depunerea unei cereri prealabile.

7. Controlul asupra executării prezentei decizii se pune în sarcina Direcţiei control servicii media audiovizuale.

8. Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web oficială a Consiliului Audiovizualului al Republicii Moldova.